160 matches
-
stăteau ascunse prin rogozul crescut pe lângă maluri, să se ferească de căldura verii. Ajuns la bostană se întristă de situația jalnică găsită. Vrejurile curpenilor se răsucise din cauza uscăciunii, iar pepenii nu au mai apucat să se dezvolte. Parcă erau niște tărtăcuțe bune de pus la murat. Ici colo, mai găseai câte un pepene mai mare decât pumnul, dar nu știai dacă a apucat să se coacă, ori s-a pălit înainte de coacere. Nici să crească curpenii nu au avut timp. Și
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
lor, mă veți atenționa în cor toți cei care sunteți însumați în Partida Universalității Valabilileus Totalitarium. Nu te-ar durea capul de viitorul urmașilor altora. Ai bea, ai mânca, ai iubi și ai umbla în lume, ca să ți se lumineze tărtăcuța aia cam zgubilitică. Mai bine apucă-te degrabă de zacuscă, căci cum spune al tău Eminescu „vreme vine, vreme trece”. Capriciile vremii sunt cele care ne conduc. Furtuna ne este Președinte, iar seceta ne este Prim Ministru. Mă așteptam să
MIGDALE DULCI-AMARE: „SECETA A UCIS ORICE BOARE DE VÂNT” (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349684_a_351013]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > ÎNTRE NOI ESTE UN VID, Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 1259 din 12 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Între noi este un vid, spuse Liviu livid, avea o biluță, o tărtăcuță, harem în amintiri te chem, mătăsuri parfumate, omoruri blestemate, herem, harem, blestem. O pânză de păianjen, pe-ntins deșert turanic, un înger negru-alb, un scalp, un rai în tot seraiul, privighetoare- vaier, nici Marea Odaliscă între ruini nu riscă, numai
ÎNTRE NOI ESTE UN VID, de BORIS MEHR în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349808_a_351137]
-
stăteau ascunse prin rogozul crescut pe lângă maluri, să se ferească de căldura verii. Ajuns la bostană, se întristă de situația jalnică găsită. Vrejurile curpenilor se răsucise din cauza uscăciunii, iar pepenii nu au mai apucat să se dezvolte. Parcă erau niște tărtăcuțe bune de pus la murat. Ici colo, mai găseai câte un pepene mai mare decât pumnul, dar nu știai dacă a apucat să se coacă, ori s-a pălit înainte de coacere. Curpenii nici să crească, nu au avut timp. Și
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
unghii incasante. Iar legile... nu suntem robi la ele, noi le-am făcut, le spargem în măsele. Hai să începem: ă, ă, ă... și versul următor: î, î, î... Zâmbește delicat grup de mai maimuțe: „O, Doamne, ce limbaj, ce tărtăcuțe, i-am depășit de zeci de mii de ani pe-acești urmași ai noștri cam sărmani”. Gândește omul de Neanderthal: „Ce aiureală, gângăvit brutal” Pornește cercul marilor bulboane, dresaj îmblânzitorii de baloane. Cum vă spuneam... mai bine hai sictir, hai
EMANCIPARE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348111_a_349440]
-
stăteau ascunse prin rogozul crescut pe lângă maluri, să se ferească de căldura verii. Ajuns la bostană, se întristă de situația jalnică găsită. Vrejurile curpenilor se răsucise din cauza uscăciunii, iar pepenii nu au mai apucat să se dezvolte. Parcă erau niște tărtăcuțe bune de pus la murat. Ici colo, mai găseai câte un pepene mai mare decât pumnul, dar nu știai dacă a apucat să se coacă, ori s-a pălit înainte de coacere. Curpenii nici să crească, nu au avut timp. Și
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
s-o bată șî stuchi-o-ar mâțâli, doar și zâșeam az’ mai di dimineațî c-am cherdut-o! Apoi, spre stupoarea întregii asistențe, ridică, fără nici o inhibiție, obiectul acela misterios și-l șterse, fără urmă de teamă, cu poala halatului. - Aiasta-i tărtăcuța șeia di i-am looat-o di cado’ io lu’ Costiel, nieputu-mio, băietu’ șel mititel a lu’ sor-mia din dial, sî i-l duc di Crășiun șî l-am cherdut ieri pi la prânz cân’ m-o chemat don doctur șeala
ENIGMA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350554_a_351883]
-
șeava-n biro’ șî m-o pus pi canape... Întregul corp didactic și medical dispăru ca luat de ape. Rămase singur profesorul. Om înțelept și cu simțul umorului, începu să râdă din toată inima, iar Filica, de mulțumire că-și găsise tărtăcuța, îl luă în brațe și-l pupă temeinic pe obraji. Profesorul îi simți trupul pietros, mirosul și căldura de femeie tânără, iar un fior ce-l credea de mult uitat îl străbătu fierbinte. Pentru o secundă poate, mâna i-a
ENIGMA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350554_a_351883]
-
i-am pus gând rău sau bun, nu știu cum se spune, însă și ea a fost inspirată de același gând, bun sau rău, trăgând mereu cu coada ochilor spre mine; asta presupune că au și ochii un trup, fără suflet ... că tărtăcuță nu găseai în nici un caz la mine. Mimi era mulțumită de cum mă prezentam; corespundeam pretențiilor unei femei cu cap ... o ființă neobservabilă, nesemnificativă și de cum m-am comportat de la început, plin de ifose, insignifiant, ignifug, insipid, inodor, incolor și tot
ANII MEI APOCALIPTICI de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355527_a_356856]
-
imagini ca într-o tapiserie medievală de mari dimensiuni. Tot în aceste spații de seră erau amenajate rustic, pe suporți din baloți de fân standuri cu cele mai diverse produse de toamnă, fructe sau semințe, de la dovleci, la castraveți creți, tărtăcuțe, sau cine își mai amintește din multitudinea de produse ale toamnelor românești, fie ca să ne îmbogățească cămările sau hambarele, fie sufletele prin frumusețea lor. De relatat câtă frumusețe poți regăsi în bogația toamnei ruginii , petrecută pe străzile Iașului de către un
CĂLĂTORIND PRIN TOAMNĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347152_a_348481]
-
stăteau ascunse prin rogozul crescut pe lângă maluri să se ferească de căldura verii. Ajuns la bostană se întristă de situația jalnică găsită. Vrejurile pepenilor, se răsucise din cauza uscăciunii, iar pepenii nu au mai apucat să se dezvolte. Parcă erau niște tărtăcuțe bune de pus la murat. Ici colo, mai găseai câte un pepene mai mare decât pumnul, dar nu știai dacă a apucat să se coacă, ori s-a pălit înainte de coacere. Nici să crească curpenii nu au avut timp. Și
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
doamnă fără soț se pare, Să mai schimbe-o vorbă, două, când nici el, nici ea n-au stare. O zacuscă asortată, cu ciuperci și dovlecel, Un ardei roșu și iute ca un fante subțirel, Morcovi, ceapă, usturoi, gogoșari și tărtăcuțe, Roșii coapte, aromate, nuci rotunde și plinuțe Adunate-n coș de-a valma, se privesc cu înțeles: „Cum că din atatea locuri, chiar pe ăsta l-am ales?” Iar de-afară, pe-nserat, Toamna-n strai de tufănele Le trimite șugubeață
ÎNTR-O BUCĂTĂRIE, TOAMNA de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 665 din 26 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358821_a_360150]
-
albastre (să fi avut vreo 30 de pagini) pe care mi-a dat-o, explicându-mi cu glas domol: „Aici scrie ce să faci și cum să-ți duci la îndeplinire sarcinile de ordonanță. O citești, o bagi bine la „tărtăcuță” că Dovlete ești..., iar dacă ai nelămuriri, vii să-ți spun, puișorule, și am să te pun la curent, cu pretențiile d-lui col. Pătrașcu”. Cum eram cam rușinos, am luat regulamentul militar, am salutat și am deschis ușa să
PARTEA A II-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359342_a_360671]
-
Tăblițele de la Tărtăcuța Este evident ce se întâmplă după un sfert de veac, de la Marea revoluție culturală a poporului englez. În Cetatea Tuturor banilor. Un profesor universitar - nu dau numele - să nu se creadă că îl simpatizez - ca să facă rost de vreo 30000
REVISTA DE RECENZII - Part 34 [Corola-blog/BlogPost/339906_a_341235]
-
Tăblițele de la Tărtăcuța Este evident ce se întâmplă după un sfert de veac, de la Marea revoluție culturală a poporului englez. În Cetatea Tuturor banilor. Un profesor universitar - nu dau numele - să nu se creadă că îl simpatizez - ca să facă rost de vreo 30000
Tăblițele de la Tărtăcuța, de Liviu Florian Jianu () [Corola-blog/BlogPost/339312_a_340641]
-
tunuri” din pământul ud care se modela precum argila. Ne luam la întrecere între noi, dorind să aflăm al cărui “tun” va pocni mai tare!? Iată ”rețeta” pentru confecționarea unui tun: -luam un bulgăre de lut moale de mărimea unei tărtăcuțe. După ce îl frământam ca pe aluatul de pâine făceam un fel de cilindru, scobit în interior, cu înălțimea de câțiva centimetri. Îl lucram cu atenția olarului când creează un lucru de valoare. Când era destul de larg iar fundul mai subțire
TRADIŢII ÎN PURANI DE VIDELE(PAPARUDELE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341378_a_342707]
-
Ciori în gâlceavă Îi răpesc omului roada - Nucul își zornăie darul. 3. Strugurii trași pe roată Varsă-n ciubere lacrimi rubinii - Buze dulci, în răsfăț. 4. Cer zugrăvit în pepit Spre orizonturi văratice - Neobositele călătoare. 5.Chipuri de oameni În tărtăcuțe de dovleci - Copiii le dau viață. 6. Codrul îmbracă Straie de carnaval - E Duminica lui. Referință Bibliografică: BLITZ-URI DE TOAMNĂ (HAIKU) / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 638, Anul II, 29 septembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright
BLITZ-URI DE TOAMNĂ (HAIKU) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 638 din 29 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343863_a_345192]
-
stăteau ascunse prin rogozul crescut pe lângă maluri, să se ferească de căldura verii. Ajuns la bostană, se întristă de situația jalnică găsită. Vrejurile curpenilor se răsucise din cauza uscăciunii, iar pepenii nu au mai apucat să se dezvolte. Parcă erau niște tărtăcuțe bune de pus la murat. Ici colo, mai găseai câte un pepene mai mare decât pumnul, dar nu știai dacă a apucat să se coacă, ori s-a pălit înainte de coacere. Curpenii nici să crească, nu au avut timp. Și
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343111_a_344440]
-
evenimente publice pentru onorarea recoltelor, în cadrul cărora se spuneau povești despre morți, se cânta și se dansa. Foametea anului 1846 a făcut ca întreaga Americă să fie invadată de imigranți, în special irlandezi. De Halloween, aceștia obișnuiau să scobească napi, tărtăcuțe, cartofi și sfeclă pentru a-și face felinare care să-i păzească de spiritele rele. Prin cultura și obiceiurile lor, irlandezii aduc o contribuție însemnată la modelarea și popularizarea festivității tomnatice, începând cu organizarea așa numitor „ trick-or-treat”. Se naște astfel
HALLOWEEN-UL ÎNTRE PROFAN ŞI SACRU de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1763 din 29 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378418_a_379747]
-
evenimente publice pentru onorarea recoltelor, în cadrul cărora se spuneau povești despre morți, se cânta și se dansa. Foametea anului 1846 a făcut ca întreaga Americă să fie invadată de imigranți, în special irlandezi. De Halloween, aceștia obișnuiau să scobească napi, tărtăcuțe, cartofi și sfeclă pentru a-și face felinare care să-i păzească de spiritele rele. Prin cultura și obiceiurile lor, irlandezii aduc o contribuție însemnată la modelarea și popularizarea festivității tomnatice, începând cu organizarea așa numitor „ trick-or-treat”, care nu este
EU NU SĂRBĂTORESC HALLOWEEN! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 2126 din 26 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379078_a_380407]
-
artizanală, deci e ,,fără patrie”. Iar cel care a conceput-o e un geniu fiindcă e foarte greu să faci așa ceva din bucăți. Aproape nimeni nu poate face asta. Dar iat-o! Șase minute până la impact. - Îi poți intra în tărtăcuță? întrebă Silan. -Aș putea dar timpul e limitat. Încerc totuși! Locotenentul își masă tâmplele. Îl privi pe soldat. Fără îndoială băiatul avea un sâge rece extraordinar. La asta se gândea locotenentul. -Cu un minut înainte părăsim blindatul, spuse Arc Silan
FORTĂREAŢA, PARTEA A II-A de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1956 din 09 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380847_a_382176]
-
stăteau ascunse prin rogozul crescut pe lângă maluri, să se ferească de căldura verii. Ajuns la bostană se întristă de situația jalnică găsită. Vrejurile curpenilor se răsucise din cauza uscăciunii, iar pepenii nu au mai apucat să se dezvolte. Parcă erau niște tărtăcuțe bune de pus la murat. Ici colo, mai găseai câte un pepene mai mare decât pumnul, dar nu știai dacă a apucat să se coacă, ori s-a pălit înainte de coacere. Nici să crească curpenii nu au avut timp. Și
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
soață... prin clonare. Adamul fiind pe-atunci o ambigenă, se presupune că i-au scos o genă și-au pus-o să dospească într-o coastă iar clona, Eva-i deveni...nevastă. Cam asta e ce am aflat pe când prin tărtăcuță-mi fulgera un gând, c-aș vrea și eu o clonă genuină așa mai de sorginte... feminină. :D Și-acum, c-am încheiat a mea tiradă mă voi retrage într-un colț de vis că, de-or veni azi Evele
CLONA de LEONID IACOB în ediţia nr. 837 din 16 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345893_a_347222]
-
plasarea lor în zona forărilor, adesea șocant-insolite. Nuca lor de cocos e plină de nutritivele sucuri primordiale. Cînd mi se-ngăduie, sug din ea cu lăcomie. Nucă de cocos, mde, sună, poate, prea peiorativ-exotic. De alternat, eventual, cu mai neaoș-alintatul tărtăcuță. Da, dar cînd deschid dicționarul văd că tărtăcuța e coccinia indica. Tot un drac. Intrat în transă frenologică, devin maniac: peste tot vînez capete. Pe Armeană, întîlnesc frecvent un tînăr famelic (nu-i pictor), cam de doi metri și cu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
lor de cocos e plină de nutritivele sucuri primordiale. Cînd mi se-ngăduie, sug din ea cu lăcomie. Nucă de cocos, mde, sună, poate, prea peiorativ-exotic. De alternat, eventual, cu mai neaoș-alintatul tărtăcuță. Da, dar cînd deschid dicționarul văd că tărtăcuța e coccinia indica. Tot un drac. Intrat în transă frenologică, devin maniac: peste tot vînez capete. Pe Armeană, întîlnesc frecvent un tînăr famelic (nu-i pictor), cam de doi metri și cu o chică neagră absolut înmărmuritoare. Nu-mi pot
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]