322 matches
-
și discontinu, de arbori specifici din zonelor umede: arin, plopul tremurător și răchita. Intervenția factorului uman în zonele intens populate ale bazinului a dus la modificări importante ale suprafețelor și structurii vegetației. În etajul inferior cresc asociații ierboase ca hostii, tătăneasa, vulturica, iarba vulturului. În terenurile defrișate s-au format pajiști montane secundare, pe care cresc în asociații graminee și leguminoase de mică valoare furajeră, îndeosebi pe terenurile intens și irațional pășunate: iarba vântului, păiușul roșu, toposica, dar și firuța, trifoiul
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
roșu ("Trifoliul pratense"), păpădia ("Taraxacum oficinale"), ștevia ("Rumex paticentia"), traista-ciobanului ("Capsella bursa pastoris"), coada șoricelului ("Achillea setacea"), mohorul ("Setaia glauca") mai ales în zonele mlăștinoase, coada-calului ("Equisetum arvense"), patlagina ("Plantago langiolata"), roinița ("Melissa officinalis") denumită popular floarea-stupilor, șovârvul ("Origanum vulgare"), tătăneasa (Symphytum officinale), turița mare ("Agrimonia eupatoria"). Pe malul râului Mureș dar și pe lângă pârâuri întâlnim: urzica ("Urtica dioica"), potbalul ("Tussilago farfara"). Terenurile umede, talazurile și grohotișurile sunt acoperite cu covoare de flori de potbal care apar cu mult timp înaintea
Comuna Petriș, Arad () [Corola-website/Science/310111_a_311440]
-
întâmplă să frapeze pe nimeni și nimănui nu i se păru a fi o expresie neobișnuită la el. Și nimeni nu se apropie de el. Când coborî poteca ierboasă de pe scurtătură, George observă florile care creșteau pe taluz: degețel roșu, tătăneasă albă, ospățel, măzăriche liliachie, foarte fin vărgată. Își spuse: „Asta este ziua cea dintâi, ceasul dintâi al unei lumi noi, în care toate lucrurile vor arăta altfel. Am trecut printr-o prefacere cosmică, fiecare atom, fiecare particulă din mine s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Tripoctemus kutteri Ferr. Plante atacate și mod de dăunare. Atacul este produs de adulți și larve, atât la leguminoasele cultivate și spontane: mazărea, bobul, măzărichea, fasolea etc. De asemenea, sunt atacate plantele ornamentale: trandafirul, euforbia, nalba și plante medicinale: mușețelul, tătăneasa. Sunt atacate frunzele, lăstarii, păstăile. Adulții înțeapă și sug sucul celular. În urma atacului, frunzele se ofilesc și prezintă pete precis conturate, de culoare cafenie, florile se zbârcesc, se ofilesc, iar păstăile rămân mici și deformate. La un atac mai târziu
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
sub formă de supliment alimentar (se găsește în farmacii ca gluconat de zinc). Pentru vergeturi se mai recomandă o cremă care se poate prepara în casă, dintr-un amestec de coada calului (200 g), coada șoricelului proaspătă (100 g) și tătăneasă (150 g). Plantele tocate fin se fierb încet, cu apă distilată o oră, se amestecă cu mixerul și apoi cu lanolină. Studenți, în sesiune, atenție la falși „amici ”. Dacă vreți să aveți spor la-nvățat și să treceți examenele cu
51 Sfaturi ?n?elepte pentru a fi c?t mai s?n?to?i c?t mai voio?i ?i c?t mai...frumo?i by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/83082_a_84407]
-
Notăm în jurnal informații despre stările, trăirile avute în timpul exercițiului, cât și despre progresele obținute comparativ cu ultima realizare a lui. PLANTE CU EFECT DE PURIFICARE ȘI ARMONIZARE A MERIDIANULUI VEZICĂ URINARĂ: - crețișoară (frunze) - yin - urzica moartă (p. aeriană) - yin - tătăneasă (rădăcină) - yin - ienupar (fructe) - yang - merisor (frunze) - yang - coada calului (partea aeriană) - yang - coada șoricelului (florile) - gălbenele (florile) - plop (muguri) - pir (rădăcină) - mesteacăn (sevă) - morcov (rădăcină) - nalbă mare (partea aeriană) - plop negru (scoarță) - scorțișoară (scoarță) - talpa gâștei (partea aeriană) - urzică
Practici străvechi de vindecare şi regenerare a fiinţei umane. Volumul I by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91508_a_92976]
-
se vindecă greu, în arsuri, degerături, eczeme și acnee. Dintre plantele cu conținut ridicat în taninuri, utilizate în băile medicinale, se pot menționa următoarele: răchitanul, frunzele de nuc, frunzele de pătlagină, schinelul, coaja de stejar, coaja de salcie, rădăcina de tătăneasă. Răchitanul se utilizează pentru proprietățile sale cicatrizante în diverse plăgi ca ulcerele varicoase. Frunzele de pătlagină conțin pe lângă taninuri, mucilagii, vitamina K, glicozidul, aucubina (cu proprietăți antibioticeă și se folosesc în băi locale indicate tratării bolilor de piele. Băile de
[Corola-publishinghouse/Science/1870_a_3195]
-
mentă, cuișoare și scorțișoară. Rețeta autorilor Cynara scolymus, Silybum marianum, Calendula officinalis, Chelidonium majus, Hypericum perforatum, Cichorium intybus, Taraxacum officinale, Matricaria chamomilla, Mentha x piperita. În tratamentele externe sunt recomandate comprese și cataplasme puse pe zona epigastrică cu terci de tătăneasă și coada calului, cu frunze de varză sau cu argilă caldă; Înainte de aplicarea cataplasmei se unge zona cu ulei sau unguent de gălbenele. Sunt indicate băile generale cu un decoct din paie de ovăz, herba de coada calului și flori
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
din rădăcini de cicoare (Cichorium intybus) cu rol În stimularea funcțiilor hepatice. Amestecurile de plante cu acțiuni sinergice sunt mult recomandate: *Infuzie din flori de gălbenele (Calendula officinalis)+herba de cicoare (Cichorium intybus)+herba de păpădie (Taraxacum officinale)+herba de tătăneasă (Symphytum officinale)+herba de ventrilică (Veronica officinalis) din care se beau, zilnic, 2 ceaiuri, ușor Îndulcite. *Infuzie din flori de gălbenele (Calendula officinalis)+flori de soc (Sambucus nigra)+frunze de salvie (Salvia officinalis)+herba de coada calului (Equisetum arvense)+herba
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
produs vegetal uscat la 250 ml apă rece; -rizomii de obligeană (Acorus calamus) cu rol de pansament gastric, cu efecte antibacteriene și calmante, favorizând epitelizarea ulcerațiilor gastrointestinale (obligeana este considerată regina plantelor folosite În tratamentul bolilor de stomac); -rădăcini de tătăneasă (Symphytum officinale) pentru efecte cicatrizante și calmante, datorită conținutului ridicat În alantoină (se evită la gastritele hipoacide Întrucât favorizează apariția carcinomului gastric); - rădăcini de odolean (Valeriana officinalis) cu efecte În gastrite hiperacide și În sindromul dispeptic; -rădăcini de lemn dulce
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
frunze de păpădie + rădăcini de valeriană, cu proprietăți antiseptice, antispastice, calmante, carminative și cicatrizante În calmarea durerilor gastrice și ulceroase și scăderea cantității de secreții; -flori de gălbenele + herba de coada șoricelului + herba de sunătoare + herba de troscot + rădăcini de tătăneasă + fructe de coriandru + fructe de fenicul; - flori de gălbenele + flori de mușețel + flori de nalbă + rădăcini de lemn dulce + conuri de hamei + fructe de coriandru, cu proprietăți antiseptice, calmante, ușor astringente și cicatrizante În hiperaciditate și ulcerații gastrice. Dimineața și
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
de apă și se consumă câte o linguriță, de 3 ori pe zi, cu 10 minute Înainte de mese. Rețeta autorilor pentru gastrite hiperacide mușețel (Matricaria chamomilla) + mentă (Mentha x piperita) + gălbenele (Calendula officinalis) + coada șoricelului (Achillea millefolium) + sunătoare (Hypericum perforatum) + tătăneasă (Symphytum officinale) + salcâm (Robinia pseudacacia) + coada calului (Equisetum arvense). În gastritele cronice hipoacide și anacide este necesar să fie utilizate acele plante care stimulează secrețiilor gastrice și suplimentează carența de suc gastric. -infuzie din herba de schinel (Cnicus benedictus); -infuzie
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
de urzică vie și traista ciobanului, rădăcini de troscot și flori de mușețel. Gastritele foarte dureroase se ameliorează cu ceaiuri calmante care conțin herba de mătăciune, pelin și coada racului, flori de siminoc, tei, mușețel și coada șoricelului, rădăcini de tătăneasă, valeriană, obligeană și gențiană, semințe de anason, chimion și fenicul. Efecte imediate are și o cană cu apă caldă, purificată prin 6 fierberi repetate, băută Înainte de mese. Tratamente naturiste externe În gastritele cronice se aplică: -Comprese pe zona epigastrică cu
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
și toamna, Înlătură durerile ulceroase de sezon. *Infuzie din conuri de hamei (Humulus lupulus) din care se beau 2-3 căni pe zi având efecte În calmarea durerilor și diminurea hipersecreției de acid clorhidric din stomac. *Decoct din rădăcini uscate de tătăneasă (Symphytum officinale) din care se beau 2 ceaiuri pe zi cu bune rezultate În ulcerele gastrice și duodenale, datorită conținutului ridicat În alantoină și mucilagii, cu acțiuni antiinflamatoare, cicatrizante și de regenerare a țesuturilor ulcerate. *Decoct din scoarță uscată și
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
amestecă bine cu 50 ml apă și se consumă câte 3 lingurițe pe zi. Amestecurile de plante sunt mult utilizate În terapeutica naturistă. *Infuzie din flori de gălbenele, mușețel și salcâm, herba de sunătoare și rădăcini de lemn dulce și tătăneasă din care se beau 2 căni pe zi, fracționate În 3 reprize, după mesele principale, având efecte În tratamentul ulcerului gastric și duodenal precum și În reducerea acidității gastrice. *Infuzie din flori de mușețel, herba de coada șoricelului și sunătoare, frunze
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
20 minute Înainte de mese, asigurând calmarea durerilor și stimularea digestiei. Pulberea de obligeană (câte un vârf de cuțit de 2- 3 ori pe zi Înainte de mese) intră În formula Ulcerotratului, având rol de pansament gastric (contraindicat la femei În timpul sarcinii). *Tătăneasă - decoct din rădăcini uscate și mărunțite (2-3 căni pe zi Înainte de mese), cu efecte antiinflamatoare și cicatrizante datorită conținutului ridicat În alantoină, mucilagii și taninuri, acționând În vindecarea completă a perforațiilor și refacerea rapidă a mucoasei gastrice. *Lemnul dulce - infuzii
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
ml apă clocotită din care se bea o cană pe zi, fraționată după mesele principale. Sunt eficiente și alte specii medicinale folosite În amestecuri: *gălbenele (6 părți), sunătoare (6 părți), roiniță (4 părți), salcâm (2 părți), mușețel (2 părți) și tătăneasă (1 parte) din care se beau 2-3 ceaiuri neîndulcite pe zi, Între mese; *coada șoricelului, păpădie, patlagină, chimion, mentă, șovârv (părți egale) luând 2-3 ceaiuri, Înainte de mese) ; *roiniță, zmeur, valeriană, măghiran și semințe de in, chimion și fenicul. Dacă ficatul
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
seara, cu 30 minute Înainte de mese, timp de 20 de zile, având acțiuni cicatrizante, antiseptice, emoliente și antiinflamatoare, datorită conținutului ridicat În saponozide triterpenice, rezine, derivați flavonici și ulei volatil. Se mai utilizează : -vin de rozmarin și de rădăcini de tătăneasă ; -tinctură de mușețel, urzică vie și lichen de piatră ; -ulei de cătină cu sunătoare și cicoare. Rețeta autorului : Calendula officinalis, Hypericum perforatum, Corindrum sativum, Matricaria chamomilla, Achillea millefolium, Acorus calamus, Symphytum officinale, Humulus lupulus. Aceste amestecuri au acțiuni cicatrizante, antiinflamatoare
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
acidului clorhidric, antihemoragice și de normalizare a tranzitului alimentar În cazul indigestiilor. În tratamente externe sunt recomandate comprese și cataplasme cu Bitter suedez-Iași (complex 44 plante). În perioadele de criză se folosesc cataplasme puse pe zona epigastrică cu terci de tătăneasă și coada calului sau cu frunze de varză. Înainte de aplicarea cataplasmei se unge zona cu ulei sau unguent de gălbenele. Specialiștii francezi recomandă și băile de mâini și picioare, dimineața pe nemâncate și seara, Înainte de culcare, cu decoct din flori
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
au fost utilizate numeroase specii medicinale: angelica, busuioc, călin, cătușnică, chimion, cicoare, cimbru, coada calului, coada racului, coada șoricelului, fenicul, gălbenele, ghințură, hamei, iarbă mare, ienupăr, isop, lucernă, măghiran, măceșe, mentă, mur, mușețel, obligeană, păpădie, pelin, salvie, soc, sunătoare, sovârv, tătăneasă, trifoi roșu, ulm, unguraș, valeriană, zmeur. Rețetele de plante eficiente În indigestii și crampe stomacale cuprind atât specii separate cât și, mai ales, amestecuri de plante pentru obținerea unor efecte cumulative. *Infuzie de mentă sau roiniță (2 linguri frunze uscate
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
beau câte 2 ceaiuri pe zi. *Decoct din frunze și fructe uscate de afin din care se beau 2 ceaiuri pe zi, fracționate În 3-4 reprize, având proprietăți astringente și antibiotice. *Decoct din rădăcini uscate de angelica, brusture, cerențel sau tătăneasă din care se beau 1-2 ceaiuri pe zi, după mesele principale. *Decoct din fructe uscate de anason, chimion, fenicul sau ienupăr, care se consumă după mesele principale. *Decoct din fructe de porumbele sau măceșe din care se beau 2-3 căni
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
patlagină, răchitan, saschiu, sulfină, sunătoare, talpa gâștei, traista ciobanului sau volbură din care se consumă câte 2-3 ceaiuri pe zi, Îndulcite cu miere, după mese, cu efecte cicatrizante, purgative sau hemostatice. *Decoct din rădăcini de angelică, brusture, cerențel, coada racului, tătăneasă sau valeriană cu acțiuni antibiotice, sedative și de diminuare a durerilor. *Decoct din scoarță de alun, mesteacăn sau stejar din care se consumă câte 2-3 căni pe zi, cu efecte cicatrizante și antihemoragice. *Pulbere din flori și fructe de afin
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
fierbe 15 minute la foc mic, se infuzează 10 minute, se strecoară și se toarnă În cada de baie. După folosire, apa poate fi reîncălzită și refolosită de 4-5 ori, având efect În retragerea imediată a hemoroizilor externi. *Decoct de tătăneasă (Symphytum officinale) (4-5 g rădăcini uscate și măcinate În 250 ml apă rece); se fierbe 10 minute, se infuzează 15 minute, se strecoară și se toarnă În baia de șezut. Sunt recomandate 2 băi pe zi, având acțiune cicatrizantă și
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
10 minute acoperit, se strecoară și se pun comprese locale, având acțiuni protectoare și cicatrizante datorită conținutului ridicat În mucilagii. *Infuzie din amestec cu flori de coada șoricelului + flori de gălbenele + herba de pelin alb + herba de șovârv + rădăcini de tătăneasă + scoarță de stejar (În părți egale); se iau 2 linguri amestec, uscat și măcinat, care se umectează cu 4 linguri de alcool și se macerează timp de 8-10 ore Într-un vas acoperit. Se adaugă 100 ml apă clocotită, se
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
și cicatrizante, exceptând persoanele predispuse la cancer rectal. *Unguent de castane (20 g extract din coaja brună a castanelor se amestecă cu 200 g lanolină și 500 g vaselină) se folosește pentru acțiuni puternic antinflamatoare, astringente și venotonice. *Ulei de tătăneasă (20 g rădăcini uscate și măcinate se amestecă cu 100 ml ulei de floarea soarelui); se fierbe pe baia de apă timp de 30 minute, se strecoară, se adaugă uleiul eteric pentru parfumare și se trece În sticle brune păstrate
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]