340 matches
-
cu măciuca astfel Îl lovi, Încât deodată căzu și muri. Iar după aceasta, oastea românească Pleacă și Învinge hoarda tătărască. versuri de D. Bolintineanu Cuvinte: floarea românimii = tineri ostași români; ager armăsar = cal iute; pavăză = scut, apărătoare din metal; hoarda tătărască = o ceată de tătari Înarmați. CÂNTECUL LUI MIHAI VITEAZUL Mihai Viteazul a fost domn al Țării Românești. În fruntea armatelor sale, el a reușit, pentru prima dată, să unească cele trei țărișoare (Țara Românească, Moldova și Transilvania ) Într-un singur
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
amintind de îndepărtarea din slujbele mărunte ce atrăgeau o serie de avantaje a boierilor din ținuturile de margine Lăpușna, Orhei și Soroca 20. Inițial acestora li se oferiseră privilegii în schimbul obligației de a păzi hotarul de la răsărit expus deselor incursiuni tătărăști. Ca urmare a accentuării dominației otomane, sarcinile militare ale curtenilor și slujitorilor s-au diminuat, Poarta dorind anihilarea forțelor combative interne, garantând în schimb apărarea țărilor române cu oștile sultanului. De-a lungul secolului XVII, privilegiile fiscale ale curtenilor s-
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
satul Șiriu, fiind locuit "de multă vreme de tătari"1135. Satul Cartal Seleuș era situat pe valea pârâului Cartal, un afluent al Casimcei, la 5 km E de satul Șiriu. Satul Pantelimon fusese înființat de către români pe vatra fostului sat tătărăsc Ceatal-Orman, distrus de către ruși în cursul războiului Crimeii (1853-1856)1136. Era situat pe valea pârâului Ceatal-Orman, la 14 km S-E de satul Șiriu, "într-o pozițiune sălbatecă (...) ce amintește de pustietatea de odinioară a Dobrogei"1137. Principalul motiv al
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
traversată de către pârâul Eni-Serai. Localitatea era străbătută de către drumul Hârșova-Ciucurova, situându-se la o distanță de 44 km N-E de Hârșova. Se compunea din satele Topolog și Doerani. Satul Topolog era situat pe valea pârâului Topolog și cuprindea Topologul Tătărăsc și Topologul Românesc, locuite majoritar de către tătari, respectiv români. La 4 km S-E de satul Topolog se afla satul Doerani. Acesta era traversat de pârâul Hagi-Omer. Prin acest sat trecea drmul ce lega Hârșova de Babadag. Satul Doerani avea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
nu se gândește să se lupte cu paznicul, nici să ia cu asalt porțile legii, din motive numai de el știute („acum, când privește mai bine la paznicul îmbrăcat cu șubă, la nasul lui mare și ascuțit, la barba lui tătărască răsfirată și neagră, se hotărăște, totuși, mai bine să aștepte până i se va îngădui să intre“). Cititorul ar avea destule motive să lase în urmă interpretările care pun în relație soarta acestui om cu întâmplările întunecate ale vieții. Sau
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
nu se gândește să se lupte cu paznicul, nici să ia cu asalt porțile legii, din motive numai de el știute („acum, când privește mai bine la paznicul îmbrăcat cu șubă, la nasul lui mare și ascuțit, la barba lui tătărască răsfirată și neagră, se hotărăște, totuși, mai bine să aștepte până i se va îngădui să intre“). Cititorul ar avea destule motive să lase în urmă interpretările care pun în relație soarta acestui om cu întâmplările întunecate ale vieții. Sau
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
mâni opincile galbene. Hei, pe-acolo îs altfel de gospodării... da.... Pe-acolo fiecare casă cu grădina ei, și cu gardul ei... Pe-aici nu-i nimica, numai goliște în toate părțile. Pe-aicea în vremea veche a fost țară tătărască... Iaca, și Anton, morarul, tot așa spune... Și era bogat tatăl boierului vostru? întrebă Niță. Țiganul își ridică albul ochilor și clătină din cap. —Cumplit! - Moșii și vite, și multă argățime... și curți mari la Avrămeni. Ș-a avut el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
lui Ștefan Petriceicu și, ,,sprijiniți și de polonezi și de cazaci, au ocupat Iașii, unde Petriceicu s-a instalat domn”<footnote Constantin C. Giurescu, op. cit., p. 113 footnote>. De acolo, oastea moldo-polono-cazacă a jefuit complet Bugeacul, profitând de absența oștilor tătărăști. A fost una din cele mai devastatoare acțiuni anti-tătărăști din istoria noastră. O oaste turco-tătară a fost spulberată pe 5 decembrie 1683 la Tilgrotin . Urmarea a fost uciderea a peste o sută de mii de tătari de ambele sexe, tot
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
danie și de miluire...de la ctitorul său...Miron Barnovschie vodă, și de întărire de la alți domni,...toate au arsu în taina (tainița) sfintei mănăstiri și cu multă avere și îmbrăcăminte a sfintei mănăstiri, când au vinit Galga soltan cu oștile tătărăști și cu Bogdan Hmilnițchii hatmanul căzăcescu cu oștile de Zaporojie și au prădat și au arsu pămîntul nostru, de la apa Nistrului pînă la munte, și au arsu tîrgul nostru Iașii, și tîrgul Suceava și svînta Mitropolie”. Iar am rămas de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
și dumneata, ai să ajungi la aceeași concluzie! - De acord, de acord, ei sunt de zece ori mai mulți decât noi - dar omu-i om - unic... - S-o credem noi!, dă tata din mână, cu lehamite. Ei altceva cred - după Învățătura tătărască: un om - nimic! Îl strivești uite-așa, cu călcâiul, ca pe-un muc de țigară - altul la rând! Alții! Davai, Davai! Vperiod, uraaa! - Sșșșt, că ne-aud oamenii, face mama. - Ce, Grabenko-i om? O fi fost, când l-a făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
ăstora trebuie plătit părintele să scoată părticele și să slujească molitfele Sfântului Vasile! În general nimeni nu rezista la mai mult de două bucăți de călăvie. La a treia te prăbușeai sub masă. Doar Adelina, dobrogeancă fiind, plus ceva sânge tătărăsc, rezista până la a șaptea. De-abia atunci se oprea gâfâind, cu două șuvițe de vin scurgându-i-se pe la colțul buzelor, înspre bărbie. Bine, ea mai avea și avantajul nenumăratelor ședințe de acupunctură și de meditație cosmică în urma căreia ceakrele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
o cravată. Ce naiba să fac cu ele? Mă duceam doar pentru două zile. Mă rog, trebuia să fac și concesia asta snobismului provincial. Va fi o despărțire la patru ace, ca în Casablanca. I-am spus femeii cu ochi alungiți, tătărăști, și cu sâni ca banana că plec să-i vorbesc lui taică-meu, preotul, despre noi doi. Nu, nu poate veni cu mine. Mai întâi trebuia să-i povestesc eu despre ea, să i-o descriu, să nu fie șocat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
sfarmă, ne ciuruiesc și ne risipesc?! Nica sfânt!” Zguduitoare mărturisire! Peisagist desăvârșit, Ion Muscalu descrie minuțios locurile și toponimia pe unde își poartă eroii, dovedinduse un profund cunoscător al genealogiilor familiilor domnești românești și nu numai, ci și a celor tătărăști și creștine din Crimeia, de unde Ștefan cel Mare și-a ales-o ca soție pe Maria de Mangop, poloneze, rusești, turcești, ungurești, austriece. Fără să vrei, gândul te duce la uriașa documentare înfăptuită de autor, de la îmbrăcămintea familiilor domnești și
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93064]
-
-se și astăzi), iar stratul de arbuști de la baza lor este compus din alun, sânger, păducel, corn, măr pădureț ș.a. Majoritatea lor este specifică pădurilor central-europene (gorun, fag), dar și stepelor și silvostepelor continentale est-europene (stejar brumăriu, stejar pufos, arțar tătărăsc). În general, vegetația se împarte în două mari zone: una a pădurilor de foioase, situate în vest și nord-vest, pe înălțimi de peste 250 m (gorun, carpen, paltin, frasin, arțar, tei) sau pe pantele unor dealuri, care depășesc 500 m altitudine
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
în timpul efectuării lucrărilor gospodărești, piese documentare ce oferă o datare sigură și reală. Astfel, au fost strânse din cadrul hotarelor obștii umbrăreștene următoarele materiale numismatice: -monedă bizantină de aramă, Follis = XXXX/40/ nummia din timpul împăratului Focas (602-610), menționată deja; -monedă tătărască din cupru, datată aproximativ la sfârșitul secolului XIII sau începutul celui următor; -monedă de o jumătate de gros, din aramă, emisiune de la domnitorul Alexandru cel Bun (1416); -patru monede transilvănene (firfirici) din argint, una fără an, iar trei cu milesimul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
drumurilor „se impune să fie cercetată și studiată ca una din problemele ce privesc economia Moldovei”. Relevând traseele principale ale drumurilor moldovenești, amintește și de cel „numit cu numele generic de «drum moldovenesc» față de un altul, care se numea «drumul tătărăsc», și cel de pe malul Siretului, ce se numea «drumul muntenesc»”. Primul, scrie autorul, „străbătea rând pe rând orașele Dorohoi-Botoșani-Hârlău-Iași-Vaslui-Bârlad-Tecuci și sfârșea pe uscat la Galați”. Pentru regiunea noastră indică drumul ce mergea „pe dreapta Bârladului, atingea Tecucii, ce exista ca
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
puterea miraculoasă ce au acordat-o țăranii lucrurilor din preajma lor, obiectelor obișnuite și uneltelor agricole, vizavi de forța lor tămăduitoare. Folosirea oalei de lut, a apei neîncepute, a frigăruii pentru carne, a aței de cânepă, a paielor făcute din mălai tătărăsc, precum și a altor unelte și ustensile casnice, ne duce cu gândul că ne-am afla undeva, în zona civilizației precreștine. Și obiectelor li s- au conferit puteri miraculoase, și muncilor agricole. Cu ocazia investigațiilor în rândul locuitorilor, i-am întrebat
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
se sting trei cărbuni: unul de întâlnitură, altul de pocitură și al treilea de diochi. Când o vită sau un alt animal se lovea la ochi sau lăcrima prinzând pojghiță, trebuia descântat de „albeață”. Se folosea un fir de mălai tătărăsc, luat de la mătură și un fir de lână roșie. Se descânta trei duminici la rând, înainte de răsăritul soarelui. În timp ce se dădea cu firul de mălai tătărăsc și cu lâna roșie în jurul ochiului bolnav, se spunea descântecul astfel: „Mă sumecai, mă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
sau lăcrima prinzând pojghiță, trebuia descântat de „albeață”. Se folosea un fir de mălai tătărăsc, luat de la mătură și un fir de lână roșie. Se descânta trei duminici la rând, înainte de răsăritul soarelui. În timp ce se dădea cu firul de mălai tătărăsc și cu lâna roșie în jurul ochiului bolnav, se spunea descântecul astfel: „Mă sumecai, mă mânecai/ Duminică dimineața mă sculai/ Și mam dus la Lunaia/ Să-i deschid albeața/ Albeața prin deochi/ Albeața prin pocitură./ Cu mătura o mătur,/ Cu lopata
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
toți călări. Cu dânșii a strâns o gireadă de boi la un loc cu vaci, cu viței, cum s- antâmplat, și a pus mai pe toate clopote, tălăngi, clopoței și le-a luat la goană cât puteau fugi înspre vetrele tătărăști. Tătarii, când au auzit huitul clopotelor, tropotul vitelor și mugetul lor, hoarda ostașilor nu știa ce urgie și mânie a lui Alah vine peste dânșii ca să-i prăpădească. Și nau mai așteptat să vadă ce și cum, au luat-o
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
nominalizați, la care se adaugă „ș i toți ceilalți boieri ai noștri și cu megieșii”. Este vorba de o jumătate din satul Urdești (azi comuna Viișoara, județul Vaslui), pe care Stoica și fiul său Manciul o cumpără cu 45 zloți tătărăști de la fiii lui Florea. Documentul acesta, care se găsea în posesia lui C. Diamandi din Gura - Idriciului - Fălciu a ars cu întreaga arhivă a acestuia, dar fusese probabil mai înainte publicat, după 275 original, de către profesorul Mihai Costăchescu . Ca și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
dispărut) pe Simila, lângă Drujești și apoi Dru jești din comuna Băcani.La acest vast hotar, Ștefan cel Mare mai adaugă o seliște pe Tutova, anume Ivancea de la Tătarca (între Ciocani și Ivești) pe care o cumpără cu 100 zloți tătărăști, prin același document de la urmașii lui Petru Tudor în număr de 14, seliște pe care o stăpâneau ca privilegiu de la Alexandru cel Bun, bunicul lui Ștefan cel Mare.”... ...” Documentul emis de Ștefan cel Mare la încep utul lunii ianuarie a
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
arme, unelte de uz gospodăresc. Ca și în perioadele anterioare, un loc aparte îl ocupă tezaurele monetare, deoarece acestea sunt dovezi elocvente pentru dezvoltarea economică a zonei. Este cazul unor tezaure monetare ce conțin piese autohtone, dar și ungurești, turcești, tătărăști, venețiene, olandeze etc., descoperite la Cleja, Măgura, Plopana, Bacău, Traian, Gutinaș-Ștefan cel Mare etc. Atrag atenția, în mod deosebit, ducații de aur venețieni (sec. XVI-XVIIĂ, precum și talerii olandezi de argint. Varietatea tezaurelor, numărul lor destul de ridicat și distribuția geografică a
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
trebuia să fie capătul pământului și uite că sunt oameni și pe aici. - Am auzit că tătarii au ochii așa strâmbi - Adică pieziși, corectă Mihu. Nenea pufni nemulțumit: - Pieziși, strâmb, nu-i tot un drac. Dacă am ajuns până în țara tătărască nu-mi place deloc. Popa din sat de la noi spunea că tătarii vin din iad. Mihu zâmbi pe sub mustața sa groasă de cavalerist uitându-se veselit așa deodată la chelia lucioasă a lui nenea care strălucea în soare după ce-
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
X.: ""Basarabia" este numele medieval al Țărei Românești și vine de la numele dinastiei Țării Românești, a Basarabilor. În secolul al patruspre zecelea Mircea cel Bătrân, vestitul domn al Țărei Românești și despot al Dobrogei, domn al Silistrei și al țărilor tătărăști până la mare, cel care a luat parte la bătălia de pe șesul Kossovo, la bătălia de la Nicopole, între luptătorii creștini între cari erau conetabilul Franței, regele Ungariei și marele prior Frideric de Hohenzollern, acest Mircea și-a întins domnia până la Nistru
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]