462 matches
-
a mulit mama, a avut pâine albă multă-multă si colăței si covridzei. Si mâncale multă a avut. Si acuma asteaptă ca să moală si tata. Că-i flumos să ai un molt în casă... că vine lume multă si pălintele-popa cântă tale... Vezi, bica, numai eu nu am un molt!... Spune, fetița!... Vrei covrigei și colăcei și mâncare mai multă? Nu, dal colega zițe că-i flumos când oamenii mănâncă si plâng... Dal ea n-a plâns, numai a mâncat și mâncalea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
were resting there seemed friendly and alive, happy and invulnerable even. Despite the rain in the room, the hunger and the pain had no effect whatsoever on its immortality. The desk was shining. They seemed pulled out from a fairy tale story. (A visit to an old, quaint castle) I was with my class and our way to the see side when something went wrong with the car. We had to stop to spend the night somewhere else. The car broke
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
Și, în fine, Cosmin Manolescu și-a prezentat două producții ale Fundației Proiect DCM, una încă în lucru Supersomething și cealaltă o reluare, Dreams.land. Prima, al cărei concept îi aparține, a fost realizată inițial în cadrul unei rezidențe oferite de Tala Dance Center din Zagreb și Centrului Național al Dansului București, cu dansatori croați, iar în varianta actuală, împreună cu dansatorii români, Ana-Cătălina Gubandru, Mădălina Dan, Paul Cimpoieru, alături de care a evoluat și coregraful. Piesa este marcată de lumea sportului, atotstăpânitoare astăzi
Sub semnul dialogului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/7793_a_9118]
-
în total - șapte) cîte un cuvînt-cheie, care evocă mai puternic contextul. Acestea sînt (conform selecției operate de mine): masă, sprijin, flanc, cooperare, hotărîre, adîncime, teren, iar din ele rezultă formula "masprifla cohotadter". Nu știu dacă aceste principii mai sînt valabile tale quale și astăzi. Ceea ce am aflat însă este ca, în perioada interbelică, o carte despre rolul țancurilor într-un viitor război a trecut neobservată în Franța, deși era scrisă de un colonel francez (un oarecare Charles de Gaulle), fiind în
Cesautica Claunegalo Vivestido by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7267_a_8592]
-
la revistă, se ajunge la propunerea de a-i edita cartea de debut. La fel de direct, de tăios, de nerefuzat: „Întreb totodată - căci m-a rugat sora D-tale șLivia, n. e.ț să-i scriu - unde va apărea volumul D-tale de novele și dacă de fapt e dat cuiva în editură. La caz că nu l-ai dat, ar fi bine să te gândești la «Biblioteca scriitorilor de la noi», pe care o editez eu sub îngrijirea D-lui Tăslăoanu.” Rebreanu
Cum se scrântesc intelectualii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4726_a_6051]
-
și nu ești strein de gândul că le tipăresc eu, mai scrie-mi în chestia aceasta.” Când se ajunge în etapa stabilirii „onorarului”, omul de afaceri de 22 de ani se arată nemilos în negocieri: „Ieri am primit scrisoarea D-tale în care-mi cereai ca să las la o parte 3 bucăți, ca fiind mai slăbuțe. N-am nici o vorbă de obiectat în ce privește colecționarea bucăților din volum, pe cari D-ta le poți aranja după plac. Dar țin să-ți amintesc
Cum se scrântesc intelectualii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4726_a_6051]
-
un preț mai redus (1 cor[oană] ori 1,20 franco.” Echivalarea în bani a „mărfii culturale” produce un text de-o unică savoare literar-contabilicească: „...ca să rămână același onorar, va trebui ca să completezi volumul cu alte bucăți de-ale D-tale, până ce va da cel puțin 200 de pagini. Iar dacă ții să nu apară în acest volum decât bucățile indicate de D-ta, atunci onorarul se va reduce proporționat cu scăderea paginilor. Târgul să zicem că s-a făcut numai
Cum se scrântesc intelectualii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4726_a_6051]
-
estetice de la sfârșit de secol XIX, pe de altă parte, nu este la fel de clar că s-ar putea imagina cele două altfel decât indiscriminabil legate. Pentru spațiul românesc problematica este cu deosebire sensibilă, întrucât modelul cultural simbolisto-decadentist a fost preluat tale quale din Franța, o țară cu o altă moștenire culturală, cel puțin în raport cu data nașterii recente a culturii noastre. Or, primul lucru pe care-l cheamă în minte asocierea auroralului cu morbidezza este paradoxul. Dar nu ar fi prima semnalare
Crize cu rezolvări estetice by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/4727_a_6052]
-
într-una despre viață și atât. După părerea, implicit formulată, a Ralucăi Dună, încercarea se soldează cu un eșec. Aceasta nu vede aici decât un jurnal de convalescență. (În genul pașoptistului C.A. Rosetti, în definitiv.) Pe care-l supraevaluează tale quale. Ar fi, totuși, mult prea puțin. Spre norocul cărții, există contraargumente la o asemenea perspectivă reducționistă. Și ele sunt evidente: „eram doar un puști/ și ea îmi spunea:// femeile și-așa au o soartă nenorocită// nu contribui și tu
Pe vremea când nu mă gândeam la moarte by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4564_a_5889]
-
din toamna anului 1978, am rămas cu Iorgu Iordan într-o foarte strânsă legătură, concretizată în 24 de scrisori (trimise în intervalul oct. 1978 - oct. 1983) și trei interviuri. Ilie RAD București, 3. II. 1981 Iubite tov. Radu-Nandra, Ultima d-tale scrisoare, la care răspund cu oarecare întârziere, mi s-a părut extrem de interesantă. Aceasta, datorită problemei pe care o pui în discuție și, mai cu seamă, considerațiilor pe care le faci în legătură cu locul lui Sadoveanu în conștiința noastră actuală. Afirmația
O scrisoare inedită de la Iorgu Iordan by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/5600_a_6925]
-
minimalizat în posteritate, poate tocmai pentru condiția intens exemplară a figurii sale: „A fost și rămîne un reper al demnității etice și estetice”, un „mare scriitor - cum îl numește Mircea Eliade”. De remarcat și faptul că eseistul nostru nu preia tale quale aserțiunile importanților literatori de care se ocupă, selectîndu-le, implicîndu- se uneori polemic în judecarea lor. Astfel, în impactul dintre Al. Paleologu și C. Noica, din testul eliminator al căruia, în favoarea ideii de filosofie, transcendentul, intelectul și sufletul sunt radiate
Recepția trecutului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5620_a_6945]
-
rău, precum l-a dezavuat comunismul. În interbelic a menținut un echilibru literar, Blaga, Pillat, Vasile Voiculescu, Nichifor Crainic și alții nu pot fi trecuți chiar așa ușor cu vederea. Credeți că trebuie revizuită atitudinea față de tradiție? La primele d-tale întrebări, dragă Paul Aretzu, am schițat deja un răspuns. Ne aflăm într-adevăr sub semnul unui filoneism, al unei pasiuni pentru tot ce este nou, ca o consecință a unui dezechilibru spiritual care se oprește la paleative. Căci noul actual
„A scrie înseamnă o provocare, o mănușă aruncată vieții“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5636_a_6961]
-
I 1968 Dragă tovarășe Buzași, Recenzia d-tale a intrat în nr. 1/68 al revistei "Tomis". Pentru nr. 2 am anunțat că vei da o altă recenzie la o carte de istorie literară. M-am gândit la propunerea d-tale: "Documente și manuscrise literare", dacă n-ai ceva mai interesant. "Măștile lui Goethe" au apărut prea demult. Poți să-ți prezinți și unele apecieri critice, dacă ai ceva concret de observat. În tot cazul trebuie menționată inițiativa autorilor de a
Scrisori de la Cornel Regman by Ion Buzași () [Corola-journal/Memoirs/6928_a_8253]
-
lumină,/ Cât ne vezi de fericiți,/ Starea noastră n’o răsfrânge,/ Mâine poate noi vom plânge/ Și-om fi veșnic despărțiți.// Iar tu lună, dragă lună, Tu a nopților cunună,/ Să nu spui că ne-ai privit./ Poate mâni a tale rază/ N’ar putea măcar să crează/ Că vreodată ne-am iubit.” (Pasăre cu pene albastre). Ritmurile populare consună cu o filosofie de aceeași sorginte, care spune să te ferești de prea multă fericire. Însă, dovadă stând toate stanțele elegiace care
Dragostea moare by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3654_a_4979]
-
noi ținem foarte mult. Pe aici vremi de mare cumpănă! Știe Cel de Sus ce va mai fi. Mă gândesc tot timpul la soarta scumpei noastre țări. Sărutări de mâini stimatei doamne, sănătate la toți ai familiei, iar d[omniei] tale cele mai alese sentimente de prețuire și dorința de a ne vedea în pace, în țara întregită. Al d[omniei] tale devotat, Sever Pop Note Originalele acestor scrisori, inedite, se află în biblioteca profesorului Nicolae Scurtu din București. 1. Alexandra
Însemnări despre cărturarul Sever Pop by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4230_a_5555]
-
l-a avut niciodată cel care le-a scris. Chiar dacă editologia ortodoxă spune altceva, problema rămâne deschisă, mai ales în fața evidenței că 1) nici unul dintre scriitorii interziși în perioada stalinistă nu a revenit în literatură cu o reeditare fără intervenții, tale quale, a operei sale interbelice, și 2) nici una dintre modificările operate la reeditările „recuperatoare” de la finalul anilor șaizeci și începutul anilor șaptezeci nu este în mod evident superioară estetic vesiunilor din edițiile princeps. Inventarul aparițiilor în revistă ale prozelor lui
Proza scurtă a lui Sașa Pană by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2876_a_4201]
-
livello globale. Îl dibattito sul multiculturalismo Nella Comunicazione della Commissione Europea del 13 maggio del 2015 riguardante l'Agenda europea sulla migrazione, finalmente, emerge la consapevolezza che îl fenomeno migratorio, che stă approdando sulle rive dell'Europa, ha un complessità tale da richiedere un nuovo approccio "più europeo". L'impegno di un singolo Paese come l'Italia non può essere risolutivo, né dal punto di vista dell'accoglienza, né tanto meno dal punto di vista della deterrenza alla partenza. Infatti, în
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
trovano a contatto con i figli degli immigrati e che questi costituiscono oggi39 circa îl 10% di tutta la popolazione scolastica. Una risposta più concretă è arrivata dall'UE nel maggio del 2015 con l'Agenda Europea sulla Migrazione.40 Tale agenda și fondă șu quattro pilaștri: 1) Ridurre gli incentivi per la migrazione irregolare; Salvare vite e garantire le frontiere esterne; 3) Rafforzare la politica comune în materia di asilo; 4) Lo sviluppo di una nuova politică în materia di
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
che queste tematiche erano presenti nei dibattiti teorici della Terza Internazionale come dell'austromarxismo già dall'inizio degli anni venti, quando Gramsci ebbe a soggiornare prima a Mosca e poi a Vienna. Rapporto nuovo politica-economia, si è detto, mă non tale - per Gramsci, come vedremo - da inficiare la teși marx-engelsiana e marxista della determinazione "în ultima istanza" dell'economico; b) la comprensione del nuovo rapporto tra "società politică" e "società civile" (în senso propriamente gramsciano, intendendo cioè la società civile non
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
42, 890), Gramsci scrive: "È certo che lo Stato ut sic non produce la situazione economică mă è l'espressione della situazione economică, tuttavia și può parlare dello Stato come agente economico în quanto appunto lo Stato è sinonimo di tale situazione" 2. Lo Stato, dunque, è "espressione della situazione economică". Aveva già scritto Gramsci nel primo Quaderno: "Per le classi produttive (borghesia capitalistica e proletariato moderno) lo Stato non è concepibile che come formă concretă di un determinato mondo economico
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
la "struttura" marxianamente înțesa, né l'hegeliano "sistema dei bisogni", quanto piuttosto l'insieme delle associazioni sindacali, politiche, culturali, generalmente dette "private" per contraddistinguerle dalla sfera "pubblica" dello Stato. Îl marxismo dialettico di Gramsci, lo abbiamo già visto, impedisce però tale distinzione netta, "organică". Egli - a partire da una lettura di Hegel che non pare esențe da forzature - sostiene fin dal Quaderno 1 che partiți e associazioni costituiscono i momenti tramite i quali și costruisce îl consenso. Lo Stato è îl
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
sua teși è utile per mostrare la differenza fra Croce e Gentile. Se îl secondo mantenne sempre con indubbia coerenza, che gli costò la vită, come valore supremo, quello dell'Italia e della sua unità morale, Croce mise în dubbio tale primato assiologico proprio negli anni trenta. Con îl Concordato la sua identificazione con lo stato-nazione, nato dal Risorgimento, si incrinò. Cominciò a guardare all'Europa come a una prospettiva possibile e, negli anni della guerra, come attesta îl suo Diario
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
sulla nuova situazione che l'ascesa del movimento, poi partito, fascista crea în Italia. Stă di fatto che, mentre Gramsci rimaneva ortodosso rispetto alla linea del comunismo internazionale, Sraffa inizia a pensare (e a scrivere) che probabilmente la situazione era tale da richiedere una complessificazione radicale dell'analisi e della strategia dei socialiști e dei comuniști italiani. În poche parole egli riteneva che bisognasse avviare una fâse di înțesa tra le forze democratiche în funzione antifascista e che l'idea di
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
alla verità"6. Questa è una lettera che non va dimenticata per intendere come îl dissenso fra i due filosofi convivesse, per ragioni di opportunità culturale, non di opportunismo, con îl loro sodalizio, fino a quando, rotti gli argini di tale opportunità, proprio per ragioni di coerenza culturale, si manifestò clamorosamente. Sempre più frequenti, infatti, erano gli scritti dell'uno all'altro che provocavano una reazione, e sempre più evidente era îl loro sforzo, spesso senza successo, di contenere le divergenze
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
în cui una soluzione perfetta, che soddisfi ugualmente tutti gli stați, sia trovata [...]. Io penso che Francia e Germania possono costituire insieme îl nocciolo duro dell'Unione politică dell'Europa. Che non și attribuisca troppa importanza alla struttura giuridica di tale unione; che și tratti di una federazione o di una confederazione o di un'altra formă giuridica, l'essenziale è agire". 12 Cfr. de Gaulle, Mémoires d'espoirs, vol. I, (1958-1962) cît. p. 211. Nelle sue Memorie de Gaulle sottolinea
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]