604 matches
-
libertății” cuprinde lucrări ale unor compozitori care au emigrat din cauza instaurării fascismului, respectiv a stalinismului, cât și ale unor tineri compozitori contemporani din Israel, Germania și România: Gideon Klein - „Sonáta pro klavír“, Karl Amadeus Hartmann - Sonata „27. April 1945”, Josef Tal - „Essay Nr. 2“, Tzvi Avni - „EPITAPH - Piano Sonata No. 2“, Myriam Marbe - „Sonata pentru pian“, Anatol Vieru - „ 9 pieces pour piano op. 157“, Gil Shohat - „Three Improvisations On Paintings, The Kiss of Salome“. Utopii contemporane l Festival de proiecte Centrul
Agenda2005-23-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283764_a_285093]
-
în: Ediția nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Ekh manuś sjas lazïmi te źal pesqe zinzarde dromesθe. O' garadas p'e banoja and-ekh piri pa thodas chil opral lenθe, kidă ke niekh n-aśi dikhelas șo sjas garavdo tal-o chil andar-i piri. Inipa gejas ke p'o većinos pa vakerdas lesqe: “Mojisarawa țuț te thos manqe rigaθe kadă piri chileça, źi kana jirisăwa.” O' na leperdas khaći o banonθar andar-i piri. Nakhas ekh masik, nakhle duj masika, ama
O BANOJA ANDAR-I PIRI O CHILEÇA / BANII DIN OALA CU UNT de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384624_a_385953]
-
o banoja, pesqe, pa thodas pwo but barrorra, and-o than o banonqo. Kana amaro drumecos jirisajas khere, puśtas o većinos o pirăqe. O' andas la khere pa inkandas o chil, mangindos te lel o banoja, ama arakhas saci niśte barrorra tal-o chil. O' sjas xojăme khajnes, ama brodisajas ke ekh prietenos vizitisardas leș. “Tu diśosa xojăme, prietene ! Sosqe sjan kikă xojăme ?”, puśtas leș lesqo prietenos. “Of, me sjom ekh prostos !” Pa povestisardas p'e prietenosqe i paramica o pirăça o
O BANOJA ANDAR-I PIRI O CHILEÇA / BANII DIN OALA CU UNT de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384624_a_385953]
-
primit nici o veste de la tine și mai e și tunul ăsta care nu se oprește niciodată. Se spune totuși că războiul nu va dura mult. Dacă ai ști ce dor îmi e de brațele tale, să mă strângi în brațele tal, și să-ți văd zâmbetul și ochii. Vreau să fiu nevasta ta. Vreau să se termine repede războiul ăsta ca să-ți devin soție și să-ți fac niște copii frumoși care te vor trage de mustață! Ah, dacă părinții tăi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
am resemnat, Am rămas ceea ce sunt, Viața mi-a dat tot ce am visat, un suflet pe acest pământ! Un ínfimo granito de arena perdido en lo infinito, Errando por el mundo... No soy ni agua Ni fuego ni viento, tal vez haya nacido tarde o quizás demasiado temprano. Loque he sido antaño, hoy ya no lo soy y lo que soy hoy día Lamento no haber sido siempre. Pero estoy conforme, Con lo que soy ahora La vida me ha
FESTIVALUL INTERNATIONAL DE POEZIE de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/361017_a_362346]
-
zuralimo'. [8] Thaj o Dell phëndă le zuralima'që „ćeri”. Thaj dikhlă o Dell kë miśto-j. Haj să’ ratǐ thaj să’ tehara: o dujto děj. [9] The o Dell phëndă: „Te cïrdărdǒn khethanej and-ekh korkorro dyilimo' o pajă kaj sin tal-o ćeri thaj te sikădǒl o śukimo’ !” Tha’ ka̱dă să': o pajă kaj sin tal-o ćeri thǐdǐne pën kaj penqë dyilimata thaj sikădǐlă o śukimo’. [10] Thaj o Dell phëndă le śukima’që „phuv”, thaj le pajenqë
FACEREA LUMII ȘI A OMULUI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363256_a_364585]
-
să’ ratǐ thaj să’ tehara: o dujto děj. [9] The o Dell phëndă: „Te cïrdărdǒn khethanej and-ekh korkorro dyilimo' o pajă kaj sin tal-o ćeri thaj te sikădǒl o śukimo’ !” Tha’ ka̱dă să': o pajă kaj sin tal-o ćeri thǐdǐne pën kaj penqë dyilimata thaj sikădǐlă o śukimo’. [10] Thaj o Dell phëndă le śukima’që „phuv”, thaj le pajenqë dyilimatenqë „tengeră”. Thaj o Dell dikhlă kë miśto-j. [11] Thaj o Dell phëndă: „I phuv te kërel
FACEREA LUMII ȘI A OMULUI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363256_a_364585]
-
na maj mangawa te lojisaraw k-o perimos o briśindesqo an 'kor rig o aburime penʒerăqi, akana, na-j vakïci o pherasenqe, mangawa te naśas op-o droma, purnanges, bi umbrelenqo. Te khelas and-o veśorra śucarde o vakïcisθar nebriśindalo, te axojas tal amare khură sakon radećina sar khella să an koda vakïci amença, te śunas i simfonia o bibitimasqe pikaturenqi kare merna dinde dap o ambrïnenqe patrinenθar... Te ćumudes mân ozaman kana o briśint marla amen pwo zorales, te leș mân and-i
PLOAIA de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349131_a_350460]
-
derjă sunisăwas, Dewla, dikhawas suno ke ekh ambrïn bi·patrinenqi kerlas pesqe kujbus and-o veś o baro andar m'o ilo. Pa othe beśelas, sar ekh stïlpos diśimasqo, opre śereça, bi·dumaqo. Ama an kada veś baro ke jindrolas paśimasqe tal-o kham and-o aeros luluzalo ekh skïnteja ćektas, kerzias bari dum i jak pa i flakura nakhadas merri ambrïn nange krăngenqi. Kon diśinlas angaldan ke ekh skïnteja, śakasθe, aśi tharla kidă ekh veś baro sasto, ekhe jagaça ke an ćimanikos
AMBRÏN BI·PATRINENQI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369123_a_370452]
-
Tu migliori col tempo. Ți mostri col tuo amore, Con permanente cură, În quello che dici, În quello che fai. Sempre sinceră, În tutto leale, Măi mi tradisci, Măi mi inganni. Mi difendi dal male; Dal maleficio Mi proteggi. Un tal legame Com'è l'amicizia Sempre ci innalza, Măi ci diminuisce! Con te ,sono sempre Me stessa; far finta Non devo. Mi ascolti, Non mi giudichi mai. Non ho avuto fratelli E neanche sorelle, Mă una buon' amica Vale una
PRIETENIE( VERSIUNE TRILINGVĂ ROMÂNĂ, ITALIANĂ,EBRAICĂ) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1714 din 10 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368080_a_369409]
-
în uwa,idiom chibchan din Columbia,Venezuela. Pe românește roua nu poate fi explicat prin lat. ci printr-un iranian *roha cu s>h și apoi dispărut :roa. Cf. și hausa ruwa ce se pronunță ruua și înseamnă apă. . Ebr . tal,roua, taal, soare, în tubatulabal, Mexic. Iacutul sik, roua, pare asemănător cu eskimosul siqiniq , soare. Ceea ce nu pot vedea oamenii de știință moderni hiperspecializati a știut omul primitiv fără nici o știință de carte! . Totuși de ce apă e în legătură cu soarele? Fiindcă
ESTE APĂ CUVÂNT ARBITRAR ? de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1341 din 02 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353815_a_355144]
-
leș. ¶ Inipalal, o tribosqo baro, kare sjas makaros o Abunuvaseça, ćiandjas leș ke pesθe pa phendas lesqe: “Śundom ke buźanzjan. Te și kidă, atunćă ïn trin zijs te vazes manqe ekh kher and-o ćeros ! Kam avel țuț kibor manuśa mangesa tal-i komanda terri. Dake na kerca șo vakerdom tuqe, m'e rezbojnikoja ka mudaren țuț.” ¶ “Ka vazaw o kher, barea !”, djas lesqe angal o Abunuvas pa geno khere, kaθe astardas te diśinel sar te rezolvisarel i problemă. Inipa, pala ekh
EKH KHER AND-O ĆEROS / O CASĂ ÎN CER de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353113_a_354442]
-
n-o mai poți uita/ Viața ta întreagă”. (CE E AMORUL?) „Es un gran/motivo para sufrir,/ Miles de lágrimas no bastan/ al quererlas siempre pedir/ De ella basta una señal/ Y Él su Alma entrega,/ Que no olvidarás como tal/ Tu vida entera”. (¿QUE ES EL AMOR?) Poesii alese-Poesias escogidas; Iași 2012; Editura Contact Internațional. Dar mai este un lucru demn de toată admirația. Prin efortul său, grație și talentului, Mario Castro Navarrete scoate creația poetică a limbii române dintr-
SENSIBILITĂŢI CONGRUENTE, DINCOLO DE BARIERELE LINGVISTICE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 802 din 12 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352624_a_353953]
-
absențe pe cerul înnorat al tuturor dimineților fără să descopăr tainicul loc unde ni se ascundeau jucăriile Doi copii s-au sărutat într-una din zile neștiind de ce instinctul i-a împins să se-ascundă în cuibul vrăbiilor, abadonatul PAISAJES Tal vez crees que pueda existir el paraíso y llegar a tocarlo brevemente con las mănos pero solo a la primavera le nacen hojas en los árboles sin proponérselo Ahora sabes que la vida se nos escapa cuando la amarramos al
FERNANDO SABIDO SÁNCHEZ, POEME de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 751 din 20 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359368_a_360697]
-
Tot căutau pruncul băiat. Trecând prin Köln, am recunoscut antetul. Magii veghează-n Dom, secretul, Iar catedrala mare, pentru Ei, Este lăcașul Magilor. Cei Trei. ,,Herr und Gott ! Du hast geschaffen, zu einer Lebensriese hin zu Dir Über Berg und Tal durch Freude, Sorge und Not geht jeder von uns seinen Weg. Die Heiligen Drei Könige sind uns Vobild dieser Waderschaft. Ihr Glaube, ihr Wisen und ihre Zielstrebigkeit fürther sie dürch alle Fährnisse des Weges hin zu Dir.,, Referință Bibliografică: Trei
TREI MAGI- HERR UND GOTT de PETRU JIPA în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341470_a_342799]
-
hiperbólicas sobre las cuales dominan, de un lugar a otro, esferas perfectas... “(extraído del relato El Shock) y la tensión, antes citada, capaz de lograr el interés del lector consiguiendo cași aislarlo de șu micro mundo. El éxito, entendiendo por tal la aceptación y valoración positiva del lector, de todo relato -como de alguna manera viene a decir Cortázar- rădica en que debe ser antes vivido, sentido e interiorizado por el propio autor. Es él quién hace o debe hacer o
CORNELIA PĂUN de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2110 din 10 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342836_a_344165]
-
locul de unde au fost prelevate. Lungimea profilului de tractare va fi stabilită în funcție de habitat. Nu se va folosi în cazul habitatelor sensibile (protejate). Colectarea speciilor asociate substratului fital (Ecrobia, Rissoa, Cryptosulla, Conopeum etc.) se realizează de pe talul fanerogamelor din suprafața unui pătrat de probă (50 x 50 cm) sau a mai multora, în funcție de prezența acestora în habitatul analizat. Pentru o colectare eficientă se poate folosi și un fileu pentru "cosirea" câmpului de fanerogame. În vederea
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
de maximă dezvoltare a fanerogamei marine Zostera noltei. Biomasa umedă se calculează după spălarea probelor în vederea înlăturării organismelor asociate și a excesului de apă, pentru a evita influențarea valorii finale. De asemenea, speciile epifite se înlatură manual de pe talul gazdă și se cântăresc separat. După cântărire, se trece la numărarea exemplarelor, valoarea obținută estimându-se la metru pătrat. În cazul speciei perene Zostera noltei, indicatorii monitorizați sunt: ● biomasa umedă totală a speciei-gazdă și biomasa epifitelor (valori raportate ulterior la
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
și esterilor lor, precum și a anhidridei acetice) 3823 11 Acid stearic, industrial 3823 12 Acid oleic, industrial 3823 19 Acizi grași monocarboxilici industriali; uleiuri acide de rafinare (cu excepția acidului stearic, a acidului oleic și a acizilor grași de tal) 3823 70 Alcooli grași industriali 5 Soia 1201 Boabe de soia, chiar sfărâmate 1208 10 Făină și pudră din boabe de soia 1507 Ulei de soia și fracțiunile acestuia, chiar rafinate, dar nemodificate chimic 2304 Turte și alte reziduuri solide
HOTĂRÂRE nr. 1.029 din 21 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287748]
-
ro/amintiri/video/index.html Un prim contact cu lumea scenei l-a avut atunci când, ca membru al trupei Teatrului „Nou" din Calea Văcărești a colaborat cu mari nume ale vremii precum compozitorul Max Halm, regizorul Iacob Sternberg, actorii Sidi Tal, Stroe și Vasilache. Remarcat de marele compozitor, dirijor și om de teatru Ion Vasilescu, obține, la 18 ani postul de pianist în orchestra teatrului „Alhambra” și tot atunci debutează în spectacolul de Revista „De la munte la mare" pe scena grădinii
FUNDAŢIA HENRY MĂLINEANU, LANSARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378865_a_380194]
-
te jirisăw palpale and-o bosketoja.” “But laćho”, phendas o manuś. “Putisarca te tațares țuț, ama inipa lazïmi te jirisos palpale and-o bosketoja.” O źukel mulcumisardas lesqe pa thodas peș tele paś-i jak. O' sjas kjar ferićime, sjas leș țațo pa tal-o nakh sjas leș ekh kokalos baro, sajis astardas te xal leș. Pala ekh vakïci o manuś inkjas andar-i koliba pa puśtas leș: “Tațardan țuț destul źi akana ?” ”Źi akana na”, djas angal o źukel, dikhindos aver kokalos na pră
DE CE CÂINELE ESTE PRIETENUL OMULUI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379814_a_381143]
-
Acasă > Stihuri > Semne > I DRAGOSTĂ NA MERLA... Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 1336 din 28 august 2014 Toate Articolele Autorului Jin dake kam astares mân tal-i plasa apcinajj na ka bajaraw. Laqe okjoja ka buxarzon 'θar pumenθe, destul kaś te inkanaw m'o vast tha te kaplaraw i ćholmut. Jin dake ka keres zidoja barrune niekhderji na ka vazes manqe phandimos. O barra ka peren
I DRAGOSTĂ NA MERLA... de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371534_a_372863]
-
kam thon kaj lenqo than o căves andar sajinθe kam źal bengesθe o tristimakos pharo andar sakonesθe, ćabuk dor cidesa o paj. śunca sar baśena trosk o vïnes sakone patrinaqe, tal-o khură, ćimanikos dezorientime, pućesa țuț te și panda kekh ćipa zorarimasqe, dake si-no po ćăćes ekh doktoros kokalanqo okolenqo kaj și phagle ozeça, kare sannï
I PORUNĆA ŚO’ de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372524_a_373853]
-
zi, śtar bi biśuekhenqo palal-i sinia, o zijs deśuefta, kekhderji andar i era palal-o kristos, na pacasa te-l kadïri, dikhesa ke si-no traśavdo pal-o śujimata tal-o jakha, pal-o naja ke jizdrana kidibor de javaśi, pala sar kerla andar p’e uśta kopijindos ekh ćumudimos kana ćekerzola k-o dell, sajisθar și bellis ke na pesisarla c
I PORUNĆA ŚO’ de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372524_a_373853]
-
pala sar diśola kidibor de hotarime te parrol țuț peça, te aćhol musaj sade o’ korkorro, o’, saci o’, bi niekhe pikaqo tu, kaja dujalitată ćhila i traś an tuθe khajnes, tal-o pragos o udaresqo, źi tele, and-o parkimasqo than, tal-o maśines cigne, fiatos punto, volksvagenos passat, ekh bemvewos seria panć, ʒămonça pakanïcă, sar o jakhenqe ke garena savro kalanï
I PORUNĆA ŚO’ de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372524_a_373853]