244 matches
-
tehnice legate de viabilitatea măsurilor verzi menite să restaureze sau să mențină funcționalitatea cursurilor de apă. Este de precizat că doar alternativele viabile fac subiectul evaluării AMC și ACB. Aceste situații tehnice problematice se referă la: ● Adâncirea patului albiei (coborârea talvegului) cursurilor de apă drept răspuns la impactul antropic manifestat în timp, care depășește o anumită limită (prag), fapt pentru care reconectarea luncilor nu mai poate reprezenta o măsură tehnică viabilă. ● Nivelul de protecție la inundații poate fi atins pe baza
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290539]
-
al cursului de apă la debite zilnice (între viituri), respectiv să nu limiteze conectivitatea longitudinală. Acest lucru se obține printr-o proiectare adaptată a golirilor de fund, și anume: a) să aibă o pantă longitudinală cât mai apropiată de panta talvegului; ... b) să asigure curgerea liberă la ape mici (între viituri). Acest obiectiv se poate atinge printr-o dimensionare suficientă; ... c) să permită migrația peștilor. ... ... 2. Acumulările nepermanente ar trebui sa nu necesite măsuri de atenuare sau compensare. ... Nu orice măsură
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290539]
-
de alternativa preferată prezintă următoarele beneficii: - reduc riscul la inundații semnificativ și măresc garda lucrărilor existente - conține măsuri verzi, iar pentru cele 2 acumulări nepermanente propuse se va avea în vedere ca panta golirilor de fund să fi similară pantei talvegului și ca golirile de fund să asigure scurgerea liberă la debitele medii - vor avea influență pozitivă și pe cursul râului Crișul Alb. Lista măsurilor aferente alternativei preferate (Figura 2) Cod măsură Tip măsură Râu M33-RO21 Realizarea unei acumulări nepermanente (frontale
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290539]
-
tehnice legate de viabilitatea măsurilor verzi menite să restaureze sau să mențină funcționalitatea cursurilor de apă. Este de precizat că doar alternativele viabile fac subiectul evaluării AMC și ACB. Aceste situații tehnice problematice se referă la: ● Adâncirea patului albiei (coborârea talvegului) cursurilor de apă drept răspuns la impactul antropic manifestat în timp, care depășește o anumită limită (prag), fapt pentru care reconectarea luncilor nu mai poate reprezenta o măsură tehnică viabilă. ● Nivelul de protecție la inundații poate fi atins pe baza
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/291397]
-
al cursului de apă la debite zilnice (între viituri), respectiv să nu limiteze conectivitatea longitudinală. Acest lucru se obține printr-o proiectare adaptată a golirilor de fund, și anume: a) să aibă o pantă longitudinală cât mai apropiată de panta talvegului; ... b) să asigure curgerea liberă la ape mici (între viituri). Acest obiectiv se poate atinge printr-o dimensionare suficientă; ... c) să permită migrația peștilor. ... ... 2. Acumulările nepermanente în general să nu necesite măsuri suplimentare de compensare a efectelor negative. ... Nu
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/291397]
-
m, S_0,05% = 11.2 ha, V0,5% = 0.60 mil mc V. Porumbelor M33-RO29 Lucrări de regularizare locală a albiei Conform specificațiilor din Aviz AMAR 103/05.09.2022 s-a realizat reprofilarea albiei minore a râului Debren cu o lățime de 7 m la nivelul talvegului, pe o lungime de aproximativ 1.3 km. Debren M33 - RO33 Lucrări de îndiguire (în zona localităților)/ Construirea a doua linii de apărare În vederea atingerii unui grad de protecție adecvat, au fost implementate în model ziduri de piatră amplasate în
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/291397]
-
Văile Hobenilor și Ponorului prezintă un traseu subteran în peștera Șura Mare, fapt demonstrat prin colorări succesive. Sursele de alimentare ale peșterii Șura Mică -Peștera lui Cocolbea- nu au fost identificate. Având în vedere poziția platoului suspendat Lola -300-440m deasupra talvegului râului Petros, și lipsa unor izvoare cu debite considerabile la baza abruptului calcaros al Petrosului, s-a tras concluzia că apele de aici se drenează parțial sau total spre Peștera Șura Mică. Peștera Șura Mare reprezintă exurgența apelor de la
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
o resurgență a cărei ape provin în mare măsura din Valea Babei. PERIMETRUL CARSTIC DEALUL ȘI PEȘTERA BOLII Dealul Bolii reprezintă de fapt o bară calcaroasă străpunsă subteran de către Pârâul Jupâneasa. Acesta a fost inițial afluent al Băniței, având talvegul cu 25-30m mai ridicat față de nivelul actual. Atras de nivelul de bază mai jos al Bazinului Petroșani, râul și-a adâncit valea, în sectorul amonte al cheilor observându-se patru nivele de eroziune. Interesant este și bazinetul depresionar central
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
transportă produse care, prin natura lor, sunt poluante, precum și măsurile și mijloacele de avertizare-alarmare a folosințelor din aval; ... h) profil longitudinal al sectorului de traseu studiat, pe care vor fi indicate: linia terenului natural, linia roșie a traseului, talvegul albiilor traversate și adiacente cu nivelurile maxime ale debitelor de calcul și verificate, obiectivele ce pot fi afectate; ... i) profilul transversal prin albie în zona traversării care va cuprinde talvegul albiei, linia roșie, nivelurile maxime ale debitelor de calcul și
PROCEDURĂ din 6 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277470]
-
vor fi indicate: linia terenului natural, linia roșie a traseului, talvegul albiilor traversate și adiacente cu nivelurile maxime ale debitelor de calcul și verificate, obiectivele ce pot fi afectate; ... i) profilul transversal prin albie în zona traversării care va cuprinde talvegul albiei, linia roșie, nivelurile maxime ale debitelor de calcul și de verificare; ... j) dispoziția generală a fiecărei traversări, cu prezentarea parametrilor hidraulici și constructivi, cota la partea cea mai coborâtă a suprastructurii, nivelurile corespunzătoare debitelor de calcul și de verificare
PROCEDURĂ din 6 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277470]
-
profilelor transversale este posibilă în cazul lucrărilor cu caracter local, de importanță mai mică. a) precizarea sursei profilelor transversale utilizate; ... b) precizarea sistemului altimetric de referință; ... c) prezentarea unor elemente metodologice relevante; ... d) prezentarea unor elemente relevante - regim îndiguit, cota talvegului, cota oglinzii apei, natura terenului, panta longitudinală, lățimea albiei minore și a albiei majore etc.; ... e) rezultate - niveluri, chei limnimetrice (dacă sunt solicitate), profil cu niveluri marcate. ... (8) Calculul debitului mediu multianual conține: a) precizarea regimului de calcul - natural sau
PROCEDURĂ din 6 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277470]
-
este posibilă în cazul lucrărilor cu caracter local, de importanță mai mică și cuprind: a) precizarea sursei profilelor transversale utilizate; ... b) precizarea sistemului altimetric de referință; ... c) prezentarea unor elemente metodologice relevante; ... d) prezentarea unor elemente relevante - regim îndiguit, cota talvegului, cota oglinzii apei, natura terenului, panta longitudinală, lățimea albiei minore și a albiei majore etc.; ... e) rezultate - niveluri, chei limnimetrice (dacă sunt solicitate), profil cu niveluri marcate. ... (3) Studiile de inundabilitate au următorul cuprins: a) obiectul studiului: (i) beneficiarul - denumire
PROCEDURĂ din 6 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277470]
-
tehnice legate de viabilitatea măsurilor verzi menite să restaureze sau să mențină funcționalitatea cursurilor de apă. Este de precizat că doar alternativele viabile fac subiectul evaluării AMC și ACB. Aceste situații tehnice problematice se referă la: ● Adâncirea patului albiei (coborârea talvegului) cursurilor de apă drept răspuns la impactul antropic manifestat în timp, care depășește o anumită limită (prag), fapt pentru care reconectarea luncilor nu mai poate reprezenta o măsură tehnică viabilă. ● Nivelul de protecție la inundații poate fi atins pe baza
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277029]
-
al cursului de apă la debite zilnice (între viituri), respectiv să nu limiteze conectivitatea longitudinală. Acest lucru se obține printr-o proiectare adaptată a golirilor de fund, și anume: a) să aibă o pantă longitudinală cât mai apropiată de panta talvegului; ... b) să asigure curgerea liberă la ape mici (între viituri). Acest obiectiv se poate atinge printr-o dimensionare suficientă; ... c) să permită migrația peștilor. ... ... 2. Acumulările nepermanente ar trebui să nu necesite măsuri de atenuare sau compensare. ... Nu orice măsură
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277029]
-
inundației în albia majoră. - Variația adâncimii și lățimii râului: Lucrările propuse pentru construirea unei acumulări nepermanente frontale în lungul râului sunt susceptibile de a modifica morfologia albiei râului. Albia minoră este deja incizată (10 m diferență de nivel de la talveg până la lunca inundabilă), astfel încât este posibil să existe un volum limitat de modificări ale lățimii albiei. - Structura și substratul albiei râului: Este posibil ca lucrările propuse să aibă un potențial impact asupra dimensiunii, distribuției și structurii sedimentelor din
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277029]
-
tehnice legate de viabilitatea măsurilor verzi menite să restaureze sau să mențină funcționalitatea cursurilor de apă. Este de precizat că doar alternativele viabile fac subiectul evaluării AMC și ACB. Aceste situații tehnice problematice se referă la: ● Adâncirea patului albiei (coborârea talvegului) cursurilor de apă drept răspuns la impactul antropic manifestat în timp, care depășește o anumită limită (prag), fapt pentru care reconectarea luncilor nu mai poate reprezenta o măsură tehnică viabilă. ● Nivelul de protecție la inundații poate fi atins pe baza
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278243]
-
al cursului de apă la debite zilnice (între viituri), respectiv să nu limiteze conectivitatea longitudinală. Acest lucru se obține printr-o proiectare adaptată a golirilor de fund, și anume: a) să aibă o pantă longitudinală cât mai apropiată de panta talvegului; ... b) să asigure curgerea liberă la ape mici (între viituri). Acest obiectiv se poate atinge printr-o dimensionare suficientă; ... c) să permită migrația peștilor. ... ... 2. Acumulările nepermanente ar trebui să nu necesite măsuri de atenuare sau compensare. ... Nu orice măsură
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278243]
-
bulgar 268. Textul tratatului preciza, referindu-se la Dobrogea, că "nedorind să-și anexeze acest teritoriu și nici insulele din Deltă, Rusia își rezervă posibilitatea de a le schimba cu partea Basarabiei, detașată la 1856, și mărginită la sud cu talvegul brațului Chilia și cu gura Stari Stanbul. Chestiunea împărțirii apelor și a pescăriilor va fi reglementată de o comisie ruso-română într-un interval de un an de la ratificarea tratatului de pace"269. Guvernul român nu a acceptat prevederile tratatului de
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
recunoștea independența: României (art. 43), Serbiei și Muntenegrului. Recunoașterea independenței României era condiționată de înlăturarea discriminărilor confesionale prin modificarea articolului 7 al constituției din 1866 (art. 44) și cedarea către Rusia a "teritoriului Basarabiei (...), care la apus se mărginește cu talvegul Prutului, iar la miazăzi cu talvegul brațului Chilia și cu gura Stari-Stambul"297. Conform articolului 46 al tratatului de pace, "insulele formate de Delta Dunării, precum și Insula Șerpilor, sangeacul Tulcei, cuprinzând districtele (cazas): Chilia, Sulina, Mahmudie, Isaccea, Tulcea, Măcin, Babadag
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
și Muntenegrului. Recunoașterea independenței României era condiționată de înlăturarea discriminărilor confesionale prin modificarea articolului 7 al constituției din 1866 (art. 44) și cedarea către Rusia a "teritoriului Basarabiei (...), care la apus se mărginește cu talvegul Prutului, iar la miazăzi cu talvegul brațului Chilia și cu gura Stari-Stambul"297. Conform articolului 46 al tratatului de pace, "insulele formate de Delta Dunării, precum și Insula Șerpilor, sangeacul Tulcei, cuprinzând districtele (cazas): Chilia, Sulina, Mahmudie, Isaccea, Tulcea, Măcin, Babadag, Hârșova, Kustendge (Constanța, n.n.) și Medgidia
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Stefano, prevederea că "Rusia neavând dorința de a anexa acest teritoriu [Dobrogea, n. n.], nici insulele Deltei, își rezervă facultatea de a le schimba cu partea din Basarabia desprinsă de la teritoriul rusesc prin tratatul de 1856 și mărginită la sud prin talvegul brațului Chilia și gura Stari-Stambul"337. În încheiere, același articol al tratatului de la San Stefano face referire la delimitarea frontierei ruso-române pe Dunăre. Astfel, "chestiunea împărțirii apelor și a pescuitului va trebui să fie regulată de o comisiune ruso-română în
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
s-a încheiat cu îngrângerea Turciei și încheierea Tratatului de pace de la Adrianopol, în septembrie 1829. Pe baza acestui tratat și a unui act separat, anexat tratatului, se instituia protectoratul Rusiei asupra Principatelor Române, hotarul Țării Româneaști se stabilea pe talvegul Dunării, înapoindu-se porturile Giurgiu, Brăila și Turnu, se acorda Principatelor deplina libertate a comerțului exterior ș.a. Ceea ce interesează aici este extinderea domninației rusești asupra regiunii dintre brațele Chilia și Sf. Gheorghe, asupra Deltei Dunării, fapt confirmat prin tratatul ruso-turc
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
României, pe care l-a trimis agenților noștri diplomatici de peste hotare. Se cerea recunoașterea individualității statului român și a denumirii sale istorice, România, inviolabilitatea teritoriului român, fixarea graniței între România și Imperiul Otoman la gurile Dunării, luându-se ca bază talvegul brațului principal al fluviului ș.a. În esență, revendicările reprezentau o cerere indirectă de independență a statului român; marile puteri europene nu au sprijinit aceste revendicări, iar pe unele le-au întâmpinat chiar cu ostilitate. Proclamarea independenței de stat, în mai
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Hârșova, Kiustenge și Medgidia, împreună cu insulele din Deltă și Insula Șerpilor). Prin același art. 19, Rusia - nedorind să-și anexeze aceste teritorii - își rezervă facultatea de a le schimba cu partea Basarabiei detașată la 1856 și mărginită la sud cu talvegul brațului Chilia și cu gura Stari-Stambulului. Tatonările diplomației românești la Berlin, Viena, Paris și Londra nu au găsit un sprijin efectiv față de amenințările rusești. În condiții în care nu ne ocupăm aici, valabilitatea tratatului de la San Stefano a fost contestată
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
o nouă etapă de modernizare. Din punct de vedere teritorial, consecințele tratatului pot fi considerate contradictorii. Prin art. 45, se retroceda împăratului Rusiei „parte din teritoriul Basarabiei desfăcută de Rusia în urma Tratatului de la Paris din 1856, mărginită la apus prin talvegul Prutului, la miazăzi prin talvegul brațului Chilia și gura Stari-Stambulului”. Prin articolul următor, România primea insulele alcătuind Delta Dunării, Insula Șerpilor, sandgeacul Tulcea și teritoriul situat în sudul Dobrogei, până la o linie cu punct de plecare la est de Silistra
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]