KorAP: Find »[drukola/base=tamponadă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 4 ...11 >

271 matches

Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556

că pericardul protejează grafturile venoase. Cu toate acestea, închiderea pericardului poate induce o poziție vicioasă a grefoanelor folosite la revascularizarea miocardului ceea ce duce la compromiterea fluxului sanguin și apariția ischemiei miocardice. Sângerarea postoperatorie în cavitatea pericardică poate duce la apariția tamponadei cardiace. Acumularea de sânge și cheaguri în sacul pericardic comprimă inima și impiedică umplerea normală a cavităților cardiace. Semnele clasice ale tamponadei cardiace postoperatorii sunt date de creșterea și egalizarea presiunilor de umplere. Presiunea în atriul drept, presiunea blocată în

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
duce la compromiterea fluxului sanguin și apariția ischemiei miocardice. Sângerarea postoperatorie în cavitatea pericardică poate duce la apariția tamponadei cardiace. Acumularea de sânge și cheaguri în sacul pericardic comprimă inima și impiedică umplerea normală a cavităților cardiace. Semnele clasice ale tamponadei cardiace postoperatorii sunt date de creșterea și egalizarea presiunilor de umplere. Presiunea în atriul drept, presiunea blocată în capilarul pulmonar, presiunea în atriul stâng și presiunea diastolică ventriculară se egalizează și reflectă creșterea presiunii intrapericardice. Lipsa de umplere a ventriculului

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
stâng duce la scăderea debitului cardiac. Tahicardia reflexă care apărea adesea scade durata diastolei și prin aceasta fluxul coronarian. Scăderea fluxului coronarian asociată cu creșterea presiunii diastolice a ventriculului stâng și creșterea presiunii transmurale cresc șansele apariției ischemiei miocardice. Semnele tamponadei cardiace: 1. Hipotensiune; 2. Creșterea și egalizarea presiunilor de umplere din cavitățile dreaptă și stângă; 3. Răspuns exagerat al presiunii sanguine la presiune inspiratorie pozitivă; 4. Întreruperea bruscă a drenajului pericardic; 5. Lărgirea umbrei mediastinale pe radiografie; 6. Microvoltaj pe

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
pe ECG. Diagnosticul diferențial trebuie făcut cu IMP, infarctul de ventricul drept, disfuncția severă de ventricul stâng de alte cauze. Ori de câte ori este posibilă, este indicată efectuarea unei ecocardiografii transtoracice sau transesofagiene care va preciza cu ușurință prezența lichidului intrapericardic. Tratamentul tamponadei cardiace acute are drept scop reducerea presiunii intrapericardice. În perioada postoperatorie imediată aceasta înseamnă redeschiderea sternului și pericardului, evacuarea sângelui și a cheagurilor, controlul surselor de sângerare. Prima cerință este reprezentată de recunoașterea imediată a tamponadei urmată de susținerea circulației

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
prezența lichidului intrapericardic. Tratamentul tamponadei cardiace acute are drept scop reducerea presiunii intrapericardice. În perioada postoperatorie imediată aceasta înseamnă redeschiderea sternului și pericardului, evacuarea sângelui și a cheagurilor, controlul surselor de sângerare. Prima cerință este reprezentată de recunoașterea imediată a tamponadei urmată de susținerea circulației prin aport de volum și drenajul rapid al pericardului. Creșterea presiunii sanguine și prăbușirea presiunilor de umplere care apar o dată cu deschiderea pericardului sunt deseori spectaculoase. Simptomele tamponadei cardiace care apar la peste o săptămână de la operație

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
sângerare. Prima cerință este reprezentată de recunoașterea imediată a tamponadei urmată de susținerea circulației prin aport de volum și drenajul rapid al pericardului. Creșterea presiunii sanguine și prăbușirea presiunilor de umplere care apar o dată cu deschiderea pericardului sunt deseori spectaculoase. Simptomele tamponadei cardiace care apar la peste o săptămână de la operație sunt etichetate ca fiind relevante pentru tamponada cardiacă tardivă. Pacienții se prezintă pentru sindrom de debit cardiac scăzut, insuficiență cardiacă refractară manifestate prin dispnee progresivă, ortopnee, fatigabilitate (49). Venele jugulare sunt

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
de volum și drenajul rapid al pericardului. Creșterea presiunii sanguine și prăbușirea presiunilor de umplere care apar o dată cu deschiderea pericardului sunt deseori spectaculoase. Simptomele tamponadei cardiace care apar la peste o săptămână de la operație sunt etichetate ca fiind relevante pentru tamponada cardiacă tardivă. Pacienții se prezintă pentru sindrom de debit cardiac scăzut, insuficiență cardiacă refractară manifestate prin dispnee progresivă, ortopnee, fatigabilitate (49). Venele jugulare sunt dilatate, zgomotele cardiace sunt rareori asurzite, radiologic, opacitatea cardiacă nu este mărită. Diagnosticul este ecocardiografic, evidențiindu

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
de debit cardiac scăzut, insuficiență cardiacă refractară manifestate prin dispnee progresivă, ortopnee, fatigabilitate (49). Venele jugulare sunt dilatate, zgomotele cardiace sunt rareori asurzite, radiologic, opacitatea cardiacă nu este mărită. Diagnosticul este ecocardiografic, evidențiindu-se revărsatul pericardic. Mecanismul de apariție al tamponadei cardiace tardive nu este pe deplin elucidat, dar în etiologia ei au fost incriminate tratamentul anticoagulant, sindromul postpericardiotomie, drenajul mediastinal prelungit, pericardita infecțioasă. Tratamentul constă în drenaj pericardic sub ghidaj ecografic. Rata de recidivă este scăzută. Pacienții sub tratament anticoagulant

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
fi transmisă printr-o fibră flexibilă. Sistemul pentru revascularizarea percutană este astfel conceput încât canalele intramiocardice create dinspre endocard să nu ajungă la suprafața epicardului. În acest fel este mult redusă posibilitatea perforării peretelui liber al ventriculului stâng și apariția tamponadei cardiace. În cazul apariției acesteia, tratamentul este conservator sau se poate practica pericardocenteza (72), dar, uneori, poate fi necesară intervenția chirurgicală (73). Revascularizarea transmiocardică cu LASER a fost efectuată pentru prima dată în țară de o echipă medicală în exclusivitate

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408

către nefrolog a pacienților cu IRC, precum și de inițiere precoce a terapiei de substituție a funcției renale, pericardita uremică a devenit o raritate. Rata mortalității pacienților uremici cu pericardită se situează între 3 și 5%, decesul survenind ca urmare a tamponadei cardiace, a insuficienței cardiace și/sau a aritmiilor. Pericardita uremică reprezintă o indicație absolută de inițiere de urgență a tratamentului hemodialitic. Elementele clinice sugestive pentru pericardita uremică sunt: jugulare turgescente, dispnee, hipotensiune fără o altă cauză evidentă, în contextul prezen

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
pericardic (sub 100 ml, vizibil doar în sistolă)sunt frecvente, asimptomatice și nu necesită măsuri speciale. Pacienții cu cantitate semnificativă de lichid pericardic vor fi monitorizați clinic și ecocardiografic în vederea sesizării modificărilor în volum al colecției și decelării semnelor de tamponadă cardiacă. Hipotensiunea intradialitică inexplicabilă, eventual alături de prezența pulsului paradoxal, reprezintă o sugestie importantă pentru dezvoltarea tamponadei cardiace [Nicholls, 2001]. Complicațiile pericarditei la pacientul dializat Aritmiile cardiace maligne. Inflamația asociată procesului pericarditic determină o iritație a zonelor de pacing cardiac. Pacienții

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
Pacienții cu cantitate semnificativă de lichid pericardic vor fi monitorizați clinic și ecocardiografic în vederea sesizării modificărilor în volum al colecției și decelării semnelor de tamponadă cardiacă. Hipotensiunea intradialitică inexplicabilă, eventual alături de prezența pulsului paradoxal, reprezintă o sugestie importantă pentru dezvoltarea tamponadei cardiace [Nicholls, 2001]. Complicațiile pericarditei la pacientul dializat Aritmiile cardiace maligne. Inflamația asociată procesului pericarditic determină o iritație a zonelor de pacing cardiac. Pacienții cu pericardită necesită o monitorizare adecvată a ritmului cardiac atât în cursul spitalizării, cât și, mai

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
de dializă peritoneală [Rutsky și Rostand, 1987; Ventura și Garella, 1990; Nicholls, 2001]. Tratamentul medicamentos. Studiile controlate care au examinat eficiența antiinflamatoarelor nesteroidiene sau a corticoterapiei (sistemice sau intrapericardice) asupra colecției pericardice au arătat ineficiența acestei medicații. Drenajul chirurgical. Instalarea tamponadei cardiace poate fi rapidă, în absența unor semne premonitorii. De aceea, cuantificarea ecocardiografică a cantității de lichid (și a creșterii acesteia) este esențială. Practica medicală curentă recomandă instituirea drenajului subxifoidian ori de câte ori cantitatea de lichid depășește 250 ml (corespunzătoare unei grosimi

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
Practica medicală curentă recomandă instituirea drenajului subxifoidian ori de câte ori cantitatea de lichid depășește 250 ml (corespunzătoare unei grosimi a benzii anecogene la nivelul pericardului posterior mai mari de 1 cm), chiar și în absența semnelor de alterare hemodinamică. Prezența semnelor de tamponadă cardiacă indică drenajul chirurgical de urgență. Pericardiostomia subxifoidiană reprezintă procedura de drenaj de elecție. Se realizează cu anestezie locală și implică lăsarea unui tub de dimensiuni mari în spațiul pericardic. Instilarea locală de corticosteroizi s-a dovedit ineficientă și chiar

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708

hipotensiunea (30%, chiar mai frecvent la pacienții diabetici), crampele musculare (15-20%), cefaleea, durerile toracice sau lombare (10-15%), pruritul (10%) și frisoanele (5%). În afară de acestea, există și complicații mai puțin frecvente, dar severe, cum sunt sindromul de dezechilibru, reacțiile de hipersensibilitate, tamponada cardiacă, hemoragiile și hemoliza acută. Hipotensiunea intradialitică Apariția unor episoade hipotensive în timpul ședințelor de HD este cea mai frecventă dintre aceste complicații, în Tab.V-2 fiind sumarizate cele mai comune mecanisme de producere a acesteia. Prevenirea episoadelor de hipotensiune

Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte (2004) [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
Corola-publishinghouse/Science/91968_a_92463

are ca scop principal determinarea cauzei sincopei. În fața unui pacient vârstnic care se prezintă în urgență pentru sincopă, se exclud cauzele amenințătoare de viață care ar fi putut induce sincopa și care necesită gesturi terapeutice/ internare imediată în spital:IMA;tamponada cardiacă;disecția de aortă;pneumotorax cu supapă;hemoragie internă;aritmie cardiacă malignă;disecția de arteră carotidă/vertebrală. Anamneza oferă date prețioase asupra cauzelor declanșatoare și permite diagnosticul etiologic în 50% dintre cazuri. Culegerea de date se va face de la pacient

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioana Dana Alexa (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91968_a_92463]
Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433

arterelor mici, cu diametru sub 1,5 mm, indiferent de severitatea lor, și clasarea stenozelor în 3 grupe (sub 50%, între 50-90% și ocluzie totală) (9,10). Complicațiile APTL asociază infarctul miocardic acut (IMA) postprocedural prin disecția vasului și ocluzie, tamponada cardiacă prin perforarea vasului, tulburări de ritm, accidente embolice cerebrale, sângerare și hematom local (artera femurală sau radială), lezarea nervului femural, radial sau ulnar, infecții locale. Mortalitatea post APTL a scăzut în ultimii ani sub 1%. În caz de insucces

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
de execuție a anastomozelor, ceea ce presupune convertirea imediată în chirurgie clasică, deschisă. Tratamentul chirurgical al complicațiilor mecanice ale bolii coronariene Complicațiile mecanice postinfarct miocardic care beneficiază de tratament chirurgical sunt defectul septal ventricular (DSV) prin necroza septului, ruptura miocardică cu tamponadă cardiacă, insuficiența mitrală acută prin ruptura de mușchi papilari sau cordaje, anevrismul de VS, cardiomiopatia dilatativă. Intervenția chirurgicală este electivă sau de urgență în prezența semnelor de șoc cardiogen care necesită plasarea unui balon de contrapulsație aortică. Dacă pacientul este

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
tehnice permit, se poate pune pacientul pe dispozitiv de asistare ventriculară în vederea transplantului cardiac de urgență (20). 21.3.4.1. Ruptura miocardică Ruptura miocardică constituie o urgență majoră care pune în pericol viața pacientului prin instalarea șocului cardiogen, cu tamponadă cardiacă, obiectivată ecocardiografic și angiografic. În cazul unei rupturi progresive de dimensiuni mai mici, sângele extravazat se acumulează în cavitatea pericardică, cu tamponadă progresivă. Plaga este placată de reacția inflamatorie și depuneri de fibrină și formarea unui pseudoanevrism. Mortalitatea postoperatorie

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
Ruptura miocardică constituie o urgență majoră care pune în pericol viața pacientului prin instalarea șocului cardiogen, cu tamponadă cardiacă, obiectivată ecocardiografic și angiografic. În cazul unei rupturi progresive de dimensiuni mai mici, sângele extravazat se acumulează în cavitatea pericardică, cu tamponadă progresivă. Plaga este placată de reacția inflamatorie și depuneri de fibrină și formarea unui pseudoanevrism. Mortalitatea postoperatorie este ridicată, dar prognosticul depinde de anatomia și fiziologia generală a cordului. 21.3.4.2. Regurgitare mitrală postischemică acută Instalarea acută a

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
caz (23). Mortalitatea postoperatorie la distanță (2-20%) este polimorfă, variind de la complicații cardiovasculare (infarct postoperator, aritmii, sindrom de debit cardiac scăzut, șoc cardiogen etc.), la complicații viscerale (neurologice, renale, hepatice, gastrointestinale sau multiviscerale) sau locale (revărsat hemoragic sau aerian, hemoragii, tamponadă, supurații de plagă sau mediastin, dehiscență de plagă sau mediastin, sepsis etc.) (3). 21.4. Experiența IBCV În intervalul 2000-2010, au fost efectuate la IBCV Iași 1.148 de intervenții de bypass aortocoronarian, dintre care 33 în regim de urgență

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
Corola-publishinghouse/Science/92092_a_92587

o leziune de vas mare intrapericardic (aortă, vene cave, vase pulmonare), de artere coronare, de cord, de vase pericardice [27]. Diagnosticul trebuie stabilit imediat prin examenul clinic care va evidenția turgescența jugularelor, hipotensiune, prezența pulsului paradoxal. Șocul cardiogen secundar din tamponadă se va diferenția de șocul hemoragic prin creșterea presiunii venoase centrale peste 15 mmHg, față de presiunea venoasă centrală sub 5 mmHg, din hemoragie, prin ecocardiografie și prin pericardo-centeză. Hipotensiunea din tamponada cardiacă nu răspunde la administrarea de sânge sau substituenți

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Alexandru Nicodin, Cezar Motaș (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92092_a_92587]
jugularelor, hipotensiune, prezența pulsului paradoxal. Șocul cardiogen secundar din tamponadă se va diferenția de șocul hemoragic prin creșterea presiunii venoase centrale peste 15 mmHg, față de presiunea venoasă centrală sub 5 mmHg, din hemoragie, prin ecocardiografie și prin pericardo-centeză. Hipotensiunea din tamponada cardiacă nu răspunde la administrarea de sânge sau substituenți sanguini. Pericardocenteza, pe lângă manevră diagnostică, este și o manevră terapeutică. Odată ce diagnosticul de șoc cardiogen secundar prin tamponadă cardiacă a fost stabilit, se impune toracotomia antero-laterală de urgența, pericardotomia și sutura

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Alexandru Nicodin, Cezar Motaș (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92092_a_92587]
centrală sub 5 mmHg, din hemoragie, prin ecocardiografie și prin pericardo-centeză. Hipotensiunea din tamponada cardiacă nu răspunde la administrarea de sânge sau substituenți sanguini. Pericardocenteza, pe lângă manevră diagnostică, este și o manevră terapeutică. Odată ce diagnosticul de șoc cardiogen secundar prin tamponadă cardiacă a fost stabilit, se impune toracotomia antero-laterală de urgența, pericardotomia și sutura soluției de continuitate cardiace sau vasculare (fig. 3.23). CONTUZIA PULMONARĂ Contuzia pulmonară apare solitar, dar cel mai frecvent asociat cu alte leziuni în cursul traumatismelor toracice

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Alexandru Nicodin, Cezar Motaș (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92092_a_92587]
Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583

și nu iradiază. PARACLINIC Radiografia cord-pulmon nu aduce informații specifice, dar poate exclude alte afecțiuni. PERICARDITA LICHIDIANĂ DEFINIȚIE Creștere a cantității de lichid din cavitatea pericardică. O cantitate mică de lichid pericardic (~200 ml) acumulată în câteva ore poate determina tamponada pericardică, iar o cantitate mai mare de 1 litru de lichid acumulată în câteva săptămâni poate fi bine tolerată. CLINIC Poate fi asimptomatică sau poate apare tusea, dispneea, tahicardia. Mai rar pot apare sughițul, disfonia, disfagia (datorate compresiunii pe organele

Tratat de chirurgie vol. VII by VIOREL GOLEANU, MATEI POPA-CHERECHEANU, OVIDIU LAZĂR, IONEL DROC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583]