89 matches
-
care, la rândul lor au urmat muzicienii de azi, cum e maestrul Dumitru Fărcaș. E drept că plăcerile pentru muzică sunt stratificate dar nici melomanul cel mai fidel pianului, viorii, flautului, harpei... n-ar avea niciodată auzul stânjenit de dulcele taragot al lui Dumitru Fărcaș, care întinde vibrant în sunetul lui, ecoul, susurul, vuietul, clinchetul, șoapta, tunetul muntelui, apei, câmpiei, văzduhului, gliei românești. Toate instrumentele pretind muzicieni care scot îngerul din ele, iar taragotul e atins de gura zeului însuși, un
DUMITRU FĂRCAŞ TARAGOTUL CARE A PLÂNS ŞI A BUCURAT ROMÂNUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379830_a_381159]
-
ar avea niciodată auzul stânjenit de dulcele taragot al lui Dumitru Fărcaș, care întinde vibrant în sunetul lui, ecoul, susurul, vuietul, clinchetul, șoapta, tunetul muntelui, apei, câmpiei, văzduhului, gliei românești. Toate instrumentele pretind muzicieni care scot îngerul din ele, iar taragotul e atins de gura zeului însuși, un zeu melod! Nu a avut nimeni până azi harul melodic întru obținerea dintr-un singur taragot, a unei vaste orchestre a infinitelor sentimente umane. Aceasta-i o comoară folcloristică pe care numai Dumitru
DUMITRU FĂRCAŞ TARAGOTUL CARE A PLÂNS ŞI A BUCURAT ROMÂNUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379830_a_381159]
-
tunetul muntelui, apei, câmpiei, văzduhului, gliei românești. Toate instrumentele pretind muzicieni care scot îngerul din ele, iar taragotul e atins de gura zeului însuși, un zeu melod! Nu a avut nimeni până azi harul melodic întru obținerea dintr-un singur taragot, a unei vaste orchestre a infinitelor sentimente umane. Aceasta-i o comoară folcloristică pe care numai Dumitru Fărcaș o are și nimeni nu știe dacă o va mai putea agonisi vreodată într-o singură viață lumească, altcineva! Poate că trâmbițele
DUMITRU FĂRCAŞ TARAGOTUL CARE A PLÂNS ŞI A BUCURAT ROMÂNUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379830_a_381159]
-
umane. Aceasta-i o comoară folcloristică pe care numai Dumitru Fărcaș o are și nimeni nu știe dacă o va mai putea agonisi vreodată într-o singură viață lumească, altcineva! Poate că trâmbițele de pe frescele Voronețului vorbesc despre preludiile vuietului taragotului acestuia, poate legenda taragotului își datează nașterea odată cu soborul de trâmbițași îngerești din capodoperele mănăstirești, dar momentul culminant al acestei legende se încheagă în vremea contemporană când farmecă și răpește în vis taragotul de aur și aurarul lui, maestrul Dumitru
DUMITRU FĂRCAŞ TARAGOTUL CARE A PLÂNS ŞI A BUCURAT ROMÂNUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379830_a_381159]
-
comoară folcloristică pe care numai Dumitru Fărcaș o are și nimeni nu știe dacă o va mai putea agonisi vreodată într-o singură viață lumească, altcineva! Poate că trâmbițele de pe frescele Voronețului vorbesc despre preludiile vuietului taragotului acestuia, poate legenda taragotului își datează nașterea odată cu soborul de trâmbițași îngerești din capodoperele mănăstirești, dar momentul culminant al acestei legende se încheagă în vremea contemporană când farmecă și răpește în vis taragotul de aur și aurarul lui, maestrul Dumitru Fărcaș. Pitorești, monumentale, poetice
DUMITRU FĂRCAŞ TARAGOTUL CARE A PLÂNS ŞI A BUCURAT ROMÂNUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379830_a_381159]
-
de pe frescele Voronețului vorbesc despre preludiile vuietului taragotului acestuia, poate legenda taragotului își datează nașterea odată cu soborul de trâmbițași îngerești din capodoperele mănăstirești, dar momentul culminant al acestei legende se încheagă în vremea contemporană când farmecă și răpește în vis taragotul de aur și aurarul lui, maestrul Dumitru Fărcaș. Pitorești, monumentale, poetice, bogate în folclor, cântecele interpretate la taragot de Dumitru Fărcaș sunt scări între văzduh și pământ, pe care urcă fără să coboare lirica melodică populară românească în variante culese
DUMITRU FĂRCAŞ TARAGOTUL CARE A PLÂNS ŞI A BUCURAT ROMÂNUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379830_a_381159]
-
trâmbițași îngerești din capodoperele mănăstirești, dar momentul culminant al acestei legende se încheagă în vremea contemporană când farmecă și răpește în vis taragotul de aur și aurarul lui, maestrul Dumitru Fărcaș. Pitorești, monumentale, poetice, bogate în folclor, cântecele interpretate la taragot de Dumitru Fărcaș sunt scări între văzduh și pământ, pe care urcă fără să coboare lirica melodică populară românească în variante culese de la rădăcină, exploatate de la filonul inepuizabil folcloric, separate de steril în flotația științei, harului și trudei muzicianului. Fiecare
DUMITRU FĂRCAŞ TARAGOTUL CARE A PLÂNS ŞI A BUCURAT ROMÂNUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379830_a_381159]
-
la cosmos urcă pe acea scară. Doar maestrul Dumitru Fărcaș e întotdeauna aici, pentru că are misia strângerii, dării la lumină și urcării la culmea lui a folclorului nostru muzical! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Dumitru Fărcaș Taragotul care a plâns și a bucurat românul / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1403, Anul IV, 03 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Aurel V. Zgheran : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
DUMITRU FĂRCAŞ TARAGOTUL CARE A PLÂNS ŞI A BUCURAT ROMÂNUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379830_a_381159]
-
răsune, întru autentic și frumos, cântecul popular. Alături de vocea tânără a frumoasei CRISTINA PETRIMAN a fost orchestra ,,CRISTAL", din Baia Mare, condusă de profesor și compozitor: LICĂ NEGREA, tel. 0758 868 515; braci - Claudiu TRIF; acordeon - Dan NEGREA; contrabas - Ciprian NEGREA; taragot - Let SELING; prezentare și text - VASILE BELE, tel. 0745 083 947. Înregistrările au fost făcute la: UNIVERSAL SOUND STUDIO - 2O12, din Baia Mare. Sunet și mixaj: Zorin CHIOREAN, tel. 0742 354 974. Dorindu-i succes tinerei interprete pe drumul cântecului popular
ARTICOL SCRIS DE CĂTRE VASILE BELE de VASILE BELE în ediţia nr. 840 din 19 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345932_a_347261]
-
pe care anină icoanele neamului, cântecele de dragoste, de natură, de patrie și de sfințenie. Fiecare pală de aer din Ardeal e un pas din istoria României, iar cântărețul Nicolae Furdui Iancu, la fel ca Dumitru Fărcaș, cu-al său taragot predestinat unui suflet nemaiascultat, e inima Ardealului. Dacă vremurile s-ar fi potrivit, Alecsandri l-ar fi prins în balade, Nicolae Grigorescu l-ar fi zugrăvit pe frescele Agapiei iar George Enescu ar fi așezat vioara pe un spătar și
NICOLAE FURDUI IANCU. ŢARA, PRELUNGITĂ LA CER de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347835_a_349164]
-
Surâsul Lui alean de purpur mi-i. Îmbrățișat de crini și veșnicii, A-ngenuncheat în al Tăcerii schit. Cuvânt îngenuncheat într-o tăcere N-am întâlnit, nicicând n-am întâlnit. Sprecerurimergătorul s-a oprit, Narcisele-l privesc ca la-nviere. Și taragotul când a înălțat Spre heruvimi și-a început a plânge, Cu candelele cerului în sânge Din hăul de păcat m-am ridicat. Cu mâna lui lăsată-n mâna mea El, Desăvârșitorul, surâdea. Psalm Eu, ucenic și mucenic în stele, Cu
CÂNTECE DIN RAI de TRAIAN VASILCĂU în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348378_a_349707]
-
timp pisica în debara. Toate astea ți se întâmplă în Germania, pentru că cineva acolo sus se gândește la tine și nu vrea să pățești ceva rău - cineva care nu te scapă din ochi nici când asculți pe CD-playerul din mașină taragotul lui Dumitru Fărcaș, cineva care nu se sfiește să-ți întrerupă reveria, plesnindu-ți timpanele cu informația rutieră de ultimă oră, cum că la următoarea intersecție s-a format un "bușon" care te va întârzia cu o oră. Dar numai
DEOSEBIT DE... ALTFEL de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345037_a_346366]
-
a fost următoarea: Anca Pacatiuș, Tiberiu Ceia, Anca Munteanu, Lazăr Novak, Elena Jurjescu Todi, Mircea Cârtișoreanu, Stana Stepanescu, Otilia și Neluțu Radu, Violeta Deminescu Jurcă, Dorian Rain, Maria Boldan, acompaniați de formația instrumentală condusă de către prof. Ovidiu Balcu (Ovidiu Balcu - taragot -, Claudiu Topală - saxofon -, Cătălin Topală - acordeon-, Hunor Vass - vioară -, Loredan Pizmaș - tobă. De asemenea, au evoluat în spectacol Ansanblurile folclorice „Zestrea gugulanilor” din Caransebeș și „Hora Belințului”. Pe 11 iunie, aniversarea se va repeta la Arad. Împreună cu maestrul Benone Sinulescu
UN GLAS MAGNIFIC URSIT UNUI VODĂ AL CÂNTULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377822_a_379151]
-
invitați din folk, pop-rock, jazz- rock, clasic și folclor, două coruri religioase, formații de dubași și colindători, bocitoarele din Săpânța, rapsozi populari, instrumentiști de clasică, operă, de muzică electronică și computerizată. Între altele se utilizează instrumente ca: cimpoi, țambal, cobză, taragot, caval, trompetă, saxofon. Impresionanta prezentare grafică include un booklet de 40 de pagini cu texte ample și fotografii de artă. O realizare de excepție, unicat în muzica noastră. Casa Eurostar (producător Paul Stângă) ne propune o nouă colecție de șlagăre
Albume by Florin-Silviu Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/83445_a_84770]
-
partea sârbească a Bantului, în localitatea Iablanca, se amintesc în cercetările făcute de-a lungul timpului trei informatori. Este vorba despre Gheorghe Barbu, Ionel Novac și Panta Căzan. Cel mai vast repertoriu a fost descoperit la Gheorghe Barbu, interpret la taragot și ocarină, acesta conținând 19 cântece propriu-zise, 4 doine instrumentale, 4 piese din cadrul ceremonialului de nuntă, 3 piese cu originile în muzica cultă și încadrate în repertoriul funebru. Cele mai numeroase sunt piesele instrumentale de dans, dintre care amintim: 10
Folclorul rom?nilor din zona s?rbeasca a Banatului by Daniela Roxana Gibescu () [Corola-journal/Journalistic/83662_a_84987]
-
I149 Stativ chitară acustică 1 buc. 29 150. I150 Stativ chitară electrică 1 buc. 14 151. I151 Taler toba (cinel) 1 buc. 9 152. I152 Taler toba (cinel profesional) 1 buc. 173 153. I153 Tamburina 1 buc. 14 154. I154 Taragot 1 buc. 52 155. I155 Toba mică, pentru baterie 1 buc. 35 156. I156 Toba mare, pentru baterie 1 buc. 73 157. I157 Toba tum-tum 6"-6" 1 buc. 242 158. I158 Toba tum-tum 1 buc. 35 159. I159 Toba
ORDIN nr. 687 din 17 aprilie 2001 pentru aprobarea valorilor în vamă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134193_a_135522]
-
muzică populară. Articolul 4 Se conferă Crucea națională Serviciul Credincios clasa a III-a următorilor: - Angela I. Buciu, solist vocal muzică populară, Sălaj; - Lucretia Ciobanu, solist vocal muzică populară; - Maria Ciobanu, solist vocal muzică populară; - Dumitru Farcaș, solist muzică populară, taragot; - Paul C. Felican, tehnician-arhitect, restaurator, București; - Nicolae Furdui Iancu, solist vocal muzică populară; - Maria Gh. Haiduc, solist vocal muzică populară, Oradea; - Irina Loghin, solist vocal muzică populară; - Sofia Micu (Vicoveanca), solist vocal muzică populară; - Ionela I. Prodan, solist vocal muzică
DECRET nr. 977 din 29 noiembrie 2002 privind conferirea unor decoraţii naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146625_a_147954]
-
de la Motrici la Pîrțu, adică vreo sută și ceva de metri. Uneori banda cobora cîntînd, alteori trăncănind și rîzînd. În primul caz, atenția mea se concentra asupra trompetistului și taragotistului. Deoarece în anumite momente erau îndreptate către cer, trompeta și taragotul mi se păreau instrumente solare. La sunetul lor vibram, mă umpleam de elanuri. În schimb, aproape că nu băgam în seamă vioara, iar toba și bombardonul îmi evocau ceva leneș și comic. Alți copii se țineau de bandă, o însoțeau
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
pagini sunt consacrate evenimentelor din decembrie 1989, care au dus la răsturnarea dictaturii. Tangou la Piave (1990) recompune biografia tumultuoasă a rapsodului popular bănățean Luță Ioviță. Un alt rapsod popular al Banatului este evocat într-o carte ulterioară, Lacrimă de taragot (Viața romanțată a lui Luca Novac) (2000). Adio în septembrie (1995) este un volum de „mărturisiri” și memorii, având în centrul evocării pe poetul Damian Ureche. Sunt incluse o seamă de poeme inedite ale poetului, documente, facsimile și imagini necunoscute
DANCIU PETNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286679_a_288008]
-
Timișoara, 1995; Adio în septembrie, Timișoara, 1995; Drumul de sănii, Timișoara, 1996; Tot ce am pe suflet, Baia Mare, 1996; La Țebea cerul este tricolor, Timișoara, 1997; Octavian Goga și mesianismul, Timișoara, 1998 ; Domnul Eminescu sosește iarna, Timișoara, 2000; Lacrimă de taragot (Viața romanțată a lui Luca Novac), Timișoara, 2000; Peregrin prin Siberia,Timișoara, 2001; Cântece de pe spada Iancului, Timișoara, 2002; Orfeu s-a născut în Banat (Viața romanțată a lui Ion Luca Bănățeanu), Timișoara, 2003. Ediții: Virgil Birou, Răzbunarea lui Stolojan
DANCIU PETNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286679_a_288008]
-
prevăzută în curriculumul la decizia școlii (CDȘ). IV. SECȚIA FOLCLORICĂ a) Instrumente populare*1) ... Numar de ore/săptămână Disciplina Clasa a IX-a Clasa a X-a Educație artistică specializată ---------- *1) Instrumentele populare care pot fi studiate sunt: țambal, acordeon, taragot. Pentru elevii claselor a X-a din anul școlar 2009-2010, naiul se poate studia în continuare ca instrument popular. *2) Disciplina principală de specialitate. Pentru disciplina Instrument principal, în afara celor două ore prevăzute în curriculumul diferențiat (CD) se alocă și
ORDIN nr. 3.608 din 3 aprilie 2009 cu privire la aprobarea disciplinelor de specializare din curriculumul diferenţiat pentru clasele a IX-a-a XII-a, ciclurile inferior şi superior ale liceului, filiera vocaţională. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211965_a_213294]
-
ale minorităților naționale. 2. În cadrul filierei vocaționale, profilul artistic, specializarea Muzică, instrumentele muzicale care pot fi studiate sunt: pian, vioară, violă, violoncel, contrabas, chitară, harpă, flaut, oboi, clarinet, fagot, saxofon, trompetă, corn, trombon, tubă, instrumente de percuție, nai, țambal, acordeon, taragot. 3. Disciplina Muzică de cameră se normează cu 2-5 elevi pe oră. 4. Ansamblul coral, instrumental, orchestral, de jazz, de muzică ușoară și folcloric se desfășoară în 3 ore/săptămână, astfel: - pregătire pe grupe sau pe partide, cu un efectiv
ORDIN nr. 3.608 din 3 aprilie 2009 cu privire la aprobarea disciplinelor de specializare din curriculumul diferenţiat pentru clasele a IX-a-a XII-a, ciclurile inferior şi superior ale liceului, filiera vocaţională. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211965_a_213294]
-
specializată --------- *1) Disciplina principală de specialitate. *2) Instrumentul la alegere poate fi selectat din următoarea listă: instrumentele orchestrei simfonice, pian, orgă, chitară, saxofon. 4. SECȚIA FOLCLORICĂ a) Instrumente populare*1) ... --------- *1) Instrumentele populare care pot fi studiate sunt: țambal, acordeon, taragot. Pentru elevii claselor a XI-a și a XII-a din anul școlar 2009-2010, precum și pentru elevii clasei a XII-a din anul școlar 2010-2011, naiul se poate studia în continuare ca instrument popular. Numar de ore/săptămână Disciplina Clasa
ORDIN nr. 3.608 din 3 aprilie 2009 cu privire la aprobarea disciplinelor de specializare din curriculumul diferenţiat pentru clasele a IX-a-a XII-a, ciclurile inferior şi superior ale liceului, filiera vocaţională. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211965_a_213294]
-
ale minorităților naționale. 2. În cadrul filierei vocaționale, profilul artistic, specializarea Muzică, instrumentele muzicale care pot fi studiate sunt: pian, vioară, violă, violoncel, contrabas, chitară, harpă, flaut, oboi, clarinet, fagot, saxofon, trompetă, corn, trombon, tubă, instrumente de percuție, nai, țambal, acordeon, taragot. 3. Disciplina Muzică de cameră se normează cu 2-5 elevi pe or��. 4. Disciplinele Ansamblu coral, orchestral, instrumental, de jazz, de muzică ușoară și folcloric se desfășoară în 3 ore/săptămână, astfel: - pregătire pe grupe sau pe partide, cu un
ORDIN nr. 3.608 din 3 aprilie 2009 cu privire la aprobarea disciplinelor de specializare din curriculumul diferenţiat pentru clasele a IX-a-a XII-a, ciclurile inferior şi superior ale liceului, filiera vocaţională. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211965_a_213294]
-
treia zi de Crăciun, seara, o mare petrecere cu care se încheie datina. Pot fi admirate cu ocazia nedeilor, nunților, botezurilor și chiar a balurilor. Dintre instrumentele muzicale folosite, amintim : vioară, acordeonul, doba (dubă) iar că o influență a Banatului, taragotul și saxofonul. Mai rar se folosește fluierul, existând puține persoane care mai știu să cânte la acest instrument popular. Dansurile populare caracteristice sunt : învârtita, hațegana și lină (de pe Strei). Creatori populari Prelucrarea fierului: Mihăiescu Miron Prelucrarea lemnului: Cioară Nicolae Cojocari
Plopi, Hunedoara () [Corola-website/Science/300555_a_301884]