75 matches
-
fiind în proprietatea preotului Ciuche și a lui Gheorghe Chirilă la Tarnița. Așezarea gospodăriilor pe coline (exemplu satul Taula), în zone defrișate, cu o oarecare regularitate a curenților de aer, a permis instalarea și funcționarea morilor de vânt. În satul Taula, în urma investigațiilor întreprinse, am aflat că tipul de moară care a funcționat aici (două la număr), făcea parte din categoria celor cu pivot central, de mărime mijlocie, cu un singur rând de pietre, specifice pentru puterea eoliană din Colinele Tutovei
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
este o moară ca și cea de apă, cu singura deosebire că roata mișcată de apă este înlocuită de roata cu aripi mari ce este pusă în mișcare de vânt”. În 1928, în Oncești existau 4 mori de vânt, la Taula, Dealu Perjului și Tarnița. Morile de apă Rețeaua hidrografică din zonă a oferit condiții propice pentru funcționarea morilor de apă. La sfârșitul secolului al XIX-lea mai funcționau peste 20 de mori de apă pe pârâul Berheci (între Moară de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Perjului și Tarnița. Morile de apă Rețeaua hidrografică din zonă a oferit condiții propice pentru funcționarea morilor de apă. La sfârșitul secolului al XIX-lea mai funcționau peste 20 de mori de apă pe pârâul Berheci (între Moară de vânt. Taula - Oncești (reproducere după „Zona etnografică Moara din Tarnița a Colinelor Tutovei) Moara din Tarnița Obârșia și Gohor). Anul 1928 consemnează existența a trei mori de apă pe teritoriul comunei: două la Tarnița și una la Oncești (două pe Berheci și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de mai multe familii înrudite sau învecinate. De obicei, cazanul se împrumuta în schimbul unei recompense în natură. În recensământul Moldovei din anii 1772, 1773 și 1774, era consemnată existența în zonă a un număr de trei rachieri, la Oncești, Taula și Tomozia. Pentru locuitorii mai înstăriți ai comunei, cazanul de rachiu era o instalație nu prea costisitoare. Cazanele erau procurate de la țigani și, după punerea acestor instalații în funcțiune, se puteau obține unele venituri. O evidență aproximativă a cazanelor de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ne indică, în 1950, un număr de 3 cazane în Tarnița (Tănase Tătărășanu, Gheorghe Chirilă și Gheorghe Coca), 4 în Oncești (Huștiu, Țarălungă, Lehănceanu și Ciuche), unul la Bărboasa (Galan), două la Dealu Perjului (Oprișan și Jugaru) și două la Taula (Paraschiv și Dimofte). Cazanul cu capac, prevăzut cu 1-3 țevi, era montat pe un cotlon cu vatră. Țevile de la cazan se prelungeau printr-o cadă sau butoi cu apă care se numea dulbacă. Ele străpungeau vasul cu apă în partea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ieșirea normală a albinelor „la lucru”, ca și iernatul stupilor în aer liber sau în locuri amenajate, cunoscute sub numele de prisăci (la nord de Tarnița, la nord de Lozinca, în sudul Pădurii Siliștea, la fundul Bărboasa, pe Valea Iepei, Taula și Dealu Perjului). Recoltarea mierii din stupii naturali - fază premergătoare domesticirii albinelor, a fost o îndeletnicire practicată de așa-zișii „vânători de albine sălbatice”, cunoscuți pe la noi sub numele de „bărcani”, de unde s-a constituit mai târziu și numele
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Carp S. Berheciul, ajungând pe teritoriul satului Lozinca, la punctul „Podul Morii” se îmbrățișează cu Dunavățul și împreună primesc pe dreapta pârâul Toplița, iar pe stânga, în Dealul Perjului, Pârâiașul Repedea. Înainte de a părăsi teritoriul comunei Oncești, Berheciul primește pârâiașul Taula ce străbate de la nord-est la sudvest Valea Taulei. Astfel ajunge la hotarul de nord pe moșia satului Tomozia - comuna Vultureni. Adunându-se, apele din nenumărate izvoare străbat întreg teritoriul comunei, despărțindu-l în coline. Apele au un debit mic și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
la punctul „Podul Morii” se îmbrățișează cu Dunavățul și împreună primesc pe dreapta pârâul Toplița, iar pe stânga, în Dealul Perjului, Pârâiașul Repedea. Înainte de a părăsi teritoriul comunei Oncești, Berheciul primește pârâiașul Taula ce străbate de la nord-est la sudvest Valea Taulei. Astfel ajunge la hotarul de nord pe moșia satului Tomozia - comuna Vultureni. Adunându-se, apele din nenumărate izvoare străbat întreg teritoriul comunei, despărțindu-l în coline. Apele au un debit mic și un regim neuniform. Primăvara, când se topesc zăpezile
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de o rețea de drumuri greu circulabile. În satele răzășești de veche tradiție, lunca, islazul, pădurea și pășunea erau ale obștii și poartă până astăzi amprenta unor aspecte arhaice și urmele unui înalt grad de ruralitate (Bărboasa, Laz, Dealul Perjului, Taula, Onceștii Vechi). SOLURILE Factorii pedogenetici de o diversitate neobișnuită au influențat în această zonă un înveliș de sol complex. Pe suprafețe mari predomină molisoluri, iar pe dealurile mai înalte din est și vest, mai împădurite, întâlnim argiluvisoluri. Dintre molisoluri evidențiem
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
șesurile din zona Berheciului și a afluenților, se află cernoziomurile cambrice, ce au o fertilitate mare și sunt favorabile culturilor de plante tehnice și cerealiere. Solurile cenușii sunt răspândite în zona de contact a satelor Dealu Perjului, Valea Iepei și Taula. Aceste soluri sunt favorabile și s-au folosit la cultura viței de vie, pomilor fructiferi, sfeclei de zahăr, cartofilor, legumelor sau ca pajiști. Pe arealele lutostructurale din împrejurimile satelor Tarnița și Satu Nou se întâlnesc redzine. Fertilitatea lor este scăzută
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
adăpost pe care le-au oferit lunca, balta și pădurile, izvoarele cu apă potabilă, terenurile pentru așezări omenești, terasele, toate explică în mare măsură vechimea populării și persistenței populației autohtone în satele de răzeși Lazu, Dealu Perjului, Onceștii Vechi, Bărboasa, Taula. Astfel, pădurea s-a restrâns ca suprafață și omul a intervenit pentru a redresa arealul ei, plantând specii nereprezentative zonei (conifere), cum ar fi molidul și laricea de esență nordeuropeană, îndrăgite de locuitori și a căror origine este în zona
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
necropola daco-carpică din tezaur Bărboasa de la Bărboasa (reproducere după revista ,,Carpica’’) (reproducere după revista ,,Carpica’’) Se poate afirma din cele prezentate mai sus ca fiind învăluită în negura veacurilor vechimea localităților Bărboasa, Dealul Perjului și Laz, neamintindu-se despre satele Taula și Onceștii Vechi, vechimea acestor localități pierzându- se în necunoscut. Săpăturile arheologice și numeroasele vestigii descoperite pe teritoriul comunei Oncești de astăzi aparțin unor etape eșalonate în timp, de la neolitic la epoca medievală. Rețin atenția prin semnificația lor istorică cele
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Ioan Guțu. Au mai participat la luptele pentru obținerea independenței României și Tănasă Chirilă, Dumitru Mihăilă, Gheorghe Dascălu, Alistar Dobraniș și Nicolaie Șerban. În cadrul Regimentului 12 și 13 Dorobanți, sub comanda lui Mihai Cristodulo Cerchez, au luptat Alistir Dimofte din Taula și Gheorghe Tătărășanu din Tarnița. În fața comandantului Diviziei a II-a s-a predat la 28 noiembrie 1877, Osman Pașa împreună cu armata sa, la Plevna. Ostași proveniți de pe plaiurile noastre n-au fost implicați în Răscoala din 1907, dar mulți
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
dascălii, dar și aceștia în măsura în care le permiteau vremurile și împrejurările. Arareori se mai găsea câte un dascăl prăpădit (scăpătat) sau câte un grămătic care știau să tălmăcească o jalbă. În satele noastre, mai ales în cele răzășești Oncești, Dealu Perjului, Taula, Bărboasa, apoi și în Tarnița - sat de clăcași -, copiii sătenilor înstăriți se adunau în tinda bisericii, unde preotul sau un dascăl mai priceput la învățătură îi deprindea să învețe buchiile și să slovenească 1 câte ceva din ceaslov sau psaltire. Aceste
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Prezentăm, mai jos, datele de înființare a școlilor din comună: în anul 1890 - școala Oncești, în 1891 - școala Tarnița, în 1899 - școala din Onceștii Vechi, în 1916 - școala din Bărboasa, în 1927 - școala din Dealu Perjului, în 1932 - școala din Taula și în 1945 - școala din Satu Nou. În anul 1939, școala din Dealu Perjului funcționa într-o casă închiriată, ce avea o suprafață de 20 m 2, sub îndrumarea învățătorului Bichescu urmând cursurile un număr de 62 de elevi, după cum
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
1981 și 1982 au funcționat la Tarnița și clasele IX- X, ca urmare a hotărârii de generalizare a învățământului de zece ani. Din 1989, aceste clase s-au desființat. În prezent, fiecare sat are local propriu pentru școală, cu excepția satelor Taula și Onceștii Vechi, ale căror școli au fost demolate în 1986. În satul Taula, începând cu anul 2005, funcționează învățământul primar cu clasele I-IV, într-un local închiriat, sub îndrumarea doamnei învățător Mărmureanu. În anul 2005, în centrul comunei
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
hotărârii de generalizare a învățământului de zece ani. Din 1989, aceste clase s-au desființat. În prezent, fiecare sat are local propriu pentru școală, cu excepția satelor Taula și Onceștii Vechi, ale căror școli au fost demolate în 1986. În satul Taula, începând cu anul 2005, funcționează învățământul primar cu clasele I-IV, într-un local închiriat, sub îndrumarea doamnei învățător Mărmureanu. În anul 2005, în centrul comunei Oncești, se construiește din fonduri nerambursabile un nou local de școală în locul celui vechi
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
clasele IX-X veneau la școala Tarnița elevi din toate satele comunei. Situația cu cadrele didactice din comuna Oncești, în anul școlar 2005-2006 1.Școala cu clasele I-IV Bărboasa: Ada Bertea, învățător gradul II. 2. Școala cu clasele I-IV Taula: Florin Dimofte, învățător titular, de grad definitiv. 3. Școala cu clasele I-IV Dealu Perjului: Georgeta Baban, învățător gradul II; Grădinița Dealu Perjului: Veronica Dimofte, educatoare. 4.Școala cu clasele I-VIII Oncești: - director coordonator Micaiela Gălățanu - profesor de matematică-fizică
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Mare); - Biserica Tarnița, cu hramul la 20 iulie, „Sfântul Ilie”; - Biserica Făgheni, cu hramul la 6 decembrie, „Sfântul Nicolaie”. Biserica parohială „Nașterea Maicii Domnului” din Bărboasa este construită din zid, între anii 1882-1900, de către enoriașii din satele Bărboasa, Onceștii-Vechi, Chiliana, Taula și Dealu- Perjului. S-a construit la acea vreme și Podul Tăulenilor peste apa Berheciului pentru a ajunge la biserică. În folosul bisericii era arondată suprafața de 10 fălcii și 15 prăjini. Coordonatorul ridicării acestui monument, în final, ar fi
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ei va fi aprig și iute la mânie. Pietricica înseamnă că fata va rămâne lipită de casa părintească, iar cealaltă fată se va ofili ca o floare, tot așteptând să se mărite. Acest obicei era prezent în satele Onceștii Vechi, Taula și Bărboasa. O altă tradiție e mersul la fântână, obicei întâlnit mai ales în Tarnița. Un grup de fete cu lumânări în mână se duce la fântână și, pe rând, se apleacă luminând fața apei cu lumânarea. Dacă le era
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
forme emoționante povestea nașterii Mântuitorului, exprimând bucuria oamenilor cu ocazia acestei sărbători creștine. În ajunul Crăciunului, cete de colindători pornesc în grupuri mici să colinde din casă în casă. Acest vechi obicei se practică în satele Bărboasa, Onceștii Vechi și Taula. Dacă gazda binevoia să le deschidă, colindătorii aveau parte de obișnuitele daruri: colaci, covrigi, cozonaci, nuci, mere sau chiar bani. Cu ani în urmă, în satul Laz s-a întâlnit obiceiul umblatului preotului cu icoana reprezentând nașterea lui Iisus, icoană
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
1991 a creat premise pentru reînvierea multora dintre frumoasele tradiții ale satului de altădată. PORTUL POPULAR În evul mediu, în zona Colinelor Tutovei, au fost atestate documentar numeroase sate răzășești, printre care și satele Bărboasa, Dealul Perjului, Oncești, Laz și Taula. În urma Convenției de la Constantinopole (7 mai 1775), Bucovina a rămas sub administrație militară austriacă, devenind teatrul confruntărilor dintre armatele austro-ungare și cele ruse, ceea ce a făcut ca mulți români bucovineni să ia drumul bejăniei spre Basarabia, Moldova, Muntenia și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
rachiu de chimion, pe stomacul gol. Se pun legători la burtă cu sămânță de cânepă fiartă În lapte dulce sau cu apă. Se introduc În șezutul bolnavului supozitoare din săpun, untdelemn amestecat cu rachiu, din frunze de mușcată, lemn de taulă (tocat și fiert În apă) sau dintr-un amestec Îngroșat din miere de albine și sare de bucătărie. Purgative sunt și ceaiurile din coada calului, de cicoare, troscoțel. În cazuri grave, se consumă găinaț de vrabie cu apă sau lapte
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
amestecate cu rachiu de drojdie. Băi calde la rinichi cu fiertură din stroh, tărâțe de grâu și zeamă de var. Inhalații cu aburi de pe pietre fierbinți, peste care s-a turnat apă rece, oțet sau rachiu de drojdie. Ceai de taulă și troscot, de rădăcini de papură, de praf de sicuială, amestecată cu iarbă de la sfinții mucenici, plămădită În rachiu de drojdie. Ceai de mătase de porumb, taulă, mătrice, pătrunjel și leuștean. Ceai de turtiță și cuciurică, cu vin alb natural
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
care s-a turnat apă rece, oțet sau rachiu de drojdie. Ceai de taulă și troscot, de rădăcini de papură, de praf de sicuială, amestecată cu iarbă de la sfinții mucenici, plămădită În rachiu de drojdie. Ceai de mătase de porumb, taulă, mătrice, pătrunjel și leuștean. Ceai de turtiță și cuciurică, cu vin alb natural. Ceai de pătrunjel, chimen, rădăcină de grâu, coajă de mesteacăn și mătase de porumb. Cataplasme calde sau chiar fierbinți cu fiertură de coada calului, inclusiv cu frunze
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]