75 matches
-
1981 și 1982 au funcționat la Tarnița și clasele IX- X, ca urmare a hotărârii de generalizare a învățământului de zece ani. Din 1989, aceste clase s-au desființat. În prezent, fiecare sat are local propriu pentru școală, cu excepția satelor Taula și Onceștii Vechi, ale căror școli au fost demolate în 1986. În satul Taula, începând cu anul 2005, funcționează învățământul primar cu clasele I-IV, într-un local închiriat, sub îndrumarea doamnei învățător Mărmureanu. În anul 2005, în centrul comunei
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
hotărârii de generalizare a învățământului de zece ani. Din 1989, aceste clase s-au desființat. În prezent, fiecare sat are local propriu pentru școală, cu excepția satelor Taula și Onceștii Vechi, ale căror școli au fost demolate în 1986. În satul Taula, începând cu anul 2005, funcționează învățământul primar cu clasele I-IV, într-un local închiriat, sub îndrumarea doamnei învățător Mărmureanu. În anul 2005, în centrul comunei Oncești, se construiește din fonduri nerambursabile un nou local de școală în locul celui vechi
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
clasele IX-X veneau la școala Tarnița elevi din toate satele comunei. Situația cu cadrele didactice din comuna Oncești, în anul școlar 2005-2006 1.Școala cu clasele I-IV Bărboasa: Ada Bertea, învățător gradul II. 2. Școala cu clasele I-IV Taula: Florin Dimofte, învățător titular, de grad definitiv. 3. Școala cu clasele I-IV Dealu Perjului: Georgeta Baban, învățător gradul II; Grădinița Dealu Perjului: Veronica Dimofte, educatoare. 4.Școala cu clasele I-VIII Oncești: - director coordonator Micaiela Gălățanu - profesor de matematică-fizică
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Mare); - Biserica Tarnița, cu hramul la 20 iulie, „Sfântul Ilie”; - Biserica Făgheni, cu hramul la 6 decembrie, „Sfântul Nicolaie”. Biserica parohială „Nașterea Maicii Domnului” din Bărboasa este construită din zid, între anii 1882-1900, de către enoriașii din satele Bărboasa, Onceștii-Vechi, Chiliana, Taula și Dealu- Perjului. S-a construit la acea vreme și Podul Tăulenilor peste apa Berheciului pentru a ajunge la biserică. În folosul bisericii era arondată suprafața de 10 fălcii și 15 prăjini. Coordonatorul ridicării acestui monument, în final, ar fi
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ei va fi aprig și iute la mânie. Pietricica înseamnă că fata va rămâne lipită de casa părintească, iar cealaltă fată se va ofili ca o floare, tot așteptând să se mărite. Acest obicei era prezent în satele Onceștii Vechi, Taula și Bărboasa. O altă tradiție e mersul la fântână, obicei întâlnit mai ales în Tarnița. Un grup de fete cu lumânări în mână se duce la fântână și, pe rând, se apleacă luminând fața apei cu lumânarea. Dacă le era
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
forme emoționante povestea nașterii Mântuitorului, exprimând bucuria oamenilor cu ocazia acestei sărbători creștine. În ajunul Crăciunului, cete de colindători pornesc în grupuri mici să colinde din casă în casă. Acest vechi obicei se practică în satele Bărboasa, Onceștii Vechi și Taula. Dacă gazda binevoia să le deschidă, colindătorii aveau parte de obișnuitele daruri: colaci, covrigi, cozonaci, nuci, mere sau chiar bani. Cu ani în urmă, în satul Laz s-a întâlnit obiceiul umblatului preotului cu icoana reprezentând nașterea lui Iisus, icoană
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
1991 a creat premise pentru reînvierea multora dintre frumoasele tradiții ale satului de altădată. PORTUL POPULAR În evul mediu, în zona Colinelor Tutovei, au fost atestate documentar numeroase sate răzășești, printre care și satele Bărboasa, Dealul Perjului, Oncești, Laz și Taula. În urma Convenției de la Constantinopole (7 mai 1775), Bucovina a rămas sub administrație militară austriacă, devenind teatrul confruntărilor dintre armatele austro-ungare și cele ruse, ceea ce a făcut ca mulți români bucovineni să ia drumul bejăniei spre Basarabia, Moldova, Muntenia și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
rachiu de chimion, pe stomacul gol. Se pun legători la burtă cu sămânță de cânepă fiartă În lapte dulce sau cu apă. Se introduc În șezutul bolnavului supozitoare din săpun, untdelemn amestecat cu rachiu, din frunze de mușcată, lemn de taulă (tocat și fiert În apă) sau dintr-un amestec Îngroșat din miere de albine și sare de bucătărie. Purgative sunt și ceaiurile din coada calului, de cicoare, troscoțel. În cazuri grave, se consumă găinaț de vrabie cu apă sau lapte
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
amestecate cu rachiu de drojdie. Băi calde la rinichi cu fiertură din stroh, tărâțe de grâu și zeamă de var. Inhalații cu aburi de pe pietre fierbinți, peste care s-a turnat apă rece, oțet sau rachiu de drojdie. Ceai de taulă și troscot, de rădăcini de papură, de praf de sicuială, amestecată cu iarbă de la sfinții mucenici, plămădită În rachiu de drojdie. Ceai de mătase de porumb, taulă, mătrice, pătrunjel și leuștean. Ceai de turtiță și cuciurică, cu vin alb natural
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
care s-a turnat apă rece, oțet sau rachiu de drojdie. Ceai de taulă și troscot, de rădăcini de papură, de praf de sicuială, amestecată cu iarbă de la sfinții mucenici, plămădită În rachiu de drojdie. Ceai de mătase de porumb, taulă, mătrice, pătrunjel și leuștean. Ceai de turtiță și cuciurică, cu vin alb natural. Ceai de pătrunjel, chimen, rădăcină de grâu, coajă de mesteacăn și mătase de porumb. Cataplasme calde sau chiar fierbinți cu fiertură de coada calului, inclusiv cu frunze
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
coloana 2 va avea următorul cuprins: "D.S, Oncești"; - poziția nr. 59, coloana 3 va avea următorul cuprins: "4 m x 100 m, Biserica Oncești - Școala Braiesu"; - poziția nr. 60, coloana 2 va avea următorul cuprins: "D.C.55, Dealu Perjului Taula"; - poziția nr. 60, coloana 3 va avea următorul cuprins: "8 m x 3000 m, intrav. DI Perj. intrav. Taula"; - poziția nr. 60, coloana 4 va avea următorul cuprins: "2002"; - poziția nr. 60, coloana 5 va avea următorul cuprins: "5.500
HOTĂRÂRE nr. 588 din 3 mai 2006 pentru modificarea ��i completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.347/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Bacău, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Bacău. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/178085_a_179414]
-
m x 100 m, Biserica Oncești - Școala Braiesu"; - poziția nr. 60, coloana 2 va avea următorul cuprins: "D.C.55, Dealu Perjului Taula"; - poziția nr. 60, coloana 3 va avea următorul cuprins: "8 m x 3000 m, intrav. DI Perj. intrav. Taula"; - poziția nr. 60, coloana 4 va avea următorul cuprins: "2002"; - poziția nr. 60, coloana 5 va avea următorul cuprins: "5.500.000.000 lei ROL"; - poziția nr. 61, coloana 2 va avea următorul cuprins: "D.S.Dealu Perjului"; - poziția nr. 61
HOTĂRÂRE nr. 588 din 3 mai 2006 pentru modificarea ��i completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.347/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Bacău, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Bacău. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/178085_a_179414]
-
cuprins: "5 m x 1000 m, Țarălungă Costică - Maftei Petru"; - poziția nr. 62, coloana 2 va avea următorul cuprins: "D.S. Dealu Perjului-Taula"; - poziția nr. 62, coloana 3 va avea următorul cuprins: "4 m x 2850 m, magazin DI.Perjului - intrav. Taula"; - poziția nr. 63, coloana 2 va avea următorul cuprins: "D.C. Oncești"; - poziția nr. 63, coloana 3 va avea următorul cuprins: "6 m x 3250 m, DJ 24 1a Ocol Silvic Iapa"; 'ad poziția nr. 63, coloana 4 va avea următorul
HOTĂRÂRE nr. 588 din 3 mai 2006 pentru modificarea ��i completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.347/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Bacău, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Bacău. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/178085_a_179414]
-
5 m x 300 m, DJ 241 a - hotar Stănișești (Gheorghești)"; - poziția nr. 95, coloana 3 va avea următorul cuprins: "5 m x 1000 m, DE 2399, DE 2398"; - poziția nr. 99, coloana 2 va avea următorul cuprins: "D.E. 492, Taula"; - poziția nr. 99, coloana 3 va avea următorul cuprins: "4 m x 270 m, hotar Stanisesti, D.E. 2516"; - poziția nr. 100, coloana 3 va avea următorul cuprins: "4 m x 200 m, D.E. 2492, hotar Stănișești"; - poziția nr. 101, coloana
HOTĂRÂRE nr. 588 din 3 mai 2006 pentru modificarea ��i completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.347/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Bacău, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Bacău. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/178085_a_179414]
-
Moșneagului, Valea Mărului Comuna Motoșeni Sate: Motoșeni, Bâclești, Chetreni, Chicerea, Cociu, Cornățelu, Fundătura, Fântânele, Gura Crăiești, Poiana, Praja, Rotăria, Șendrești, Țepoaia Comuna Odobești Sate: Odobești, Bălușa, Ciuturești, Tisa-Silvestri Comuna Oncești Sate: Oncești, Bărboasa, Dealu Perjului, Onceștii Vechi, Satu Nou, Tarnița, Taula Comuna Parincea Sate: Parincea, Barna, Mileștii de Jos, Mileștii de Sus, Nănești, Năstăseni, Poieni, Satu Nou, Vladnic, Văleni Comuna Plopana Sate: Plopana, Budești, Dorneni, Fundu Tutovei, Ițcani, Rusenii Răzeși, Rusenii de Sus, Străminoasa, Țâgâra Comuna Podu Turcului Sate: Podu Turcului
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Directivă a CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: coada-vulpii ("Alopecurus pratensis"), buhai ("Listera ovata"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), iarba-viperei ("Scorzonera humilis"), pușca-dracului ("Phyteuma tetramerum"), taulă ("Spiraea salicifolia"), untul-vacii ("Orchis mario"), gălbinele ("Lysimachia punctata"), gălbășoara de turbărie ("Lysimachia thyrsiflora"), "Cnidium dubium" o specie de plantă perenă bienală din familia Apiaceae, orhidee albă ("Dactylorhiza sambucina"), poroinic ("Dactylorhiza maculata"), stupiniță ("Platanthera bifolia"), cinci-degete ("Potentilla reptans"), rotoțele albe ("Achillea
Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului () [Corola-website/Science/306834_a_308163]
-
Țintaura (în latină "Centaurium umbellatum") este o plantă medicinală de culoare albastră sau roșie. Popular se mai numește și țintaulă, fierea pământului, iarba frigurilor, potroacă, țintaură, cintoaie, frigor, frigurică, ghințură, ghințurea, potrocea, potrocuță, scăunel, scânteiuță, taulă, buruiană-de-friguri, cocoșei-de-grădină (pl.), crucea-pământului, floare-de-friguri, fumărică-bășicoasă, iarbă-de-curcă, iarbă-de-friguri, săfindei-de-câmp Este o plantă erbacee, perenă, crește înaltă de 10-40 cm cu o tulpină erectă, cilindrică sau cu coaste puțin proeminente, acoperită de peri abundenți, care se ramifică doar în zona florilor
Țintaură () [Corola-website/Science/312487_a_313816]
-
printre care: darie ("Pedicularis sceptrum-carolinum"), coada șoricelului (din specia "Achillea impatiens"), rotoțele albe ("Achillea ptarmica"), joldeală ("Serratula wolffii"), ghințură ("Gentiana pneumonanthe"), săbiuță ("Gladiolus imbricatus"), garofiță ("Dianthus superbus"), orhidee ("Dactylorhiza majalis"), stânjenel sălbatic ("Iris sibirica"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus") sau taulă ("Spiraea salicifolia").
Piemontul Nyíres de la Borzont () [Corola-website/Science/325400_a_326729]
-
arboricolă cu specii de mesteacăn, "Betula" din familia Betulaceae) și mlaștini oligotrofe (sărace în nutrienți). Aria naturală protejată adăpostește specii de plante rare, relicte glaciare, printre care: răchițeaua ("Vaccinum oxicocos"), o specie de garofițe ("Dianthus superbus", din familia Caryophyllales), precum și taula ("Spiraea salicifolia", o specie din familia Rosaceae).
Tinovul „Kicsi Romlásmezö” de la Plăieșii de Jos () [Corola-website/Science/325406_a_326735]
-
formă cunoscută a acestui simbol, într-o traducere bulgărească a scrierii bizantine "Cronica lui Constantin Manasses", în care semnul era folosit ca simbol pentru cuvântul „Amin”. Simbolul apare sub o formă ușor diferită, proto-@, într-un registru spaniol din 1448, "Taula de Ariza", care se referea la un transport naval de grâne din Castilla în Aragon. Cei care au contribuit la răspândirea simbolului au fost negustorii italieni, prezent în facturile și chitanțele care circulau în Europa. Într-o scrisoare a unui
@ () [Corola-website/Science/328014_a_329343]
-
Robus fruticosus). La nivelul ierburilor vegetează rarități floristice; printre care: gențiana mov ("Swertia perennis"), ligularia ("Ligularia sibirica"), ochii-broaștei ("Primula farinosa"), coada-iepurelui ("Sesleria coeruleans"), coada-vulpii ("Alopecurus pratensis"), buhai ("Listera ovata"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), iarba-viperei ("Scorzonera humilis"), pușca-dracului ("Phyteuma tetramerum"), taula ("Spiraea salicifolia"), untul-vacii ("Orchis mario"), galbinele ("Lysimachia punctata") sau orhidee albă ("Dactylorhiza sambucina") sau stupinița ("Platanthera bifolia"). În apropierea cursurilor de apă și în zonele mlăștinoase sunt întâlnite plante cu specii de roua cerului (specia "Drossera angelica"), iarbă-albastră ("Molinia caerulea
Hârtibaciu Sud - Est () [Corola-website/Science/331065_a_332394]
-
de flori și ierburi, printre care: bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), coada șoricelului ("Achillea impatiens", specie endemică pentru acest sit), rotoțele albe ("Achillea ptarmica"), joldeală ("Serratula wolffii"), ghințură ("Gentiana pneumonanthe"), săbiuță ("Gladiolus imbricatus"), orhidee ("Dactylorhiza majalis"), stânjenel sălbatic ("Iris sibirica"), taulă ("Spiraea salicifolia"), darie ("Pedicularis sceptrum-carolinum") sau pipiriguț ("Eleocharis ovata"). În arealul sitului este întâlnit și un arbust din specia "Salix rosmarinifolia" (salcie târâtoare). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, castele
Borzont (sit SCI) () [Corola-website/Science/331284_a_332613]
-
alb ("Alnus incana"), mesteacăn pufos ("Betula pubescens"), mesteacăn pitic ("Betula humilis"), afin ("Vaccinium myrtillus"), răchițeauă ("Vaccinium oxycoccos"), coacăză ("Bruckenthalia spiculifolia"), trestioară ("Calamagrostis canescens"), Mâna Maicii Domnului ("Dactylorhiza maculata"), diadema munților ("Trientalis europaea"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), garofiță ("Dianthus superbus"), taulă ("Spiraea salicifolia"), roua cerului ("Drosera rotundifolia"), crețușcă ("Filipendula ulmaria"), pufuliță ("Epilobium hirsutum"), bumbăcăriță ("Eriophorum vaginatum"), răcitoaică ("Epilobium roseum"), cornișor ("Lycopodium annotinum"), pedicuță ("Lycopodium clavatum"), mentă ("Mentha longifolia"), trifoi de baltă ("Menyanthes trifoliata"), șapte-degete ("Potentilla palustris"), taulă ("Spiraea salicifolia"), odolean ("Valeriana
Tinovul Apa Lină - Honcsok () [Corola-website/Science/335102_a_336431]
-
europaeus"), garofiță ("Dianthus superbus"), taulă ("Spiraea salicifolia"), roua cerului ("Drosera rotundifolia"), crețușcă ("Filipendula ulmaria"), pufuliță ("Epilobium hirsutum"), bumbăcăriță ("Eriophorum vaginatum"), răcitoaică ("Epilobium roseum"), cornișor ("Lycopodium annotinum"), pedicuță ("Lycopodium clavatum"), mentă ("Mentha longifolia"), trifoi de baltă ("Menyanthes trifoliata"), șapte-degete ("Potentilla palustris"), taulă ("Spiraea salicifolia"), odolean ("Valeriana dioica ssp. simplicifolia"), iarbă neagră ("Calluna vulgaris") și rogoz ("Carex diandra", "Carex flava", "Carex riparia"). În vecinătatea sitului se află numeroase obiective (lăcașuri de cult, conace, muzee, monumente, arii protejate) de interes istoric, cultural și turistic
Tinovul Apa Lină - Honcsok () [Corola-website/Science/335102_a_336431]
-
smârdar ("Rhododendron kotschyi"); Ierburii și flori: crin de pădure ("Lilium martagon"), floare de colț ("Leontopodium alpinium Cass"), iedera albă ("Daphne blagazana"), gențiana ("Gențiana clusii"), ghințura galbenă ("Gențiana lutea"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), rușulița ("Hieradum aurantiacum"), omag galben ("Aconitum anthora"), taula ("Spiraea salicifolia"), ruginita ("Asplenium adulterinum"), șopârlița ("Veronica bellidioides"), unghia ciutei ("Ceterach officinarum"), cimbrișor de câmp ("Thymus serpyllum"), coada iepurelui ("Sesleria caerulea"), mlăștinița ("Epipactis helleborine"), sânziene albe ("Galium mollugo"), piciorul cocosului ("Ranunculus repens"), iarba-ciutei ("Doronicum austriacum"), valeriana ("Valeriana officinalis"), piciorul cocosului
Târnovu Mare - Latorița () [Corola-website/Science/333964_a_335293]