256 matches
-
Dacă reacționarului îi plac cu deosebire tautologiile e pentru că, refuzând principiul devenirii, el preferă formele de inferență în care acest principiu lipsește. Când gândești în linia tautologiilor păstrezi premisele ca să le reproduci apoi sub formă de concluzii; gândind în linia tautologiilor te conservi, te păstrezi intact și pe tine însuți: un truism are adesea un efect odihnitor sau este el însuși rezultatul unei sieste. Se spune adesea că importante sunt nu atât ipotezele, și cu atât mai puțin verdictele pe care
André Gide și portarul lui: un dialog social by Andrei Vieru () [Corola-journal/Journalistic/4137_a_5462]
-
sale, în virtutea unei indolențe crase în privința lui habent sua fata libelli. În fine, suntem în fața unor tribulații morale cu bătaie soteriologică: neputîndu-se salva pe sine, Wittgenstein își pune în intenție să salveze logica, într-o cărticică plină de funcții, desene, tautologii și expresii sibilinice, în spatele cărora se simte un spirit cu aplecare spre latura nelogică a vieții. Logica e doar cortina în spatele căreia se deschide scena eticii, dar o scenă pe care nu mai apuci s-o vezi de grosimea cortinei
Logica cu virtuți etice by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3856_a_5181]
-
berăria lui Caragiale din București. La care din berăriile lui? Gambrinus, Tunelul sau Bene Bibenti din Șelari? În definitiv n-are a face! Principalul este că poetul a găsit un moment de refugiu din mizerie și din literatură (iertați-mi tautologia) ca impiegat la o afacere ratată a lui Caragiale. Păcat că nu și-a scris impresiile! Am fi avut o pagină lirică despre una din întreprinderile comerciale ale lui Caragiale, una mai reușită ca cealaltă (penultima a fost cucerirea restaurantului
CARTEA CU PRIETENI XXVII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364555_a_365884]
-
aripile. Nimic din ce e omenesc nu mi-e străin: gârâi, sughit, tușesc, grohăi... Joc țonțoroiul când aud gemetele lumii. Stau bine cu viața omenească, mai ales atunci când mă închipui a fi un câine credincios. Imi plac și mă neliniștesc tautologiile. „A” este „A”, adică identitatea a ceva cu sine mi se pare un mister de nepătruns și o imposibilitate. Repet mereu, mirându-mă de fiecare dată, că ceea ce este, chiar este cu adevărat. Mă uimește de fiecare dată faptul că
UN OM NEBUN ŞI-ATÂT DE OM ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346626_a_347955]
-
sau în toiul emisiunii Domniei voastre) și iată-mă în așteptarea evenimentului. Carevasăzică, mi-am amenajat (căptușit!?) un mediu aseptic, un fel de “robinson(i)adă la domiciliu” de un voluntariat “liber consimțit și acceptat” (de nu e cumva o tautologie!), oricum cu nimeni și nimic prin preajmă pentru a distrage și perturba, a-mi influența o audiție “pură și civilizată”, propice unui spațiu fonic fără cusur. După declanșarea pe fond muzical a semnalului emisiunii o voce caldă, calmă, cu tonuri
SCRISOARE DESCHISĂ DOAMNEI ELENA TOMA, RADIOCLUB XXL ROMÂNIA-PITEŞTI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 467 din 11 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355380_a_356709]
-
complexe, în stare să alcătuiască o frază, o propoziție, o sintagmă corecte. Lucru deloc de neglijat. Observăm astăzi peste tot în mass-media, cum se strecoară erori de limbă foarte supărătoare auzului sensibil, cum oamenii dobândesc deformări lingvistice, neglijențe stilistice, cacofonii, tautologii, , nedelicateți stilistice, dezacorduri. Foarte supărătoare pentru cineva care a învățat buchea gramaticii și a stilisticii. De felul cum deschizi gura și rostești prima frază într-o conversație particulară sau publică, vei fi cotat toată viața drept un om învățat sau
(RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355498_a_356827]
-
este o experiență a colocvialului surprins în cotidian, în deschidere spre zona sa privilegiată, viața dedicată unui ideal. Dar experiența deosebită și dificilă a reporterului, căci creatorul nu se lasă abordat în existența obișnuită, greu de surprins datorită unei aparente tautologii, a făcut ca printro mișcare secretă a ideilor din întrebări să smulgă intervievaților răspunsuri sincere. Citind aceste interviuri mi-am adus aminte de un basm din culegerea lui Petre Ispirescu, publicat în 1872, unde vorbește despre copilu născut cu ”cu
INTERVIUL CA DESTĂINUIRE AUTOREFLEXIVĂ ŞI LECŢIE DE VIAŢĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356934_a_358263]
-
planuri de învățământ la masteratele unor facultăți. În sfârșit, ar mai fi de menționat stilul aparte, frumos al autorului, cele câteva cuvinte și sintagme noi introduse (rinocerizare, dolarizare, șomerizare, monștri ai averilor etc), prezența unor inexactități în cronologie, a unor tautologii, greșeli de tipar (inerente), umorul subtil, delicat la adresa celor cărora le strigă mereu: „Treziți-vă în deoumanism și evitați prăpastia!”; „Reînomeniți-vă și voi, fraților!” Cartea domnului Al. Oblu invită nu numai la solidaritate umană, pace și înțelegere, dar și la
UN SUBIECT DE CERCETARE INTER- ŞI MULTI DISCIPLINARĂ de NICOLAE POSTOLACHE în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/359071_a_360400]
-
se ilustrează sadovenian, metaforic, nu predilect esoteric. Piscul sufletului, care în optica autorului, ne conectează la originea ființei, la mister, deci la umanitatea propriu-zisă, nu se poate scoate la vânzare. Nici hazardul unui joc de zaruri nu schimbă regula supremă. Tautologia pe tema convenționalității ca trăsătură fundamentală a stilului artistic, a aparținut întâi romancierilor omniscienți. În condițiile romanului de atăzi, o asemenea tendință pe care o exprimă autorul Ion Deaconescu, înseamnă originalitate, un demers asemănător celui pe care l-a făcut
Ion Deaconescu: Garderobierul () [Corola-blog/BlogPost/339308_a_340637]
-
Bulgariei cu Rumelia ar constitui un casus belli, tenziunea generală și augmentarea bugetelor de război a tuturor țărilor nu-i inspiră însă ministrului nostru de externe alte asigurări decât "că întreținem cu toate puterile relațiunile cele mai cordiale", apoi, ca tautologie, cu câteva șiruri mai jos: "relațiunile noastre esterioare sânt cele mai bune". A apărut mai zilele trecute o carte care ilustrează optimismul acestui mesaj. Ea se intitulează O pagină din istoria contimporană de dr. Istrati. Acea carte dovedește scăderea repede
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
marele însingurat divin. Volumele Depărtarea lăuntrică (1980) și Discurs despre liniște (1989) transferă în regimul erosului dialectica paradoxală („iubito ce-mi dărui/un trup de înalt/ într-un trup de prăpăstii”) a lăuntrului spiritual care dezmărginește insul precar. Dar sacra tautologie eu/celălalt, consubstanțiali și deopotrivă transcendenți sinelui, se vede perturbată de o „geografie” simbolică enigmatică, iar cuplul - orfic - nu reface desăvârșirea androginului platonic: „Un deal sau o vale la țara trupului ei/cu-ncetul începeam a desluși cu încetul punctele
DIACONU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286755_a_288084]
-
o categorie de educație anulează orice influențe culturale și sociale; -asumpția de omogenitate a calității educației eludează diferențele în nivelul de dezvoltare economică. Probabil, dacă ar fi luate în considerare asemenea diferențe, măsurarea impactului capitalului uman ar ajunge la o tautologie; țările și/sau regiunile mai dezvoltate au o educație de calitate mai bună. Educația de calitate mai bună produce capital uman mai productiv. Capitalul uman mai productiv are un impact mai mare asupra nivelului output-ului pe termen lung și
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
în discuție, remarc faptul că scara cerească joacă același rol cu arborele ceresc, fiind două motive mito-simbolice omoloage și interșanjabile. Ca atare, prezența scării în preajma unui „paltin mare cu vârfuri pe cer” este superfluă în bună măsură. Dar astfel de tautologii sunt frecvente în textele folclorice. În basmele și legendele lumii, eroul ajunge în cer (în paradis etc.) urcându-se pe un copac miraculos (sau plantă) care crește până la „toartele cerului”. Foarte răspândit în Europa (37, p. 302), acest tip de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
înclinarea promoției ’80 de a pedala pe resursele ludice și poetice ale literaturii, în detrimentul valențelor sale referențiale sau proiective. În cadrul acesteia „rețeta Iova” rămâne însă de un radicalism liminal, care mai devreme sau mai târziu sfârșește în impas, adică în tautologie și în tăcere. SCRIERI: Texteiova, București, 1992; 1971. Ordinea în care el plânge, București, 1997; 1973. Sintaxa libertății de a spune, Botoșani, 1998; Călare pe mușcătură, București, 1998; Acțiunea textuală. Bunul simț vizionar, Pitești, 1999; De câți oameni e nevoie
IOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287612_a_288941]
-
Care au fost condiționările pentru a produce o asemenea literatură? Probabil s-ar putea răspunde tot în spirit behaviorist. Este destul de limpede că prin dilatarea la maximum a repertoriului condiționărilor (stimuli verbali generalizați, literatură) se ajunge la un fel de tautologie explicativă și, oricum, se iese din perimetrul riguros al controlului pe care îl pretinde concepția de această factură (neobehavioristă). Traseul inserției individului în viața socială plenară, care incumbă și dezvoltarea personalității sale axiologice, nu este unul liniar și uniform. Se
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
acolo), care din slugă domnească a ajuns mare logofăt în Moldova; iar fiul său, Nicolae, ajuns și el mare logofăt, l-a urmat în aceeași necropolă (se înscrisese între ctitori) 19. Un ceremonial de la care proaspăta văduvă nu putea lipsi Tautologia românească a fixat întotdeauna, într-un capitol important, practicile privitoare la mort, la chipul în care el trebuia pregătit pentru „viața de dincolo”. Din această „Carte românească a morților” - cuprinzând paragrafe (peste „timpi ai răposatului”, de fapt) despre expedierea defunctului
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
meserie, RL, 1979, 18; Cornel Ungureanu, „Arte & meserie”, O, 1979, 25; Grigurcu, Poeți, 270-274; Fănuș Neagu, Cartea cu prieteni, București, 1979, 212-215; Adrian Păunescu, Sub semnul întrebării, București, 1979, 586-593; Costin Tuchilă, Poezia lui Romulus Vulpescu sau Despre o inedită tautologie, O, 1980, 9; Lit. rom. cont., I, 655-659; Sângeorzan, Conversații, 83-87; Gelu Ionescu, Orizontul traducerii, București, 1981, 195-199; Moraru, Semnele, 52-58; Alex. Ștefănescu, Între da și nu, București, 1982, 76-79; Alexandru Balaci, Autobiografie lucidă, RL, 1983, 14; Gheorghiu, Reflexe, 84-86
VULPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290668_a_291997]
-
o doză de risc, incertitudine, credințe greșite și erori de judecată. Pe de altă parte, trebuie să rezistăm tentației de a interpreta toate comportamentele ca fiind comportamente raționale. Aceasta ar transforma toate modelele de teorie a jocurilor într-o simplă tautologie logică și ar exclude falsificarea, altfel spus capacitatea de a demonstra că ceva este fals, prin procesul de testare empirică. În schimb, este necesar să facem distincție între comportamentul rațional și cel nerațional. Green și Shapiro au adus un important
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
declară că „Viu este Dumnezeu” reprezintă soluția ieșirii din nihilismul contestării oricărei construcții metafizice sau chiar a ideii de întemeiere a valorilor printr-un recurs la o rațiune absolută, el sugerează o soluție teologico-politică. „Dumnezeu este Domnul” nu reprezintă o tautologie și nici doar o aluzie la faimosul text liturgic rostit înaintea sărbătorii Crăciunului și a Epifaniei: „Dumnezeu este Domnul și S-a arătat nouă: bine este cuvântat cel ce vine întru numele Domnului”. Domnia lui Dumnezeu - atribuită de Crezul nicean
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
implicații etice și medicale. Mai întâi, sănătatea suflească și integritatea conștiinței presupun o anumită independență față de trecut. Melancoliile sau nevrozele sunt tot atâtea tonalități afective marcate de o distorsiune a experienței timpului. La cealaltă extremă, în regimul vid al unei tautologii atemporale, nimeni nu este capabil să deprindă binele ori să îndrepte răul. Dacă viitorul ne dă angoase, iar prezentul ne confiscă într-o iresponsabilă uitare de sine, trecutul pare să aibă o și mai mare putere de seducție. De ce oare
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
de remarcabil descris de Marcel Proust sau Tomaso di Lampedusa. Salonul monden este saturat de obiecte neînsuflețite. Oamenii devin niște etichete, cuvintele învăluie numai dorințe ilegitime, iar cheia succesului este înfrânarea de la înfrânare. Demonul futilității domnește nestingherit, stârnind ambiguitățile, aclamând tautologia sterilă și disprețuind osteneala creatoare. Mondenitatea se definește prin apologia indirectă a nerușinării. Inconsecvențe abuzive și repetate definesc adevărul lumii. Câtă vreme suntem în lume, credem că nimic nu supraviețuiește morții și ne comportăm ca atare. Darurile ascezeitc "Darurile ascezei
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
și politicește de o calitate mai redusă. Raportul tovarășului Malencov atrage deci atenția asupra lipsurilor de ordin artistic (...). De unde vine impresia de fad pe care o produc unele scrieri literare, oricât de bine intenționate? În mod general, ca să facem o tautologie utilă, din aceea că nu sunt vii. «Mulți scriitori - zice Fadeev - nu studiază viața destul de adânc sau nu înțeleg ceea ce văd». Mai amănunțit, falsitatea, având în vedere că literatura e cunoaștere plastică a genericului, provine sau din insuficiența generalizării, sau
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
claritate și ceea ce trebuie trecut sub tăcere. Dar aceasta este de fapt o filosofie dintre cele mai absurde, căci nimic - sau aproape nimic - nu poate fi spus cu claritate. Dacă eliminăm tot ceea ce nu este perfect limpede, nu rămân decât tautologii total lipsite de interes. (Heisenberg, 1990, p. 290) Câteva dintre evoluțiile în plan epistemologic au avut o importanță crucială asupra științelor educației. Aceste tendințe, surprinse și de C. Bîrzea în lucrarea Arta și știința educației (1995), le-am analizat cu
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
fără sens. A căutat să distingă logic între propoziția cu sens (sinnvoll ) și cea lipsită de sens (sinnlos). Propoziția cu sens (e. g., „Cezar este strateg“) 91. respectă unele reguli de natură logică. Drept urmare, poate fi adevărată sau falsă. Cât privește tautologia, abreviată în formule de felul „A = A“, aceasta este goală de sens, sinnleer, sau indiferentă în privința sensului. Chiar și atunci când sunt false sau inutile, incapabile să trezească un anume interes, propozițiile cu sens nu au de ce să ne îngrijoreze. Cea
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
99, 120, 127- 128, 146 (n. 145) ~ intenționalității omenești 127-131 (vezi și „intenționa litate“) ~ logicii 82, 89 lume ~ă 69, 97 om ~ 22 (n. 11), 37, 47, 88, 90-92, 96-97, 134, 138, 146 (n. 145), 196 (vezi și „alteritate“) T tautologie 100 tetralemă 34-35 tháuma (uimire) 64 thaumasíon 67 theoría 67 (a) transcende 66, 130, 163 ~nță 160 (n. 158), 178, 180 ~re de sine 178-180 transfigurare (a sensului comun) 18, 30, 152 tremendum 38 (n. 22) trup 29 (n. 16
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]