66 matches
-
subocuparea și penuria de mînă de lucru; * șomaj voluntar și involuntar; * mîna de lucru (forță de muncă); * șomaj keynesian, șomaj clasic, șomaj de reconversie și de mutație; * politici de ocupare a mîinii de lucru; * tratamentul social al șomajului; * organizarea muncii; * taylorism, fordism, sindicalism; * flexibilitatea pieței muncii; * gestiunea resurselor umane; * dereglementarea pieței muncii; * compromis social, parteneriat și negociere; * formare, calificare, reconversie profesională; * salariul real și salariul nominal; * salariul minim pe economie; * rata naturală a șomajului; * fondul de salarii; * capcana lichidității; * cheltuieli de
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
de intersectări între diverse sisteme, A, B și C. Pentru a ilustra caracterul plauzibil al interferenței între sistemele de RS, ne putem gîndi la concepții similare ale managementului în modurile de producție capitaliste și comuniste din 1920 pînă în 1975 (taylorism și stahanovism). Dar am putea cita multe alte cazuri analoage. Trebuie să înțelegem astfel de ansambluri drept entități elaborate în relații între grupuri, legate de poziții sau statute și înscrise într-o logică societală. Reprezentările sociale există în legăturile lor
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
întreprinderi, sistemul elaborat vizând, în principal, aspecte privind conducerea activității muncitorilor dar și organizarea și conducerea științifică a întreprinderii. El a situat în centrul preocupărilor sale necesitatea organizării mai judicioase a producției și a acordat o mare atenție "studiului muncii". Taylorismul a apărut ca o concepție organizațional tehnicistă, în care elementul uman este plasat pe un loc secundar. În 1911 Taylor a publicat cartea “Principiile managementului științific” considerată o carte de căpătâi a managementului. Prin studii de natură timp mișcare Taylor
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3073]
-
Această organizare nu rezolvă, bineînțeles, problemele intensei diviziuni a muncii între birourile de studiu și programatori pe de o parte, și producători pe de altă parte. Chiar și falsificat din cauza aritmiilor, extrem de numeroase în procesul muncii, recunoaștem în acest sistem „taylorismul” căruia îi sunt supuse clasele muncitorești. în 1976, sociologul ungur Miklos Haraszti a analizat aceste conflicte legate de norma de lucru insistând asupra opoziției dintre reprezentanții direcției însărcinați cu disciplina - cronometrori și contramaiștri -, și grupurile de muncitori mai mult sau
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
și să pună pe piață un mare număr de produse identice. Se naște acum societatea industrială, în care marea industrie este forma de producție cea mai caracteristică. Ea presupune (Aron, 1962) acumularea de capital, calculul economic și dezvoltarea mașinismului industrial. Taylorismul se dezvoltă totodată în cadrul unei mișcări de idei care-l va marca în mod considerabil: liberalismul economic (cu refuzul unor corpuri intermediare între stat și cetățean, care ar putea avea interese particulare, și liberul joc al intereselor individuale ca garant
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
al eficacității economice), care conduce la focalizarea pe individ. Scientismul presupune că știința și raționalitatea sunt în măsură să regleze toate problemele lumii în mod neutru, degajând soluții care se impun tuturor. În acest context economic și ideologic se dezvoltă taylorismul. Taylor a fost întâi muncitor într-o întreprindere mecanică, Midvale Steel Company. A cunoscut o ascensiune rapidă în carieră, atingând succesiv mai multe eșaloane: contramaistru, șef de atelier, mecanic-șef înainte să devină inginer, după ce urmase cursuri serale. În cariera
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
fiziologice; recompensele și sancțiunile non-economice afectează în mod semnificativ comportamentul salariaților și limitează profund efectul stimulentelor economice; lucrătorii nu acționează sau nu reacționează ca indivizi, ci ca membri ai unui grup" (1971, p. 68). Diferitele concluzii sunt în opoziție cu taylorismul, chiar dacă interpretarea rezultatelor este foarte contestată (Bert, 1999), până la a se considera că "efectul Hawthorne" ține de mitul științelor umane. De exemplu, în studii, salariaților li se dădeau în mod constant informații despre performanțele lor. Or, se știe că feed-back-ul
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
teoria clasică (Taylor). Ideea că omul nu este motivat doar de nevoi economice va suscita numeroase cercetări (a se vedea capitolul despre motivații) care vor servi drept bază pentru aplicații legate de organizarea muncii sau de relațiile ierarhice. Ruptura cu taylorismul rămâne totuși limitată. Apare, desigur, o perspectivă mai complexă asupra omului și a nevoilor lui psihologice: dar viziunea mecanicistă a omului-muncitor se păstrează. Ar fi suficient ca superiorii întreprinderii să ia în calcul aceste nevoi psihologice pentru ca salariatul să producă
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
Ele se caracterizează printr-un început de contestare a distincției între direcție și execuție. Se delimitează, astfel, de lărgirea și îmbogățirea sarcinilor. Unii autori (De Montmollin, 1874) consideră că lărgirea și îmbogățirea sarcinilor nu se rup cu adevărat de principiile taylorismului (individualism, productivism, refuzul conflictului, separație între direcție și execuție...). aceste noi forme se înrudesc așadar cu un neotaylorism. Fără îndoială, tocmai fiindcă se poziționează net în ruptură cu taylorismul, experiențele de grup au suscitat puternice rezerve la nivelul personalului de
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
lărgirea și îmbogățirea sarcinilor nu se rup cu adevărat de principiile taylorismului (individualism, productivism, refuzul conflictului, separație între direcție și execuție...). aceste noi forme se înrudesc așadar cu un neotaylorism. Fără îndoială, tocmai fiindcă se poziționează net în ruptură cu taylorismul, experiențele de grup au suscitat puternice rezerve la nivelul personalului de încadrare. Ele au pus în discuție principiul ierarhiei. Ar fi necesară efectuarea unor cercetări asupra tuturor acestor experimente de grup pentru a determina dacă ele țin de anecdotică ori
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
acțiuni simple pe care indivizii specializați le pot Îndeplini la nivel de expertiză; b) managementul prin excepție, centrat pe practica reținerii În rapoartele managerilor numai a efectelor agregate ale abaterilor de la normele și standardele care individualizează instituția sub aspect organizatoric. Taylorismul, aplicat inițial numai În mediul industrial, a generat un tip specific de cultură organizațională, cunoscută În literatura de profil sub numele de cultură a puterii (pânză de păianjen). Tipul de manager specific acestor organizații este cel orientat spre putere, capabil
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
acțiuni simple pe care indivizii specializați le pot Îndeplini la nivel de expertiză; b) managementul prin excepție, centrat pe practica reținerii În rapoartele managerilor numai a efectelor agregate ale abaterilor de la normele și standardele care individualizează instituția sub aspect organizatoric. Taylorismul, aplicat inițial numai În mediul industrial, a generat un tip specific de cultură organizațională, cunoscută În literatura de profil sub numele de cultură a puterii (pânză de păianjen). Tipul de manager specific acestor organizații este cel orientat spre putere, capabil
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
auspiciile laboratorului de studiu asupra oboselii (creat de c?tre L. J. Henderson, cel care a introdus opera lui Pareto �n Statele Unite), ?i ale departamentului de cercetare industrial?. Considerat? că fondatoare ale �sociologiei industriale�, aceast? cercetare pune �n lumin?, contra taylorismului dominant, influen?a determinant? a rela?iilor sociale din atelier asupra productivit??îi lucr?torilor (Roethlisberger ?i Dickson, 1939). Ele arăt? ?i grijă existent? la Harvard de a �nscrie explicit cercetarea empiric? �n cadre teoretice diverse, fiindc? Mayo (1933) are
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
cărui înmulțire este rezultatul adaptării în Europa a lucrului pe etape, perfecționat în întreprinderile de dincolo de Atlantic. Aceștia sînt muncitorii "specializați" [ouvriers specialisés], numeroși în ramurile cele mai modeme ale industriei, cele care, ca industria de automobile, au adoptat motoarele taylorismului și au transformat radical modul de lucru industrial. Desigur, muncitorii calificați nu au dispărut din uzina modernă. Din contra, aceștia ocupă un loc important în operațiunile de ajustare, de utilare, de reglare și de finisare care nu necesită automatizarea benzilor
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
cu ei sunt mult mai întâmplătoare decât în epocile trecute, din cauza așa numitului „ritm al vieții”, adică a organizării ocupațiilor și a „timpului liber”. Însăși expresia aceasta, pe care lumea veche nu o cunoștea și care a apărut cam o dată cu taylorismul și ca un efect al acestuia, implică faptul că o parte însemnată a timpului, deci a vieții oamenilor, nu e liberă, iar pe cealaltă se grăbesc s-o „omoare”, scop în care se inventă și proliferează pe scară din ce în ce mai mare
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
acționeze asupra defectelor decât să le prevină. Este tot mai evident că la noi se subestimează aportul decisiv al instrucției solide și reînnoirii calificărilor. La aceasta s-a ajuns și datorită efortului manageriatului român de flexibilizare În viziunea restrictivă a taylorismului și fordismului. Centrând posturile de muncă pe o sarcină simplu de Însușit, se caută un anumit tip de flexibilitate care este de preferat pregătirii atente a unui personal polivalent. Astfel, managerul poate efectua angajări În fazele expansiunii ciclului afacerilor și
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]