116 matches
-
subțiri, cu tibiile înguste, marginea lor externă adesea cu peri fini sau cu țepi. Insectele trăiesc în resturi vegetale aflate în descompunere, în compost și pe cadavre. În fauna României au fost semnalate 3 specii. 1.Marginile laterale ale pronotului teșite postmedian, formând un unghi vizibil (fig.94a, pag.121)............................................................1 striatus Forst. -.Pronotul cu marginile laterale ușor și uniform rotunjite (fig.94b, pag.121 )............2 2.între carenele de pe elitre se află gropițe adâncite mari. Talia redusă (1,5-2 mm
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
viața sicilianului (1935-1938). Pe masura ce înainta în vârstă presentimentul morții se accentua, devenind unul dintre elementele fundamentale ale angoasei.236 Concomitent, singurătatea se adâncea: El era, precizează Ferrari, un om sordid cu o mare dorință de puritate: firul scabros al inspirației teșea în jurul său o pânză ce-l întemnița, de care putea să se elibereze numai prin leopardism: înțelegând prin leopardism singurătatea fundamentală a omului, dramă trecerii de neoprit a timpului, nodul de întrebări fără răspuns.237 Începând din anul 1933 relațiile
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Liguori, Napoli, 1993. Paparelli, Gioacchino, Da Ariosto a Quasimodo saggi, Società editrice napoletana, Napoli, 1977. Pascoli, Giovanni, Pensieri e discorsi 1895-1906, Zanichelli, Bologna, 1914. Pedalino, Violetta, Tra "Intervalli di silenzio": le parole ritrovate di Quasimodo traduttore. Concordanza delle traduzioni poetiche, teși di dottorato în Lessicografia e semantica dell'italiano letterario, vol. I, Cătănia, 2005. Petrucciani, Mario, La poetica dell'ermetismo italiano, Loescher, Torino, 1955. Polițo, Paola, Steen, Jansen, Tema e metaforă în testi poetici di Leopardi, Montale e Magrelli saggi di
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
della Terza Internazionale come dell'austromarxismo già dall'inizio degli anni venti, quando Gramsci ebbe a soggiornare prima a Mosca e poi a Vienna. Rapporto nuovo politica-economia, si è detto, mă non tale - per Gramsci, come vedremo - da inficiare la teși marx-engelsiana e marxista della determinazione "în ultima istanza" dell'economico; b) la comprensione del nuovo rapporto tra "società politică" e "società civile" (în senso propriamente gramsciano, intendendo cioè la società civile non come luogo dell'economico mă come "luogo del
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
sul tema di come fu da loro diversamente considerato îl tema della "patria". Voglio partire da un libro uscito l'anno passato, La ghirlanda fiorentina di Luciano Mecacci 12. Non è mia intenzione intervenire qui sul libro e le sue teși di fondo. Sollevo soltanto una questione che può avere interesse în questa șede. Mecacci, în tutto îl libro, sembra abbuiare una vastă gamma di personaggi legați all'antifascismo, specie azionista, în un cono d'ombra caratterizzato da opportunismo e trasformismo
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
suo atteggiamento volto a garantire - diversamente da quello di Croce - l'unità della patria al di sopra delle divisioni. Ecco, a prescindere dalla posizione di Mecacci, che non condivido (mă oră șu questo non posso soffermarmi), îl rinvio alla sua teși è utile per mostrare la differenza fra Croce e Gentile. Se îl secondo mantenne sempre con indubbia coerenza, che gli costò la vită, come valore supremo, quello dell'Italia e della sua unità morale, Croce mise în dubbio tale primato
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
considerassero le cose da un'angolazione imprevista. Probabilmente, la costante dei rapporti tra i tre intellettuali era proprio costituita dalla capacità di Sraffa di rendere più complessa la situazione per sottoporre ad una sorta di procedura di verifica le loro teși. Da questa complessificazione mi sembra che le teorie di entrambi ne abbiano tratto giovamento. . Note 1 A. Gramsci, Lettere 1908-1926, Einaudi, Torino 1992, p. 65. 2 Ibidem, p. 78. 3 L. Wittgenstein, Tractatus logico-philosophicus, Einaudi, Torino, 1979, pp. 78-79. 4
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
De Ruggiero e l'amico Fausto Nicolini?27 La risposta gentiliana è conciliante nei toni durissima nella sostanza. Dopo un esordio affettuosamente ironico, Gentile premette che l'idealismo attuale non è cosa recente perché îl suo pensiero, fin dalla sua teși di laurea, ha sempre affermato l'idealismo attuale come negazione di ogni distinzione 28. Illustrate tutte le difficoltà e le contraddizioni în cui cade a suo părere la filosofia di Croce con le "distinzioni", Gentile afferma che esse sono risolte
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
26. L'esperimento mirava ad esplorare la possibilità di migliorare la qualità della deliberazione online attraverso la comparazione di un forum tradizionale con un software a mappa argomentativa (mappe concettuali, che argomentano un tema sinteticamente attraverso schemi che rappresentano: tematica, teși, antitesi, sintesi, în modalità virtuale) strutturata per ottimizzare l'argomentazione delle idee. I risultati con l'analisi dei dați sono în fâse di pubblicazione e mostrano per la prima volta în letteratura che è possibile raggiungere un buon livello di
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
vase cărămizii lucrate la mână, cu corpul ovoidal. Unul avea buza dreaptă și rotunjită, pe gâtul scurt, aproape sub buză, prevăzut cu proeminențe conice. Cel de al doilea recipient este asemănător cu primul, doar că buza este ușor evazată și teșită spre exterior. Pe gâtul, de asemenea scurt, se afla același tip de decor, respectiv proeminențe conice, dar de dimensiuni mai mari. Pasta de aceeași factură. Nu s-a păstrat fundul la niciun vas. După formă, compoziția pastei și decor, putem
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
deja hotărâtă de către destin, moira sau aisa, "soarta" sau "partea" care i-a fost atribuită - adică, pe scurt, timpul acordat până la moarte 29. Prin urmare, moartea era hotărâtă în momentul nașterii; durata vieții era simbolizată de firul pe care îl teșea divinitatea 30. Totuși anumite expresii precum "moira zeilor" (Odiseea, 3, 261) sau "aisa lui Zeus" (Iliada, 17, 322: Odiseea, 9, 52), lasă să se înțeleagă că Zeus însuși a hotărât sorțile. În principiu, el poate modifica destinul; așa se pregătea
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
doua zi, la matineu, să văd Bărbierul din Sevilla. Din lojă, în avanscenă, se vedeau foarte bine personajele, cum erau ele grimate. Nu mai spun că apariția unor personagii care aveau o bășică pusă pe cap, simulând o chelie puțin teșită într-un loc, figurile foarte anfarinate și care strănutau mi-au făcut o impresie cam neliniștitoare. Iar când a apărut Don Basilio, cu roba neagră și cu pălăria de aceeași culoare și cu boruri alungite în față și spate ca
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
veche avea pe teaskŭ, rusa tiski „menghină”, de la vb. tiskatĭ „a strânge, a presa”; a se vedea rom. a ticsi „a umple până la refuz”. Fără k din tiskatĭ există tot în slavă forma tesatĭ „a ciopli lemnele”, în rom. a teși, teslă. Forma adjectivală este tesen „strâns, ticsit, înghesuit”, care s-a întâlnit în baza traco-latină cu lat. densus >des, vb. denseo „a îndesi, a condensa”. Formele tracă și latină sunt contrase, cum arată engl. together „împreună” și germ. gesamt „tot
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
ștevie, 105 șuviță, 129 tain, 56 talaz, 130 tarabă, 56 tare, 109 a tăia, 56 tărăboanță, 56 tărâm, 43 tărie, 56 tău, 103 a târî, 43 târn, 139 a târși, 195 teasc, 132 tei, 53 teren, 43 teslă, 132 a teși, 132 a ticsi, 132 tijă, 105 tisă, 132 a toarce, 195 toc, 105 toloacă, 43 traci, 47 trai, 195 traistă, 135 a trăi, 139 a trânti, 195 treabă, 56 a trece, 43 troc, 195 trup, 43 tură, 195 a turba
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
-și vorbi, într-o ciudată încordare. Puștoaicele se ciondăneau pe sub mesele trase deoparte sau se distrau grozav, maimuțărindu-le pe cele mari și pufnind în râs. Nu dansezi? Se răsuci. Vocea zeflemitoare era a unei fete cu față asimetrică, puțin teșită pe-o parte, urâtă, după criteriile zilei, dar expresivă. "Eu?" Da, tu!" Gabriela ridică din umeri. "Nu te interesează să dansezi cu o fată?" "Mă prostdispune." "Asta, oricum, în după-amiezele de duminică!... Unele se ascund ca să plângă. Mai bine să
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
idee?" întrebă o voce moale. Prăjina făcu semn că da, și fetele se buluciră în jurul ei, cap în cap, expulzându-le fără milă pe fetițele care încercau să li se infiltreze în conclav. Chipul ciudat asimetric al lui Pussy se teși și mai tare pe-o parte, închizând pe jumătate un ochi. "Pun la cale o lovitură idioatele astea!" "Ce lovitură?" "O să vedem. Bun, l-ai ascultat pe tutorele tău, dar ai altceva în cap, nu?" "Era singurul mod de a
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
vorbele. Domnișoarele și fetele de la bucătărie se uitară unele la altele ca lovite de stupoare. Doamna Walter se opri cu brațul în aer. Numai Pussy nu păru luată prin surprindere de furia bruscă a ploii. Ciudatul ei chip asimetric se teși și mai tare pe o parte, parcă făcând cu ochiul: N-o fi potopul, dar seamănă! Vine în sfârșit un instalator să repare scurgerea. E înalt, cu umeri largi, silueta lui puternică umple culoarul căptușit de cărți. Omul remarcă, cu
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
stătea acolo poate de mii de ani, străjuind vechiul drum. Ciulinii uscați și iarba galbenă arsă de soare foșneau ciudat agățându- se de pantalonii lui aspri de infanterist. De jos gorganul părea mic dar de abia când ajunse în vârful teșit de vreme și de vânturile aspre ale stepei, își dădu seama că de abia îți mai trage sufletul. Transpirația i se prelinse în ochi, înțepătoare. Se șterse cu mâneca, exact ca atunci când mergea la coasă. Se uită atent în
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
Enitharmon că proces morfodinamic, iar nu ca o existență absolută și inerta (spațiul newtonian). Poate că Blake personifica spațiul printr-un personaj feminin viu, perechea lui Los-timpul, tocmai pentru a sublinia procesualitatea adîncă a "țeserii" sale. Enitharmon este astfel reprezentată teșind la Războaiele de Țesut (Looms) cu suveici (shuttles), vîrtelnițe (reels), fuse (spindles) și alte instrumente de țesut. Spațiul blakean este o "țesătura" de procese-intercorelări evenimențiale transcendentale și fizice, sau materio-spirituale. Un obiect, un act din lumea fenomenala guvernată de acest
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Însă Bărbați nemuritori trăiesc reînnoiți prin morți ale femeilor; în lină Desfătare ele mor, si primăvară reînvie cu muzica și cîntec. 65 Enion zise: "Cu bine, eu mor. M-ascund de ochii tăi cei scrutători." Astfel grăind, Din pieptul sau teșind ușor din fibre trainice un Tabernacol pentru Ierusalim, ea printre Stînci se așeza, Cîntîndu-și tînguirea. Tharmas gemu printr-ai săi Nori Plîngînd; apoi din Noru-i aplecîndu-se, neprihănitul cap el și-l pleca, 70 Și întinzîndu-și sfîntă mînă-n vastu-adînc sublim, Întoarse
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
nu-ncetau să Spere în tăcere și în odihnă Feminină. Dar Los și Enitharmon se desfătau în spațiile Lunare-ale lui Eno, 225 Nouă Timpuri trăit-au ei prin codri, hrănindu-se cu fructe dulci, Și nouă luminoase Spații străbătut-au, teșind hătișuri de-ncîntare, Sălbaticele Capre pentru lapte prinzîndu-le-n capcane, si se hrănesc cu carnea Mieilor: Un barbat și-o femeie, goi și rumeni că splendoarea verii. Pieptul lui, pe rînd Iubire și-Ură, una alteia urmînd: al ei, Dispreț și Gelozie
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
de-o șchioapa. La sînu-mi o-am purtat cum omul poartă-un miel, Si am iubit-o, tot sufletul i-am dat și toată-a mea plăcere, 95 Ascuns-o-am în dulci grădini și-n tainice sălașuri ale verii, Teșind hătișuri de-ncîntare de-a lungul raiului cel însorit, Întortocheate labirinturi. Mi-a născut fii și fiice, Si ei departe-au dus-o și-au ascuns-o să n-o mai pot vedea. Împresuratu-m-au cu muri de fier și
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Căzînd în volbura năvalnic jos printre văile lui Urthona Și-n jurul lui Orc roșu; la Urizen napoi mergînd, erau cu sînge îndopate. Încet rostogolescu-se Globurile grele la porunca să, și-ncet se-nvîrt în jur188 Groaznicele escadroane ale lui Urthona teșind îngrozitoarea Pînză-n 325 Calea lor, si a lui Urizen cărare naintea-i pregătind-o. Sfîrșitul Nopții a Șasea VALA Noaptea a Șaptea 189 Apoi Urizen se înalță. Spectrul fugi, si Tharmas fugi; Întunecatul Spectru-al lui Urthona se-ascunse sub o
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
să-și nimicească 485 Rodul Grijii și al Indurării lor. Năluca lui Urthona fost-a mîngîiata; Dar Tharmas cel mai mult se bucură sperînd că Enion va reveni, Căci el zări noi chipuri de Femei născute înainte pe văzduh Care teșeau moi valuri de matase drept acoperămînt în dulce tranșă fermecata, Mortale, si nu că Enitharmon, far' un val acoperitor. 490 Întîi nepieritoru-i spirit trase Spectrul lui Urizen departe Afar' din rîndurile războirii, în două împărțindu-l, Si chipul sau Spectral
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Văzură pe Mîntuitor dincolo de Hăul morții și-al pierzării; Căci, de priveau în sus, vedeau Divină Viziune, Ori de priveau în jos, tot Viziunea cea Divină o vedeau De toate părțile înconjurîndu-le dincolo de păcat și moarte și infern. 50 Enitharmon teșea scăldată-n lacrimi, cîntînd viersuri de Jale Și mîngîiere-ndurătoare în vreme ce-n suspin sufla nainte Spectrele pe vînt, Iar trupurile Vegetale pe care Enitharmon le teșea Acuma se deschiseră în inimile lor și-n pîntece și-n creier Către Beula; și
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]