500 matches
-
americanii? îl întreb. - Anafora lor, ei au despărțit frate de frate! Din via tatei n-am băut vin niciodată. Must, da. Îmi amintesc. La adusul strugurilor pe bătătură, tata ne îndemna pe noi copiii, să-nvârtim de-un lemn-pârghie de jur împrejurul teascului ca să strivim boabele până le nimiceam. Să rezulte must cât mai mult. Apoi, după ce se termina mustul din fiert, tata îl punea în poloboace. De-atunci, de când mustul se prefăcea în vin, pentru noi, copiii, nu mai exista același rai
Basarabia, ținut al mirării by Anatolie Paniș () [Corola-journal/Imaginative/15327_a_16652]
-
în care fantasmele tale călare pe armăsari albi zac îngropate în picioare cu toate podoabele preistorice psalmodiind autocompasiunea celor care cerșesc în temple cu toata șmecheria lirico epica a saltimbancilor din spațiul stepobalcanicopontic stoarsa că un vîrtos vin țărănesc la teascurile metisajului precenegavargetodaciclatino-grectigănescsisciticoslav care încă le mai dă ghes felcerilor autohtoni să privească în savantele lor eprubete "puritatea" precipitatului... încotro? cînd bine te-ai întrebat odată dacă există viață înainte de moarte și te-a surprins uluirea propriei tale îndrăzneli văzînd că
Poezii by Dinu Flămând () [Corola-journal/Imaginative/16449_a_17774]
-
lumină și în vreme de pace și în vreme de război, am fost pielea mare și vorbitoare a fiecăruia din voi, am fost a tuturor... FARA VREUN SEMN VESTITOR După mult timp, fără vreun semn vestitor, a ieșit afară din teasc, fiind însoțit de o doamnă care nu se asemăna la chip cu celelalte, deși ea este înaintea tuturor. Purta parcă o rochie din humă și fire de paianjen purpurii și albe. Cu toate că nespus de des își schimbă veșmintele, nimeni nu
Poezii by Nicolae Panaite () [Corola-journal/Imaginative/2632_a_3957]
-
de zile revista „X”. Mi-a fost dat să văd oameni de cultură și ,,oameni de cultură”. „Ăștia, ultimii, mi-au oferit ani de zile un spectacol gratis. Păi, cum altfel, câtă vreme dacă cineva i-ar bagă la un teasc și i-ar stoarce, s-ar inundă Valea Vlăicii cu alcool 100%.”. Asta apropo de stors! Nu putem încheia cu părerile noastre înainte de a mai cita poemul ,,Adam și Eva”, poem aflat la aceeasi adresa. ,, Nu credeam că bătălia dintre
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
inimi cuvintele scrise și țara, cu mândrul ei plai. Românii vorbind de-a lor fapte Istorie, dor împletesc și fulgere-n cerul de noapte Scriu paloșe... Cronici doinesc... Sub cer cu medalii de stele, Condeie fir roșu urzesc ... RENAȘTERE Sub teasc se scriu întâiele ceasloave și multe călimări rămân secate, începe neamul a ,,căta” la slove și-a scrie-n cronici întâmplări uitate... Un veac de aur și de înflorire, Cultură, arte, călători vestiți, Crestează pe răboj, spre nemurire și scoală
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Nu o Încuraja nimeni. Mai toți erau dispuși s-o sperie, s-o alunge. Străină cu păr stacojiu și mănuși caraghioase, venise acolo cu planuri necurate, altminteri nu ar fi adus meșterii, care-i umpleau beciurile cu cazane de arama, teascuri și instalații ciudate. Mărțina a ignorat gură lumii. și-a construit Visul. Nu a chemat soborul de preoți să facă sfeștanie. A adus arhitecții, constructorii. Cei mai buni. În doar șase luni, din șandrama peste care crescuseră În voie bălăriile
Vara Leoaicei. In: Editura Destine Literare by Melania Cuc () [Corola-journal/Journalistic/99_a_392]
-
cine au luat comuniștii din sat, atunci în acei ani de prigoană nebună. N-a rămas fir de ață-n casă. Au jefuit cât au putut duce din casa Mitrofanilor: caii, boii, căruța, păsările din ogradă, oile și batoza. Doar teascul de stors strugurii nu l-au putut desface. Încleștați bezmetic în elanul lor „revoluționar bolșevic”, i-au lăsat doar cu podelele goale; fetiței îi luaseră și păpușa și pernița din brațe, iar toamna veneau și reveneau mereu cei de la „colectiv
Agenda2005-30-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283992_a_285321]
-
au putut desface. Încleștați bezmetic în elanul lor „revoluționar bolșevic”, i-au lăsat doar cu podelele goale; fetiței îi luaseră și păpușa și pernița din brațe, iar toamna veneau și reveneau mereu cei de la „colectiv” să-și stoarcă strugurii la teascul lor. Mitrofanilor nu le-au mai rămas decât cinstea, munca și speranța. În mintea de copil i s-a întipărit imaginea „bunei” venind legănându-se de povara coșului cu de-ale gurii purtate pe oborocul din creștet, hrana pentru truditorii
Agenda2005-30-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283992_a_285321]
-
apă, fântână, iarbă, cărare, scară, cal, floare, cer... și încă, și încă o dată: apă, fântână... Singur în pământul firii ești. Totul dinafară te readuce la tine și te ajută. De pretutindeni - semne de binecuvântare. Pe o altă orbită: greu e teascul destinului și cerul de fier - tot mai greu!! Miroase a prăpăd, a roze răscoapte. Drumul e lung. Aerul tare, și seara subțire, și-atât de înaltă!! Zeii dau buzna din templele nopții adânci, suferinde: în tine, departe. Te aduni din
Aura Christi by Aura Christi () [Corola-journal/Imaginative/10449_a_11774]
-
ne surprinde cu expresii simple, dar, în același timp, pline de realități ce există în afara conștiinței omenești și independent de ea. Deci: „Fă-mi, Toamnă, dorul mai aprins,/ Să ardă-n mine vreascuri de iubire./ Să mistuiesc ca strugurii în teasc,/ să mă cobor, să mă înalț/ Ca frunza care moare, ca să învie.” (Ruga unui vis pustiu). Mihail Janto (Germania, medic, scriitor, poet) este intelectualul care, la nesfârșit, trăiește cu sufletul între drumuri, cel natal și cel adoptiv, astfel, deznodând mereu
DE ULTIMAORA CARMEN - GALINA MARTEA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373584_a_374913]
-
amenajate în forma lor originară, instalații ale industriei țărănești, toate oferind imagini ale preocupărilor specifice traiului de-acum o sută-două-trei sute de ani. Categoria monumentelor de tehnică populară se remarcă, de asemenea, printr-o mare varietate tematică: cuptoare de pâine, teascuri, pive, șteampuri și fierăstraie hidraulice. Rețin atenția cele 33 de mori pentru măcinat cereale, atât prin tipurile de energie folosită, cât și prin ingenioasa lor arhitectură; sunt mori „de mână”, mori de apă cu construcții fixe pe malul râului sau
Agenda2005-40-05-turistica () [Corola-journal/Journalistic/284282_a_285611]
-
cel mai important locatar îl și ascultă neabătut toată lumea de aici, cu supunerea celor care subscriu la regulile refugiului. Nu doar atât: nea Radu nu e fitecine. Are 52 de ani, a fost tipograf la viața lui, a scos de sub „teasc” și a citit o mulțime de cărți, ziare și reviste, îi cunoaște pe mai toți gazetarii și directorii de ziare din Timișoara și a avut... a avut și o bibliotecă impresionantă. Dar viața... Are și el, ca toți ceilalți din
Agenda2005-28-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283932_a_285261]
-
veci trăiește în universuri paralele, prin curba beznei se trezește iubind, când trece-instantaneu prin ele. AMPRENTE ATIPICE Amprente de picioare puse pe-albe coli, unde ne duc oare, către-nalte școli? De picioare amprente lemnoase, trosnitoare vreascuri, bune-asolamente utile ca teascuri. Patru amprente clare de picioare două. sunt tămăduitoare de le treci prin rouă. PAHARE TEATRALE Cele trei pahare, cu niveluri patru, stau pe post de care, în scumpul amfiteatru. Pe margini sunt scurse negre, rupte fire smulse de la surse întru
POEME (3) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382484_a_383813]
-
cărți publicate sub sigla ei. Deși pentru unii anul 2013 a fost unul cu ghinion, din pricina cifrei nefaste 13, în cazul Editurii „Libertatea”, el a fost un an editorial fructuos, ținând cont de faptul că a reușit să scoată de sub teascurile tiparului 18 titluri noi, adică 18 mărturii livrești despre prezentul și trecutul nostru, ele fiind diversificate ca gen și scrise de autori deja afirmați și de autori care pășesc pe făgașul afirmării, unii debutând chiar acum sub sigla ei. De
ÎN ANUL 2013, LA EDITURA „LIBERTATEA” DIN PANCIOVA 18 mărturii livreşti despre prezentul şi trecutul nostru [Corola-blog/BlogPost/92792_a_94084]
-
prin actele sale, marile transformări culturale din Moldova și Țara Românească în prima jumătate a secolului al XVII-lea. Dând dovadă de patriotism și de multă dărnicie, el a contribuit la înființarea tiparnițelor de la Cămpulung (1635) și Iași (1642), de sub teascurile cărora au ieșit primele cărți românești, după cele apărute în secolul al XVI-lea în Transilvania. Spre deosebire de Țara Românească, unde majoritatea cărților au fost tipărite în limba slavonă, în Moldova ele au fost editate în limba română. Cartea și învățătura
SFÂNTUL IERARH PETRU MOVILĂ de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383147_a_384476]
-
și Început de secol al XX-lea, legenda se Împletește cu realitatea până la confuzie. Ambele au fost Împinse precipitat una Într-alta și amestecate viguros, hrănindu-se reciproc, Într-o literatură abundentă, ce s-a revărsat În deceniile trecute din teascurile editurilor, din paginile ziarelor și de pe ecranele televizoarelor din aproape Întreaga Europă Occidentală. Fără a inventa mare lucru În materie, ba chiar ignorând numeroasele dovezi că mitul comorii de la Rennes-le-Château este măcar o speculație dexteră, dacă nu simplă mistificare, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
țărănească era presa de ulei (unt de lemn). Uleiul se obținea din semințe de floarea soarelui și de dovleacă (bostan), de cânepă, de rapiță și din miez de nucă. În unele zone uleiul se obținea și din sămânță de in. Teascul, oloinița, cum și se spunea, nu avea ceva spectaculos, era o presă (o placă de lemn solidă) împinsă de un ax care era filetat, care trecea printr-o bară de sprijin cu filet pe interior, realizându-se presarea și reglajul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în sine însuși, așteptând, primejdios ca frumusețea. Intri, înconjori casa și, în spate, e bucătăria de vară, soba mare, de lut, dulapul de vase, într-un colț - niște semințe de dovleac, aruncate direct pe jos, trebuie curățate și duse la teasc pentru ulei, e mai bun decât uleiul de la magazinul sătesc, e făcut la presă, virgin, nu e rafinat, dublu rafinat, cum se face la fabrică. Icoane și tablouri pe pereți, doar frigul o deranjează pe învățătoare, frigul de iarnă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
domnesc de cramă, Dulce chiar dacă e acră Când e-amară și blesteamă... Limba noastră fără semăn Are gustul de fetească, De sărut de prunc în leagăn Și de doină eminească. Limba noastră de milenii Are gustul de regală Tescuită-n teasc de genii Din a sângelui cerneală... Limba noastră cea de rugă Are gustul de mustoasă, De vin vechi de buturugă Și de lacrimă sfioasă. Limba noastră nepereche Are gustul de băbească Cea mai nobilă și veche Pe moșia strămoșească. Limba
LIMBA NOASTRĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 965 din 22 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364334_a_365663]
-
roman, Goana după aer, cât și cu prilejul Festivalului Berii care tocmai era pe rol zilele acelea, acolo, în inima municipalității, zguduind imobilele medievale cu decibelii muzicii rock, pop și rap, să împartă exemplare gratis, din cartea ieșită proaspăt de sub teasc.Entuziasmat la lanasare, de felul cum îi fusese primit volumul, el crezu că tot așa se va comporta lumea și de data aceasta, cu ocazia ... IV. 7 (FĂRĂ NICIUN TITLU), de Nicolae Suciu , publicat în Ediția nr. 1831 din 05
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/362802_a_364131]
-
roman, Goana după aer, cât și cu prilejul Festivalului Berii care tocmai era pe rol zilele acelea, acolo, în inima municipalității, zguduind imobilele medievale cu decibelii muzicii rock, pop și rap, să împartă exemplare gratis, din cartea ieșită proaspăt de sub teasc. Entuziasmat la lanasare, de felul cum îi fusese primit volumul, el crezu că tot așa se va comporta lumea și de data aceasta, cu ocazia euforicelor zile ale festivalului, chiar dacă spectacolul de stradă îi făcea, atât pe localnici, cât și
NICOLAE SUCIU de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362776_a_364105]
-
Haina vieții sale este bogat împodobită cu nestemate și virtuți primite în dar de la Domnul. În această frumoasă și rodnică viețuire, strălucește dragostea și binecuvântarea lui Dumnezeu. Revenind la scopul propriuzis al scrierii acestor rânduri, vom remarca faptul că de sub teascurile Editurii „Andreiana“ de la Sibiu a ieșit, în anul 2013, lucrarea „Mitropolitul Antonie Plămădeală și amintirea unei prietenii: scrisori inedite“, sub semnătura Părintelui Arhimandrit Timotei Aioanei, Exarh cultural al Arhiepiscopiei Bucureștilor și Mare Eclesiarh al Catedralei patriarhale din București, iar din
MITROPOLITUL ANTONIE PLĂMĂDEALĂ ŞI AMINTIREA UNEI PRIETENII, VOL. I ŞI II, EDITURA „ANDREIANA”, SIBIU, 2013 ŞI 2014 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362821_a_364150]
-
ceaslovul, Prin amintire, mâna să-mi dai! Pe brațe de nori o văd pe bunica, Cum toarce fuiorul acesta de dor, În liniștea pură nu cere nimica, E colțul tăcerii a lumii din sori! Văd parcă via cu mustul din teasc Și toți bostanii de prin grădină, La poartă de veghe e nucul bătrân, O creangă uscată se - apleacă într-o rână. Aleargă nepoții spre poala de cer Să-ți mângâie barba tot mai căruntă, Pe brațe altare, de tainic mister
BUNICII de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362340_a_363669]
-
Pe prispă, ca movili de aur, Stau păpușoii dezghiocați. Răsună mugetul de taur Pe câmpii goi și depărtați. S-aprinde focul sub o leasă, S-afume prune de uscat. În vie, poama e culeasă Și florile s-au scuturat. Iar teascul strugurii îi stoarce Și curge-mbătătorul must. O fată gânditoare toarce, Privind spre drumul cel îngust”. Coadă mare la cuptorul de uscat prune al Bucuricăi. Țăranii stau la rând cu lăzile pline cu prune de Tuleu sau din cele „ursești
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
orașului: Rar s-a mai văzut prin părțile noastre o serbare atât de strălucită, ca primirea entuziastă a cântăreților din Tr Severin la care, putem zice fără exagerare, a participat tot Lugojul( ... ) 207 La podul Timișului au fost întâmpinați cu teascuri . Răsuna Timișul de detunături 174. Programul a cuprins : Adagio din concertul I și Andante din concertul II de G. Musicescu, Lugojana de I. Vidu, Doină zic de I. Costescu, Cor bărbătesc din actul II al operei Bărbierul din Sevilla de
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂA MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1050 din 15 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363160_a_364489]