147 matches
-
solidă și informația vastă cu o deschidere a perspectivei comparatiste spre spații culturale puțin cunoscute la noi (de exemplu, clasicismul japonez), deși punctul de referință îl va constitui întotdeauna literatura română. O excelentă cunoaștere a câmpului teoriei literare și a teatrologiei moderne reprezintă baza pe care autorul își structurează demersul comparatist, interesat în principal de paralelismele și consonanțele existente între spațiile și epocile culturale, și mai puțin de influențe. Finalitatea studiilor lui C. urmărește, de fapt, probarea sincronismului dintre literatura română
CONSTANTINESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286371_a_287700]
-
la Editura Eminescu, de unde s-a pensionat în 1987. Din 1989 a lucrat la secretariatul literar al Teatrului Național din București, alături de Andrei Șerban, și ca director artistic între 1990 și 1993. După 1990 a predat, ca profesor-asociat, cursuri de teatrologie la Academia de Teatru și Film și la Universitatea Ecologică din București. Debutează în 1954, cu cronici și recenzii, la „Viața românească”. Colaborează la „Contemporanul”, „Gazeta literară”, „Luceafărul”, „România literară”, „Ramuri”, „Ateneu”, „Teatrul”. Debutul editorial îl constituie antologia de poezie
MACIUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287944_a_289273]
-
din operele scriitorilor români ai secolului al XIX-lea (V. Alecsandri, I. Ghica, I.Heliade-Rădulescu, B.P. Hasdeu, A.I. Odobescu, I. Slavici ș.a.) și alcătuiește antologii de uz școlar. Este autorul unei monografii despre Dimitrie Cantemir (1962). După 1983 se dedică teatrologiei și criticii dramatice, publicând volume compacte de studii - Viziuni și forme teatrale (1983), Motive și structuri dramatice (1986; Premiul Academiei Române, Premiul Uniunii Scriitorilor), Teatrul și teatrele (1989) -, prefațând piese ale unor dramaturgi contemporani (Iosif Naghiu, Mircea Bradu, Romulus Guga, Theodor
MACIUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287944_a_289273]
-
edit., București, 1973. Repere bibliografice: Firan, Macedonski-Arghezi, 143; Valentin Silvestru, O remarcabilă cercetare teatrologică, RL, 1984, 16; Doina Modola, „Viziuni și forme teatrale”, ST, 1984, 9; Maria Vodă-Căpușan, „Motive și structuri dramatice”, CNT, 1986, 48; Mircea Filip, Contribuțiuni teoretice în teatrologie, L, 1989, 45; Firan, Profiluri, II, 51-53. C.Pp.
MACIUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287944_a_289273]
-
și prezent în teatrul românesc (1979) e construită pe temeiul unei asemenea sinteze și reprezintă un studiu, conceput cu sobrietate și cu acribie, al evoluției gândirii teatrale românești, privită într-o permanentă conexiune cu evoluția celor mai semnificative teorii ale teatrologiei universale. M. a colaborat la tratatele academice Istoria filosofiei moderne (1938) și Istoria teatrului în România (I, 1965). SCRIERI: Gânditori și aspecte, Iași, 1933; Mentalitatea primitivă în arta primitivă, București, 1936; Curente din filosofia franceză: spiritualismul, neocriticismul și neospiritualismul indeterminist
MANCAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287976_a_289305]
-
unduire, ocheade și teroare,/ plutiri și goliciune, sex, răcnete, demență,/ farduri și fumigene, vădită regulare,/ fani, isterii, delir, transparență”). Extrema diversitate de preocupări - incluzând inegalități de substanță, diferențieri în ordinea valorii - caracterizează și cărțile de istorie și critică literară, de teatrologie, publicistică, monografia Lirica lui Constant Tonegaru (1997), exegeze, studii de sinteză, culegeri de articole, recenzii, note de lectură, relatări privind activități didactice și larg culturale. Suprinzând „ipostaze românești moderne ale complexului feminității”, Feminism și feminitate în proza românească interbelică (1998
MARINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288035_a_289364]
-
, Liana (11.II.1923, Charlottenburg, Germania - 25.VII.2002, Tel Aviv), prozatoare și poetă. Este fiica Melei și a lui Max Hermann Maxy, pictor. A absolvit Colegiul „Onescu” pentru studenți evrei, secția litere și filosofie (1944) și Facultatea de Teatrologie a Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București (1962). Intră devreme în jurnalistică, ca redactor la „România liberă” (1945-1971), ulterior ca secretar de redacție la „Secolul 20”, șef de rubrică la „Cultura poporului” și „Îndrumătorul cultural”. Un
MAXY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288069_a_289398]
-
conflictuală (dramatică), a echilibrului dramatic, a conflictului teatral ca joc de strategie, a teatrului ca limbaj, aplicațiile vizând teatrul antic (în special tragediile lui Sofocle), teatrul clasic (Corneille, Racine, Molière), teatrul lui Shakespeare, teatrul modern și contemporan. Școala românească de teatrologie matematică s-a constituit pe baza ideilor lui M., la care se fac referințe în numeroase monografii, dicționare, articole de specialitate din SUA, Germania, Rusia, Cehia, Belgia, Brazilia, Canada, Spania, Italia, Olanda, Ungaria, Polonia, Franța etc. Formula canonică a mitului
MARCUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288009_a_289338]
-
1933, Armășești, j. Ialomița), dramaturg și critic de teatru. Este fiul Constanței (n. Mincu) și al lui Alexandru Genoiu, funcționar. În 1953 a absolvit Liceul „I.L. Caragiale” din Ploiești, după care, în 1962, își va lua licența la Facultatea de Teatrologie a Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București. Debutează în dramaturgie la „Ateneu”, cu piesa Umbrelă pentru singurătate (1968), după ce debutase ca poet în „Tânărul scriitor” (1955), iar în postura de comentator literar în „Tribuna” (1963). Metodist
GENOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287215_a_288544]
-
-șef al „Scânteii tineretului”. După susținerea, în 1947, a tezei de doctorat, Modalitatea conformistă a dramei, funcționează ca profesor de limba și literatura engleză și ca șef de catedră la Universitatea din București, iar din 1963 este șeful Catedrei de teatrologie și filmologie la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale”. Îndeplinește, în același timp, importante funcții în domeniul culturii - președinte al Consiliului Cinematografiei (1963-1965), vicepreședinte al Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă (1965-1968), prim-vicepreședinte al Institutului Român
GHEORGHIU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287236_a_288565]
-
Elefanții), fragmentar, în alt roman, Nebunul și floarea. În aceeași perioadă, și îndeosebi după 1966, G. scrie și publică, în ziare și reviste clujene, cronici dramatice, organizează spectacole de poezie, încearcă o dramatizare după Dostoievski și citește intens studii de teatrologie, apoi lucrează în teatrul din Târgu Mureș. Receptarea scrisului său face vizibilă o situație ușor explicabilă: imaginea poetului („un poet împlinit”, cum va afirma Ștefan Aug. Doinaș), după două volume, va fi întrucâtva estompată de aceea a romancierului (îndeosebi prin
GUGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287380_a_288709]
-
perioada 1989-1994 funcționează și ca profesor de limba și literatura română la liceele bucureștene „C. A. Rosetti” și „Electroaparataj”. Din 1997 va fi director - mai întâi adjunct, apoi general - al Teatrului Național de Operetă „Ion Dacian” din București. Specializat în teatrologie, atent la manifestările fenomenului dramaturgic contemporan, S. a publicat - în periodice și în volume - numeroase eseuri vizând în special arta spectacolului și impactul sociologic al reprezentațiilor teatrale, dar cuprinzând, în context, și consistente referiri la dramaturgie și la componenta literară
SACEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289419_a_290748]
-
a teatrului (1974), care reunește interviuri, de substanță, realizate cu peste treizeci de regizori, actori, scenografi, critici, dramaturgi - Eugen Barbu, Aurel Baranga, Paul Everac, Radu Popescu, Horia Lovinescu, Dumitru Radu Popescu ș.a. Dar majoritatea cărților lui sunt solide lucrări de teatrologie teoretico-aplicată, având în atenție exclusiv ori cu precădere arta spectacolului (regie, jocul actorilor, scenografie etc.), contextul social al acesteia, aspecte ale politicii culturale (repertoriu, reconsiderarea clasicilor sau montarea adecvată a producției autorilor moderni etc.) sau cu privire la sociologia receptării, critica dramatică
SACEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289419_a_290748]
-
noapte, joc de zi (1971), precum și memorialistică - Un dramaturg își amintește (I, 1980) și, apărute postum, Amintirile unui dramaturg (1998), volume dense, masive, scrise cu har și cu atenție la detalii, împănate de confesiuni autobiografice și „poietice”, cu considerații de teatrologie aplicată și mărturisiri de practician al domeniului, și care constituie o adevărată „mină de aur” pentru cei interesați de istoria vieții teatrale românești din secolul trecut. SCRIERI: Comedia zorilor, București, 1930; Revelația, cu ilustrații de Ion Anestin, București, 1932; Acolo
STEFANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]
-
Biberi, Ion Sava, București, 1974; Paleologu, Simțul practic, 135-137; Dumitru Solomon, Teatrul ca metaforă, București, 1976, 135-137; Mîndra, Jocul, 150-153; Mancaș, Teatrul, 83-84, 238-239, 248; Valentin Silvestru, „Teatralitatea teatrului”, RL, 1982, 15; Brădățeanu, Istoria, III, 86-91; Vartic, Modelul, 308-309; Ceuca, Teatrologia, 24-27, 59-61, passim; Mircea Morariu, Teatralitatea teatrului lui Ion Sava, F, 1997, 9; Ghițulescu, Istoria, 173-175; Sorina Bălănescu, Meșterul Ion Sava văzut de actori, DL, 2001, 41; Dicț. scriit. rom., IV, 159-161. F. F.
SAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289518_a_290847]
-
și Ungaria. A susținut emisiuni proprii și ca invitat la Televiziunea și Radiodifuziunea Română sau la posturi private de radio și TV. A fost distins cu Premiul pentru critică teatrală al revistelor „Tribuna” (1982) și „Ateneu” (1988), cu Premiul pentru teatrologie al UNITER (1991, 2001) ș.a. De asemenea, i s-a acordat Ordinul Steaua României în grad de ofițer (2003). Preocupat încă din anii studenției de dramaturgie (lucrarea sa de diplomă se intitula Despre conceptul de tragic în teatru), P. face
POPESCU-15. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288936_a_290265]
-
nu o va termina din cauza războiului. Încorporat în 1939, va fi trimis pe front în 1941, fiind demobilizat în 1945, cu gradul de locotenent de infanterie. Târziu, în 1960, va reuși să-și ia licența la Facultatea de Cinematografie, secția teatrologie, a Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București. Se înscrie la doctorat, dar teza, Dialectica eroului tragic, nu va fi finalizată. Între 1945 și 1949 profesează ca ziarist și șef de birou în Ministerul Comunicațiilor, din 1950
POTOPIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288989_a_290318]
-
cotidiană, așa cum - spune în continuare P. - pentru un boxer antrenamentul nu este o simplă pregătire profesională, ci însuși modul său de a fi. De aici, intenția expusă în nota de pe prima pagină a Patului lui Procust - deschizătoare de drumuri în teatrologia secolului a XX-lea - de a aduce pe scenă actori neprofesioniști: „Am avut totdeauna convingerea [...] că «meseria», «meșteșugul», sunt potrivnice artei. În cronicele mele de teatru, de pildă, am cerut adesea, gândind că numai astfel se va regenera arta actoricească
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
de partea Aliaților, activează ca referent în Comisia Română pentru Aplicarea Armistițiului (1944-1945), reușind să salveze oameni și bunuri. În 1946 și 1947 este atașat de legație în cadrul Ministerului Afacerilor Externe. Între 1948 și 1950 face studii de regie și teatrologie la Institutul de Teatru. În aceeași perioadă apucă să facă și practică de asistent de regie la Teatrul Național și la Teatrul Armatei din București („de unde am niște amintiri ridicole”, va spune ulterior P., evocând acei ani). În cele din
PALEOLOGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288628_a_289957]
-
primele clase gimnaziale la Liceul Pedagogic din Deva, continuate cu studii liceale umaniste la Cluj-Napoca (1983-1987). Licențiată, în 1992, a Facultății de Litere a Universității „Babeș-Bolyai”, secția română-engleză, devine cadru didactic la Departamentul de teatru al aceleiași facultăți, în specialitățile teatrologie, estetică și teoria dramei. În timpul studenției, participă la activitatea cercului de critică și teorie literară coordonat de Ioana Em. Petrescu și face parte din gruparea echinoxistă. Bursieră la Universitatea Liberă din Bruxelles (1993), Universitatea Indiana din Bloomington (1997) și la
PAVEL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288733_a_290062]
-
Cornelia Ștefănescu, București, 1969, 91-93; Boz, Anii, 168-169; Dan Grigorescu, Shakespeare în cultura română modernă, București, 1971, 208-209; Ist. teatr. Rom., III, 520-523; V. Corchiș, G. Voșloban, Lirica dobrogeană, Constanța, 299-302; Constantin Măciucă, Teatrul și teatrele, București, 1989, 5-85; Ceuca, Teatrologia, 134-137, 189-190; Acterian, Privilegiați, 52, 64-68, 129-144, 150-155, 170; Ionuț Niculescu, Haig Acterian - un destin tragic asumat, „Ararat”, 1995, 14; Dan C. Mihăilescu, Haig Acterian, „Shakespeare”, LAI, 1995, 28; Mircea Morariu, „Shakespeare” de Haig Acterian, F, 1995, 12; Mircea Anghelescu
ACTERIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285156_a_286485]
-
București, 1977, 148-150; Brădățeanu, Istoria, II, 281-286; Dima, Viziunea, 109-116; Micu, Modernismul, I, 267-268, II, 177, passim; Petru Comarnescu, Kalokagathon, îngr. Dan Grigorescu și Florin Toma, introd. Dan Grigorescu, București, 1985, 263-266; Stolnicu, Printre scriitori, 128-129; Grigurcu, Eminescu-Labiș, 276-285; Ceuca, Teatrologia, 138-140; Negoițescu, Ist. lit., 330-332; Ierunca, Semnul, 9-39; Hrimiuc-Toporaș, Atelier, 127-161; Dicț. analitic, II, 27-29; Dicț. esențial, 104-106; Ghițulescu, Istoria, 122-123; Popa, Ist. lit., II, 1170-1174. G. H.-T.
BOTTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
Veche, j. Soroca), poetă. A absolvit Facultatea de Filologie la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău (1979), unde, între anii 1981 și 1988, a fost lector-asistent la Catedra de limba și literatura română. Este lector la Catedra de teatrologie și literatură universală a Institutului de Arte din Chișinău. Și-a susținut teza de doctorat în filologie cu tema Sentimentul naturii în poezia lui Eminescu. Debutează în culegerea colectivă Dintre sute de catarge (1977). În 1988, publică placheta Rouă de
BARLADEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285646_a_286975]
-
restaurare 4 Fotografie, cinematografie și media 4 * Durata studiilor, în ani 10. UNIVERSITATEA NAȚIONALĂ DE ARTĂ TEATRALĂ ȘI CINEMATOGRAFICĂ "I.L. CARAGIALE" DIN BUCUREȘTI Învățămînt universitar de lungă durată la zi Facultatea Specializarea * Facultatea de Teatru Artele spectacolului de teatru 4 Teatrologie 4 Scenografie 4 Facultatea de Film Fotografie, cinematografie, media 4 Filmologie 4 * Durata studiilor, în ani 11. ACADEMIA NAȚIONALĂ DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT DIN BUCUREȘTI A) Învățămînt universitar de lungă durată la zi Facultatea Specializarea * Facultatea de Educație Fizică
by Suzana Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1100_a_2608]
-
și literatură străină A O limbă și literatură străină B (ebraică, norvegiană, finlandeză, japoneză) 4 Filologie clasică 4 Limbi moderne aplicate (cîte două limbi străine dintre: engleză, franceză, germană, rusă) 4 Literatură universală comparată 4 Artele spectacolului de teatru 4 Teatrologie 4 Facultatea de Istorie și Filosofie Istorie 4 5 Filosofie 4 5 Arhivistică și Istorie 4 Istorie Istoria artei 4 Istorie Arheologie 4 Istorie Bibliologie și Biblioteconomie 4 Istorie Studii iudaice 4 Istorie Relații internaționale și studii europene 4 Filosofie
by Suzana Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1100_a_2608]