220 matches
-
nepăsare și părăsire, pe care el a cunoscut-o ucigător de bine. A fost puternic înzestrat pentru purtatul crucii și a dus-o până la capătul în care, o dată cu viața, a pierdut și bucuria de a-și vedea tipărit unicul volum - „Tectonica umbrei”, prima și, foarte probabil, ultima carte. Volumul așteptat, iată, la nesfârșit a apărut puțin timp după moartea autorului, la timp, însă, pentru a putea primi emoționanta și împăcata mențiune a lui Vasile Gogea: „Biografia omului, care a fost pe
SIMION SUSTIC de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 88 din 29 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366990_a_368319]
-
alt ou Mai puțin meandrat Cu o coajă de bronz și mai subțire Mai estompată și mai nehotărâtă Care învelește un alt ou... Care învelește un alt ou... Sfidând parcă și fiind în antiteză cu prezentul Prezent din a cărui tectonică Din fragmente,și particule Din pulberi de univers, Se naște viitorul. Viitorul este rezultatul muzicii Supreme Care intersectează spațiile În multiplele sale fațete Această muzică pe care doar EL O poate susține și interpreta Generează unde ,energii în materie La
INSTABILITATEA PREZENTULUI (2) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364611_a_365940]
-
acestor obiective, ing. August Buttu a întocmit un studiu tehnic și organizatoric care, dezvoltat în 12 puncte, viza măsurile și metodele care să conducă la creșterea producției de cărbune și care făcea referire la: - abandonarea stratelor și minelor nerentabile din cauza tectonicii și calității inferioare a cărbunelui; - reducerea volumului la lucrările de pregătire; - restabilirea ordinii și disciplinei în rândul muncitorilor; - prelungirea timpului efectiv de lucru; - folosirea rațională a forței de muncă prin reducerea posturilor neproductive, în favoarea posturilor direct productive din abataje; - selectarea
MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
-
substanță minerală utilă din cadrul aceluiași zăcământ sau părți ale acestora pot fi încadrate în clase diferite, după cum urmează: Criteriile de apreciere a complexității Grad de complexitate 1 2 3 I. Structura geologică a regiunii a) formațiuni sedimentare; b) tectonică simplă a) formațiuni eruptive și sedimentare; b) tectonică complicată a) formațiuni metamorfice, eruptive, sedimentare; b) tectonică foarte complicată II. a) Tipul lucrărilor și volumul acestora (Se aplică la substanțele prevăzute de Legea minelor nr. 85/2003, cu modificările și completările ulterioare
ORDIN nr. 489 din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292136]
-
mai mare, substratul geologic mai friabil și precipitațiile mai abundente. Din punct, de vedere geologic, suprafața bazinului hidrografic administrat de A.B.A. Jiu se caracterizează printr-o complexitate de formațiuni geologice, deosebite ca vârstă și constituție petrografică, datorită în primul rând tectonicii complicate și apoi diversității de relief. În timpul mișcărilor tectonice mezozoice, rocile cristaline care formează nucleele Carpaților actuali au suferit fracturi și șariaje schițându-se primele linii ale acestor munți, iar în faza laramică s-a produs un proces de
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290541]
-
2.3.3. Solurile ... ... ... 3. Geologia regiunii 3.1. Încadrarea perimetrului în contextul geostructural major ... 3.2. Istoricul cercetărilor geologice ... 3.3. Geologia regiunii 3.3.1. Stratigrafia regiunii ... 3.3.2. Evoluția geologică și tectogeneza ... 3.3.3. Substanțe minerale utile existente ... ... ... 4. Date geologice privind perimetrul 4.1. Stratigrafia și tectonica zăcământului ... 4.2. Tectonica perimetrului ... 4.3. Condiții hidrogeologice ... 4.4. Substanța minerală utilă ... ... 5. Programul lucrărilor de explorare - metodica de cercetare geologică propusă 5.1. Lucrări de teren 5.1.1. Lucrări de cartare geologică și geomorfologică ... 5.1.2. Măsurători geofizice și geochimice ... 5.1.3. Foraje de
ORDIN nr. 280 din 3 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298934]
-
Three Sisters”, sau „Cele Trei Surori”. În Australia, în Munții Albaștri, lângă marea metropola Sydney, este așezată stațiunea montană Katoomba, loc turistic de notorietate internațională. Acolo vom întâlni „Cele Trei Surori”, gigantic grup statuar format din trei stânci de origine tectonica, iar în apropierea acestora, „Piatră Singuratica” (Orphan Rock), un uriaș monolit acoperit cu verdeața, care seamănă cu un dragon. Nu departe de acolo, se află complexul de peșteri „Jenolan” (Jenolan Caves), unde se crede că și-ar fi avut culcușul
AYEYE DAGUL ATYEYE de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 801 din 11 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342267_a_343596]
-
localizarea administrativă a perimetrului în care este/sunt cantonat/cantonate golul/golurile minier/miniere; ... d) date de geografie fizică și economică ale zonei/regiunii; ... e) prezentarea geologiei și hidrogeologiei regiunii și a perimetrului/aria de impact a obiectivului minier în care s-a creat golul minier (tectonica, descrierea structurii geologice, accidente tectonice majore, fazele în care acestea au avut loc); ... f) fenomene de instabilitate identificate în trecut, posibile cauze, efecte; ... g) regimul gazodinamic; ... h) istoricul activității miniere, descrierea procesului tehnologic de exploatare, perioada în care s-au
INSTRUCȚIUNI TEHNICE din 17 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297813]
-
acestea apar cu precădere în zona platoului Zece Hotare, Valea Mișidului, Piatra Acră și Dl. Culmea Frunții. Forme endocarstice - Peșterile. Geneza peșterilor este foarte variată în funcție de condițiile tectonice, petrografice și structurale ale calcarelor dintr-o anumită zonă. Totuși tectonica din călcare și prezența apei sunt condiții esențiale în apariția și dezvoltarea peșterilor. În Munții Pădurea Craiului există un număr foarte mare de goluri carstice (de ordinul sutelor) representative, cunoscute ca peșteri. Dintre acestea, o parte se găsesc localizate în
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
Sau: „Din ziarele Duse de vânt, Ne ajung Cimitire Fără de cruci. Și chipuri Ale nimănui, Încercănate De panică”. (Pan) Și încă: „Soarele Își strecoară Prin mine Culoarea. Înveșmntată În frunze, Presimt Pământul. Alunec”. (Pastel) (Din păcate, nu am putut reproduce tectonica specială a textelor, așezarea în trepte a stihurilor acestora, atât de fin caligrafiate). Doamna Doina Bogdan-Dascălu scrie o poezie de factură existențială, de aparență minimalistă, generată de ceea ce am numit cândva șocul thanatic și hrănită, constant, de o angoasă trăită
EUGEN DORCESCU, ALBASTRELE SEMNE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382011_a_383340]
-
generată de ceea ce am numit cândva șocul thanatic și hrănită, constant, de o angoasă trăită decent, superior, neclamoros, la nivel precumpănitor reflexiv, de o angoasă consumată în nemărginirea tăcerii lăuntrice („tăcerea gândului”), și comunicată atât subliminal, paralingvistic (cf., între altele, tectonica însăși), cât și prin lapidare enunțuri vag-aluzive, ori prin sugestie: „Nici Un cuvânt. E vânt. E tot vânt. Din Ascunsele Ganguri, Mă luminează Plete De întuneric”. (Târg II) La fel: E toamnă Târzie. Și soarele Cade, Strivit, Printre crengi. Singuratici Copaci
EUGEN DORCESCU, ALBASTRELE SEMNE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382011_a_383340]
-
cuvinte deloc lejer împrejurul unei realități înfiorător de tenace... (Comunicare) Ceea ce impresionează, însă, și dă o notă cu totul aparte acestui discurs, ceea ce se opune, suprasegmental, entropiei este rigoarea tonalității. Fermitatea ei. Celor două li se alătură precizia geometrică a tectonicii, toate aceste mecanisme generând misterul unei forme, grea de conținut, ce-și păzește, cu strășnicie, chiar conținutul. Sensul nu e nici devoalat, nici sugerat, ci oferit odată cu prea-plinul formei. De aici, imboldul de a relua lectura, semn indubitabil al complexității
EUGEN DORCESCU, UN CUVÂNT DESPRE POEZIA LUI ION SCOROBETE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374141_a_375470]
-
1891; Dezmoșteniții, București, 1903; Pro Patria, Craiova, 1913. Repere bibliografice: Maiorescu, Critice, I, 180-182, 185, 187; Encicl. rom., II, 212; Elie Dăianu, Forțele latinității regeneratoare. Un suflet eroic uitat: dr. Ioachim C. Drăgescu, Cluj, 1938; Dicț. lit. 1900, 302-303; Popa, Tectonica, 198-201; Faifer, Semnele, 96; Dicț. scriit. rom., II, 149-150. G.D.
DRAGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286848_a_288177]
-
înapoi. Și viceversa. încet-încet, imperceptibil, fără bruschețe, bineînțeles. Dar sigur. Cărturarii trăitori în această epocă nu pot să nu resimtă evoluția. Nu o știu neapărat cu claritate, pentru că sfârșitul unei lumi se percepe în trosnete infime, în microdeplasări, o întreagă tectonică a plăcilor mai lesne reparabilă de-abia după ce deriva continentelor s-a încheiat. Evident, creștinismul rămâne la putere, și chiar se mai manifestă cu brutalitate: asemeni atâtor Frați și Surori ai Spiritului Liber uciși de Biserică, Giulio Cesare Vanini, supranumit
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
exprima fondul eului originar sau logosul lui „viu, proaspăt, ferit de primejdia rigidității, caracteristică abstracțiunilor” și care dă seama de autenticitatea și unitatea vieții spirituale profunde. Capitole speciale sunt consacrate limbajului și atmosferei lirice, analizei formale (ritmul, melodia, imaginea intuitivă, tectonica) și așa-numitelor genuri lirice. Considerațiile despre raționalitatea și iraționalitatea poeziei deschid o perspectivă directă către altă lucrare deosebit de semnificativă, Logica frumosului (1946). Aici se întâlnește o tentativă temerară de a regândi întreaga disciplină a esteticii, prin reafirmarea frumosului drept
RUSU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289410_a_290739]
-
în Arta evocării la Sadoveanu (1979), care conține comentarii stilistice asupra lexicului, cu deosebire asupra sinonimiei. În Dincolo de cuvânt (1976), volum alcătuit, de asemenea, din studii de stilistică și cu privire la versificație, T. face un excurs teoretic despre sinonimia, omonimia și tectonica textului poetic, pentru ca secțiunea a doua să cuprindă analize referitoare la limbajul poeziei lui Ion Budai-Deleanu, Eminescu, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, V. Voiculescu, Nicolae Labiș. Ultima secțiune are în vedere probleme de versificație, domeniu în care autorul este un deschizător
TOHANEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290209_a_291538]
-
acest sens era, în epocă, apanajul doctrinei de partid și de stat; deoarece, potrivit autorului, orice utopie ideologică e hărăzită, prin natura lucrurilor, „căderii în lume”, adică degradării practice, fenomenale; în fine, pentru că destinele individuale nu pot fi reduse la tectonica marilor plăci sociopolitice, care le falsifică sau le mutilează iremediabil. Tocmai de aceea, romanele constituie, în opoziție cu sensul unic și cu mersul triumfalist al istoriei, o reabilitare a adevărurilor „personale”, grație cărora trecutul se revelează ca o sumă de
ŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
Lăzărescu, București, 1982; Rezultatul inspirațiunei unei mame, București, 1891. Traduceri: George Born, Catarina Cornaro, București, 1879; H. Sternberg, Milena cea frumoasă, I-III, București, 1881-1882. Repere bibliografice: Bucur, Istoriografia, 28-30; Dicț. lit. 1900, 691; Kalustian, Simple note, I, 184-190; Popa, Tectonica, 239-243; Dicț. scriit. rom., III, 793. S.C.
POP-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288895_a_290224]
-
Conspect, II, 190-191; Eugeniu Potoran, Poeții Bihorului, Oradea, 1934, 38-43; Teodor Neș, Figuri bihorene - Iustin Popfiu (1841-1882), F, 1936, 4; Gh. Cardaș, Iustin Popfiu, PAU, 180; Vasile Vartolomei, Iustin Popfiu. La centenarul nașterii, Cluj, 1941; Dicț. lit. 1900, 697; Popa, Tectonica, 251-253. C.T.
POPFIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288956_a_290285]
-
pe care le omagiază frecvent, ca în volumul Figuri universitare clujene (2002). Este evident însă efortul de a depăși opțiunea pentru pozitivism a câtorva înaintași, apropiindu-și metodele moderne de abordare a fenomenului literar. Semnificativ în acest sens este studiul Tectonica genurilor literare (1980), care are drept motouri citate din Jean Starobinski și Gérard Genette, ceea ce indică implicit orientarea către un anume tip de critică. Autorul este preocupat mai mult de istoria ideilor literare, de teoria și morfologia genurilor literare, din
POPA-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288912_a_290241]
-
Papilian, Vasile Goldiș, George Barițiu, Grigore Cugler, Vintilă Horia ș.a. SCRIERI: Ilarie Chendi, București, 1973; Spații literare, Cluj-Napoca, 1974; Ioan Molnar Piuariu, Cluj-Napoca, 1976; Istoria presei literare din Transilvania de la începuturi până în 1918 (în colaborare cu Valentin Tașcu), Cluj-Napoca, 1980; Tectonica genurilor literare, București, 1980, ed. București, 2003; Octavian Goga între colectivitate și solitudine, Cluj-Napoca, 1981; Introducere în opera lui Ion Agârbiceanu, București, 1982; Timotei Cipariu. Ipostazele ale enciclopedistului, București, 1993-1994; Estuar, Cluj-Napoca, 1995; Convergențe europene, Oradea, 1995; Aspecte și interferențe
POPA-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288912_a_290241]
-
Un discipol pașoptist al lui W. T. Krug: Aron Pumnul, SUB, Philologia, 1968, fasc. 1; Rotaru, Ist. lit., I, 204-206; Paul Leu, O carte uitată - „Lepturariu rumânesc”, Bacău, 1972; Bucur, Istoriografia, 24-27; Macrea, Contribuții, 74-96; Dicț. lit. 1900, 715-717; Popa, Tectonica, 248-250; Petru Rezuș, Aron Pumnul, Iași, 1994; Dicț. scriit. rom., III, 896-898. L.V.
PUMNUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289063_a_290392]
-
și de o încercare de adaptare a acestor fabule. SCRIERI: Alese fabule, Beci [Viena], 1784; ed. îngr. și pref. Mircea Popa, Cluj-Napoca, 1985. Repere bibliografice: Mircea Popa, O carte veche necunoscută, ST, 1976, 6; Dicț. lit. 1900, 654; Mircea Popa, Tectonica genurilor literare, București, 1980, 75-86. F.F.
OŢELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288596_a_289925]
-
dimensiunile de bază ale machetei semantice. De aici decurg o anume indeterminare congenitală a ideii de literatură, dar și posibilitatea consecutivă a schematizării și modelării ei. Fără să fie încă explozive, o serie de tensiuni fondatoare - care vor zgudui periodic tectonica terminologică a literaturii - se anunță acum. Printre altele, conflictul dintre poezie și literatură, reputat ca fiind relativ târziu și mai ales modern. E de reținut din aceeași perioadă prestigiul simbolic al literaturii - rar atins mai târziu în sistemul sociocultural - de
MARINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
manifestare în lume a cunoașterii. Organizarea lineară a codexului ascunde structura de palimpsest a textualității. Ideea că în mintea autorului se află originea tuturor semnificațiilor ascunse în scriitură justifică demersul metodei istorico-critice. Treptat, erudiții pierd din vedere contribuția tradiției și tectonica imprevizibilă a limbii. Semnele intră sub regimul cantității. În loc ca lectura să fie un ritual sacru al frângerii Cuvântului, după modelul sinaxei euharistice, plăcerile intense ale textului provin acum din rapiditatea și bogăția asocierilor imaginare. Când Roland Barthes a vorbit
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]