62 matches
-
de I. Valerian, al doilea volum al acestui poet premiat de Academie pentru Caravanele tăcerii. Nu e semnată, dar, aproape sigur, autorul ei e Tabacaru, căci una din fraze e adresată expres tecucenilor, din mijlocul cărora se ridicase cel comentat: ,,Tecucenii pot fi mîndri de talentul d-lui Valerian’’, volumul fiindu-le recomandat cu prioritate lor.3) Negreșit, Tabacaru îl cunoscuse în timpul celor doi ani cît a fost profesor în orașul de pe valea Bîrladului. Prin el, apoi, Valerian a ajuns la
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
în spiritualitate și sensibilitatea la transcendent, care îi sunt proprii, le moștenește de la tatăl ei. Cum Tecuciul este înrudit cultural cu Bârladul, ba chiar au constituit, în răstimpuri, un continuum, fie prin activitatea Academiei Bârlădene, care număra în sânul ei tecuceni (Tudor Pamfile, fondator al ei, Natalia Negru, Ion Valerian, Pamfil Șeicaru etc.), fie prin reviste (Freamătul, Tecuci, 1911, transferat la Bârlad, 1912) etc., cred că ar fi util să menționez aici faptul că Bâladul este legat de V. Voiculescu nu
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
CARTEA LUI D.V. MARIN NAȘTE AMINTIRI, pp. 184 189. Vasile Ghica, „NASC ȘI LA TECUCI OAMENI”, mic dicționar enciclopedic, ed. PIM, Iași, 2008: Marin, Dumitru V., p. 162. Vasilica Grigoraș, FRAGMENTE DE SPIRITUALITATE ROMÂNEASCĂ, București, 2001. Traian Nicola, VALORI SPIRITUALE TECUCENE, Bârlad, 2002, vol II, p. 85. Enciclopedia Personalităților din România, ediția a-V-a, 2010, Hubners Who is Who, p. 790. Istoria Jurnalismului din România în date, Enciclopedie cronologică, ed. Polirom, Volum coordonat de Marian Petcu (pag. 514, 655, 902
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
în spiritualitate și sensibilitatea la transcendent, care îi sunt proprii, le moștenește de la tatăl ei. Cum Tecuciul este înrudit cultural cu Bârladul, ba chiar au constituit, în răstimpuri, un continuum, fie prin activitatea Academiei Bârlădene, care număra în sânul ei tecuceni (Tudor Pamfile, fondator al ei, Natalia Negru, Ion Valerian, Pamfil Șeicaru etc.), fie prin reviste (Freamătul, Tecuci, 1911, transferat la Bârlad, 1912) etc., cred că ar fi util să menționez aici faptul că Bâladul este legat de V. Voiculescu nu
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
de I.C. Negruzzi, N, Ionescu, Gr. G. Tocilescu se ajunge la concluzia constituirii unei comisii care să studieze manuscriptele rămase de la Al. PapadopolCalimach, cu raport adus la Academie (op. cit., p. 49-50). După mulți ani, Lascarov-Moldovanu își amintea, din copilăria lui tecuceană de Alexandru Papadopol-Calimach: „Eu însumi am apucat pe blajinul și cărturarul boier Papadopol- Calimach, urmaș de domn și membru al Academiei Române, un bătrânel scurt, cu cioc Napoleon III, cu privire nespus de blândă și cu o viață retrasă, în casa
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Cercul Militar. În același timp, Teatrul Comunal devine gazda primitoare a nenumărate șezători, conferințe sau concerte, la realizarea cărora contribuiau nu numai cadrele didactice, corpul clerical ci și avocații, medicii sau ofițerii așezării. Cea mai importantă contribuție au adus-o tecucenii în timpul Primului Război Mondial. Între anii 1916 - 1917, populația orașului s-a dublat, aici găsindu-și adăpostul conaționalii refugiați din Muntenia si Oltenia aflate sub ocupație străină. Tot de la Tecuci s-a dirijat ofensiva victorioasă de la Mărășești ce avea să conducă la
Tecuci () [Corola-website/Science/296974_a_298303]
-
principalele sale realizări, regăsindu-se aici diversele șezători literare, expoziția de pictură a profesorului I.N.Peiu, conferințele: „Performanțele politicii românești”, de Pamfil Șeicaru, fost elev al Gimnaziului "D.A.Sturdza" și "Pentru ce luptăm dincolo de Nistru?", susținută de scriitorul de origine tecuceană Al.Lascarov Moldoveanu. La 20 mai 1934, Primăria orașului Tecuci emite decizia de înființare a muzeului și a bibliotecii, iar la 25 august în același an, primarul C. Condrache, într-o adresă către Prefectura județului Tecuci, menționează faptul că s-
Tecuci () [Corola-website/Science/296974_a_298303]
-
de fete „Elena și Tache Anastasiu”, în prezența ministrului Instrucțiunii Publice, dr. C.Angelescu, și a prof.univ. I.Simionescu. Cenaclul literar „Calistrat Hogaș”, numit în momentul fondării sale (1953)” George Coșbuc", a reușit să trezească interesul câtorva generații de creatori tecuceni ce aveau să se afirme în cadrul întrunirilor sale: Ovid Caledoniu, Emil Băicoianu, Doru Scărlătescu, Ioan Purdelea, Sofia Scorțaru, Aurel Brumă, Ion Panait, Dionisie Duma, Iordan Grecu, Vasile Sevastre - Ghican, Vasile Ghica, Petre Rău, Marian Mârza, Dan Vâță etc. În anul
Tecuci () [Corola-website/Science/296974_a_298303]
-
Din acceași perioadă era și o stație de poștalion. De prin 1890 Iveștiul a fost racordat la telefonie. Între anii 1930 și 1971, Iveștiul a avut o rețea proprie de radio. În perioada interbelică, a avut două ziare:«Vocea săteanului tecucean» și «Biruința săteanului » Din deceniului 8 al secolului XVIII, târgul Ivești a avut iluminat public. Din 1919 s-a introdus electricitatea. Așezarea deosebit de favorabilă, soluri bogată, resurse de materiale de construcții au atras oamenii care au creat în timp o
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
De prin străinele meleaguri” și „Părintească dimândare” de C.Belimace, „Urlă dușmanii” de Par. Cucuetu, „Ștefan vodă” (Marșul legionarilor Vrânceni) de Al. I. Popescu, „Cu fruntea sus” de Virgil Rădulescu și Traian Puiu, „Echipa morții” de Nicu Iancu, „Marșul legionarilor tecuceni”, „Dealul negru” de Misu Gaftoiu, „Ardealul tânăr legionar” de Stefan Curcă, „Imnul românilor secuizați” de Horatiu Comaniciu, „Imnul lagărelor” de Valeriu Cârdu, „Chemarea jertfei” de Bartolomeu Livezeanu , „Marșul biruinței” de V. Zeană, „Doina comandantului”, „Imnul echipei Miti Dumitrescu” de Ion
Mișcarea Legionară () [Corola-website/Science/299614_a_300943]
-
boierești cu proprietăți funciare în zona de nord a actualului județ Vrancea (în preajma localităților Adjud, Panciu, Soveja). Vor avea împreună 10 copii, dintre care 6 ating vârsta maturității. Din anul 1856 intră în viața politică a țării, ca reprezentant al tecucenilor în Cameră și Senat, militând pentru constituirea unui sistem sanitar accesibil păturilor largi; în 1864 ajunge primul primar ales al orașului Tecuci, funcția de efor (echivalentul primarului) fiind până în acel moment ocupată prin desemnarea de către autoritatea centrală (domnie). Va fi
Anton Cincu () [Corola-website/Science/335242_a_336571]
-
dispoziția armatei, Tecuciul devenind sediul a 4 regimente: 2 de cavalerie, unul de artilerie și unul de infanteriști. Legat de prevenirea incendiilor, se construiește Foișorul de foc al orașului, cu înălțimea de 22 de metri; în aceeași idee, insistă ca tecucenii să renunțe la construcțiile din lemn pentru cele din cărămidă, mult mai puțin vulnerabile la foc. Tot în mandatul său se amenajează bulevardul Gării de Sud și se pavează cu piatră cubică mai multe străzi. Preocuparea sa pentru sănătatea și
Anton Cincu () [Corola-website/Science/335242_a_336571]