62 matches
-
de familie Hrăbor (Viteazul), cu varianta Hărăbor, prezentă și în zilele noastre, poate descendenți ai marilor dregători din secolele XV-XVI cu acest patronimic. În acest sens trebuie reținut că Ștefan, căpitanul de Tecuci, unul dintre numele frecvent menționate în documentele tecucene, se trăgea tot din neamul Hrăborilor. Alți locuitori din Țigănei vor mai fi intrat în comunitatea satului de răzeși Slobozia-Torcești din apropiere, la fel cum au făcut-o și locuitorii fostelor sate Dimăcenii și Sineștii, păstrându-se pentru ele doar
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în vedere modul lor de stăpânire devălmașă, menționat în ispisocul din care am reprodus. Nu știm dacă acești Corpăcești de la Tămășenii-Umbrăreștilor se trag sau fac parte din neamul Corpaci, frecvent menționat în documente privitoare la stăpâniri și locuri din sate tecucene. E posibil ca obârșia lor să fie prin partea locului. Iată numele câtorva Corpăcești de rang înalt „Nastasia, giupâneasa lui Vartic, mare vornic al Țării de Gios”, în mai 1586; „Ionașco diac și Constantin, ficiori lui Corpaci stolnic”, acesta având
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
să ia cunoștință de existența viilor la Umbrăreștii-răzeși, dar și pentru a constata îngrădirile timpului, impuse de unii oameni înclinați spre îmbogățire și înșelăciune din comerțul speculativ. În cele din urmă, arendaș va ajunge, prin transmiterea contractului menționat, hrăpărețul negustor tecucean Manolache Alicsăevici, despre care am relatat într-un capitol precedent. E de observat că locuitorii răzeși nu se vor lăsa intimidați nici de autoritatea polcovnicului Sandu Avram, deținător în acest timp a funcției de privighetor la ocolul Bârladului de care
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
prin condeiul său nemulțumirea provocată de Grigore II Ghica pentru că scoate dări noi, „coniță pe vite, desetină, goștină și vădrăritul”, desatina fiind obligația în bani ce rezulta din veniturile realizate de către proprietarii de stupi, dare frecvent menționată în unele documente tecucene. Din moment ce s-a impus o dare în bani, impozit, pe un astfel de produs, trebuie să credem că el era aducător de însemnate câștiguri, de altfel sub acest aspect ne interesează pasajul reprodus, căci dările acestea, de fapt, nu erau
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de Jos”. Printre semnele hotarnice reper se arată și „poiana prisăcii care au fost prisacă Dediului”, acestuia fiindu-i zestre de la socrul său, Dumitrașcu Cârnul, pe a cărui fiică, Ruxanda, o luase de soție. Dumitrașcu Cârnul era originar din părțile tecucene, a deținut funcții înalte pe timpul domniei lui Vasile Lupu și mai târziu, a avut mai multe sate și moșii, printre ele și Bârlădenii (Podolenii de azi), moară la Barcea și altele prin prejur și aiurea. Pe considerentul că mănăstirea Dumbrăvița
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
În varii împrejurări își face loc tentația de a crede că toate lucrurile au fost așa cum se găsesc astăzi de când e lumea lume. E și cazul drumurilor, respectiv al căilor de comunicație. Spune cuiva acum că prin 1831 un negustor tecucean își transporta marfa cu „șăica pe apa Siretului” până la Sascut sau că pe aceeași apă se deplasau până la începutul ultimului război uriașe cantități de bușteni legați în plute, ce păreau nave din istoria veche, el te va privi cu neîncredere
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mai mult cu cât timpurile ce au urmat au întunecat din nou seninul adus de ei. 4. Reforma agrară din anul 1864 „...este timpul ca cuvintele să se prefacă în fapte, ca legea să fie un adevăr” Vasile Sturza, deputat tecucean. Actul reformator cu cea mai mare rezonanță în epocă și în posteritate a fost publicat, după tipărirea inițială din „Monitorul oficial”, de către C. Hamangiu, în Codul General al României, volumul al IX-lea, p. 1396, cu titlul Lege pentru regularea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în numele căreia semnează un C. Zamfir. Planurile de situații, unul pentru Siliștea și altul pentru Slobozia și Tămășeni, în câteva exemplare, au fost lucrate (rudimentar ca aspect și desen) de către „Locot/enent/ Theodor Șerbănescul inginer-topograful anului 1865”. Este vorba de poetul tecucean cu acest nume, fiul lui Ene Șerban, aflat acum pe funcția de inginer topograf. Redăm legenda planului, interesantă prin cuprinsul său: „Moșia Umbrăreștii - cuprinzându trei cătune și anume: 1 - Cotuna Buzoescii (corect Bozieștii, n. n.); 2 - Cotuna Tămășianii; 3 - Cotuna Siliștea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
lei 30 parale pi cari i-au primit Ioniță Hurjui din satu Condrea, cheltuiala a 11 stânjeni moșie”, Paraschiv și acest Hurjui fiind rudele cu care se judecă. Între 1833 și 1835 se înregistrează mai multe nemulțumiri ale unor negustori tecuceni, „Vasile Uță și Marcu Dimitriu, supuși rosienești”, primul cu obârșie umbrăreșteană. Ei revendică dreptul lor de stăpânire pe o „parte de moșie ce să numește bătrânul Liman” din moșia Umbrărești și pe întreg bătrânul iuzbașa Năstasă Iepure, în cele din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fie și din aceeași curiozitate specifică oricărui individ, astfel că, și cei care au prădat și cei care doar au privit, au suportat aceleași pedepse și suferințe. Au urmat cercetările și arestările celor implicați în evenimente, un raport al Procuraturii tecucene indicând că în „afacerea răscoalelor din comuna Umbrărești, cu 61 inculpați” se fixează termene de audiere între 12-16 mai 1907 la „Camera de punere sub acuzare”, dându-se următoarea listă cu rubricile: Observăm din acest număr dat în tabel că
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
1864 și nu în 1865, cum dau autorii lucrării Școala gălățeană, folosind datele eronate din Th. Ciuntu și din Marele Dicționar Geografic al României, deși le-ar fi stat la îndemână fondul arhivistic gălățean ce conservă, cel puțin pentru școlile tecucene, am în vedere ținutul și orașul Tecuci, informații exacte și deosebit de valoroase din punct de vedere istoric al învățământului tecucean. Demersuri pentru înființarea unei școli pe teritoriul comunei Umbrărești au fost făcute de către locuitorii satelor Umbrăreștii-răzeși cu cei din Condrea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Dicționar Geografic al României, deși le-ar fi stat la îndemână fondul arhivistic gălățean ce conservă, cel puțin pentru școlile tecucene, am în vedere ținutul și orașul Tecuci, informații exacte și deosebit de valoroase din punct de vedere istoric al învățământului tecucean. Demersuri pentru înființarea unei școli pe teritoriul comunei Umbrărești au fost făcute de către locuitorii satelor Umbrăreștii-răzeși cu cei din Condrea, cărora li s-au alăturat sătenii ce aparțineau de satul Slobozia-Torcești, respectiv Cătunașii și Murgoceștii. Ei fac propunerea înființării școlii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]