87 matches
-
moartea lui Jimi Hendrix și-a lui Janice Joplin, legănându-ne pacifismul inconștient cu Bob Dylan, Donovan, Joan Baez, Melanie, ajungând la bluesul negrilor prin white blues-ul lui Eric Clapton, atrași deopotrivă de John Mayall și Mahalia Jackson, de tehnicismul celor de la Chicago Transit, sau Progresiv TM, de exploziile pe nume Led Zeppelin, The Who, Deep Purple, Iron Butterfly, Creedence Clearwater Revival, Cream, Ten Years After, Fleetwood Mac, Free, cap tivați de Mony Bordeianu și Moțu Pittiș, apoi de Dorin
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
prin lăudărosul „Noi suntem cei mai buni!”, dar care, la celălalt pol, al existenței sociale și politice, conotează direct șovinismul și xenofobia!), trebuie observat că descifrarea și relevarea intimității, departe de a fi o descătușare a energiilor ascunse, dezamăgește prin tehnicismul aproape Întotdeauna decelabil (și prin excesele acestuia), dar și prin absența unei perspective ferme. Totul pare „filmat de aproape”, de la abia câțiva centimetri, iar detaliile pretind dreptul la Întâietate: părți ale unui univers invizibil, ele se oferă privirii În toată
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
un semn al "sfârșitului Marilor Povestiri" (după J.F. Lyotard), pare mai curând o reașezare a narativului în forme miniaturizate, diseminate, personalizate. Ca fapt cultural, narațiunea se află în general într-o "condiție postmodernă" a multiplicării, a fragmentării, a subiectivității și tehnicismului 287, nu a eradicării. Declinul povestirii de manual a fost acutizat și de noua preferință pentru documente, modernizarea lecțiilor devenind sinonimă cu identificarea surselor istorice, scoase din instrumentarul exclusiv al profesioniștilor și lăsate la îndemâna "ucenicilor". Se credea că elevul ar
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
dar nu o să accept niciodată aroganța și orbirea științei. Filosofia este și etică și estetică și politică, dar nu poate fi știință, cum încerca să acrediteze Husserl, pentru simplul motiv că "știința nu gîndește, ea se gîndește" (Einstein), duce la tehnicism, la hiperraționalism, în timp ce filosofia ascultă Ființa. Bertrand Russel situează, fără a greși prea mult, filosofia între teologie și știință. Eu înclin să includ teologia în filosofie și să o consider forma cea mai înaltă a acesteia. Cred, ca și Husserl
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
Există o formă de tiranie economică, în teorie și în practică, care ne impune și ne învață cum să ne îndepărtăm cît mai mult de noi, de sufletul nostru. Este o formulă lipsită de suflet și bazată pe calcule reci, tehnicism, cantitativism și stimularea instinctelor primare. De aceea mor civilizații, pentru că se distruge creativitatea atît de specifică omului și entuziasmul inovațiilor care mînă istoria înainte. Cui îi pasă? Doar știm că merge și așa... Într-adevăr suntem nu un popor, cum
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
să se interpreteze succesul cărții ca semn al vreunei nevoi orgiastice de masă; majoritatea cititoarelor au asimilat-o pe autoare cu o excepție libidinală, un „animal bizar” căruia nu-i împărtășesc nici gusturile, nici practicile, considerate antierotice, triste, insipide prin tehnicismul cantitativ, golite de orice dimensiune afectivă sau complice. Să nu căutăm un efect de oglindă acolo unde nu există; dimpotrivă, ceea ce explică, în mare parte, succesul lucrării e tocmai distanța mare existentă între practicile extreme descrise și cele obișnuite, ca
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
în cadrul postumanismului nu este însă un proces închis, ci unul permeabil și tolerant, situat permanent la interfața cu mașinalul, la granița cu alte specii și sisteme. Acest tip de postumanism este un amestec de afectivism și raționalism, de fenomenologie și tehnicism, un hibrid (uneori monstruosă între sensibilitatea corporală postmodernistă și raționalitatea științifică modernistă. Postumanismul temperat critică idealismul transumaniștilor care încearcă să se desprindă de granițele corporale și mintale ale ființei umane. Mai degrabă decât să însemne transcenderea corporealității fizice, ontologia postumană
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Bănuim că iconul cyborgului devine, în acest tip de discurs, arma cu care apare feminismul pe câmpul de bătălie al tehnoculturii actuale. Este vorba, în primul rând, de o posibilă replică subversivă a cyberfeminismului la condițiile existențiale și culturale ale tehnicismului social și politic. Prin această replică se dorește subminarea ideologiei puterii cibernetice din interior, astfel că femeia se vede nevoită a riposta prin încorporarea tehnologică și, implicit, prin împuternicire. De data aceasta, trebuie să înțelegem termenul de încorporare nu doar
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
se nasc din timp în timp printre voi/ ca să moară cu gura plină de pământ și de oseminte/ în timp ce galopează în zare scheletele cailor". O altă cauză a neliniștii poetului ar fi "Anotimpul electronic", desființarea omului prin alienare, prin invazia tehnicismului; asistăm la o adevărată osificare a spiritului. În această lume dispar legi și datini. Măștile s-au uzat. Lumea este dominată de "zeul" căderii în vid. Soarele, cum spunea altădată Eminescu, se va răci și vor muri oameni și flori
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
gând răsărit peste noapte,/ să nu mai scriem băieți" ("Odă", 1940). Poemele sunt discursive, ironice, antisentimentale, într-un limbaj cotidian, dur; imaginea, deși există, ea trebuie să "răcnească". Polemica este "sarcastică, tipică spiritului muntean", cum spune E. Simion. Poetul vizează tehnicismul, obârșia secătuirii spirituale la care a ajuns lumea. În cest context poezia este "iremediabil demodată" și din vârful celor 300 de etaje "nu-ți vine niciodată să zbori". Universul este prezentat alegoric, hiperbolizat în combinații de tonuri grave, de gândire
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
de orice artificiu, vidare de sens sau exercițiu demolator. Dacă cititorii se află, la începutul drumului și fac abia primii pași în lumea teatrului, lectura, devine preludiul unor opțiuni existențiale și profesionale care ocolesc fățiș derizoriul și dezgustul afișat de tehnicism și experimentalism față de condiția umană. Care sunt însă uneltele și credințele îmbrățișate de Alexa Visarion, pârghiile pe care și le-a ales și care i-au adus succesul și notorietatea? Răspunsul la această întrebare se află cuprins în cărțile sale
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
vedere pot îmbogăți o istorie, o pot face mai densă, mai subtilă, mai misterioasă, mai ambiguă, dîndu-i o proiecție multiplă, poliedrică, dar o pot și sufoca sau dezintegra, dacă în loc să-i potențeze trăirile iluzia vieții demonstrațiile acestea tehnice, devenite simple tehnicisme în cazul ăsta, duc la nepotriviri stridente sau la complicații și confuzii gratuite, artificiale, care îi distrug credibilitatea și dezvăluie în ochii cititorului natura-i de pur artificiu." (5) Detaliile de construcție pot fi discrete sau, dimpotrivă, subliniate, în funcție de voința
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
goi/ zgribulind se culcă în fân:/ vai mie, vai ție, /păianjenii mulți au umplut apa vie,/ odată vor putrezi și îngerii sub glie". Influențat de Oswald Spengler, Blaga amintește de o devenire de la paradisul adamic, din Facerea biblică până la epoca tehnicismului modern, ucigător al miturilor, până la "paradisul în destrămare": Din spada arhanghelului Mihail a rămas doar "un cotor... fără flăcări", serafimii au "părul nins" de-atâta "însetare după adevăr". Arhanghelii lui Blaga ară "cu pluguri de lemn", striviți de greutatea aripilor
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
în egală măsură de ispitele așa-numitei grupări nouăzeciste și de unele marote optzeciste: sunt recognoscibile, în el, când racordarea fetișizantă la un cotidian imund, când refugiul în utopia culturii; când visceralitatea ființei, când apologia ficțiunii; când disprețul față de tentația tehnicismului arid, când joaca textuală și metatextuală. Undeva, se poate găsi și o explicație pentru această pendulare (voită, lucidă, nu întâmplătoare): Dacă textul este mai fascinant decât realitatea, prefer textul. Dacă realitatea este mai încărcată de vitalitate decât textul, atunci prefer
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
și industrie modernă" și altele. În 40 de capitole de mică întindere din cartea publicată în anul 1945 (15), Guénon a lansat o listă deschisă de contraste dintre civilizația modernă și civilizațiile tradiționale, din perspectivele cantitativului stimulat de scientismul și tehnicismul modernității și ale calitativului și descriptivului exprimat de tradiții. În capitolul al XV-lea, Guénon incrimina și "iluzia vieții obișnuite", care face din "bunul-simț" și "simțul comun" criterii ale înțelegerii reprezentărilor teoretice materialist-scientiste, "prin excluderea oricărui caracter sacru, ritual sau
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Conducător omniscient și infailibil ofi-ciindu-se în numele științei materialiste. Vede cum raționalitatea instrumentală se eliberează de finalitățile raționale și se pune în slujba nu a Umanismului, ci a vechii Barbarii a puterii, dominației și violenței. Noile forme de barbarie, care sînt tehnicismul mărginit, birocratismul anonim, scientismul orb, se pun în slujba vechilor barbarii pentru a crea o Barbarie civilizată a cărei forță tinde către infinit... Reevaluarea rațiunii europene Toate acestea aveau să antreneze o reconsiderare profundă, o regîndire a rațiunii europene. Însă
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
europeni. Într-o jumătate a Europei, sfera lor este guvernată de totalitarism, care extirpă deviațiile și răcește fierberea culturală, făcînd-o uneori să atingă temperatura de hibernare. În cealaltă jumătate a Europei, ei sînt amenințați de amplificarea profesionalizării, a corporatismului, a tehnicismului, a specializării. Toate acestea reduc importanța și rolul intelectualilor în numeroase țări, sporind necesitatea unei sfere în care să fie ridicate în continuare problemele generale și fundamentale care sînt, dimpotrivă, ocultate, laminate, concasate de dezvoltarea specializărilor. Iată de ce nevoia de
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
de-spiritualizat (desacralizat) / 102 f. Discursul religios-mistic / 108 g. Discursul religios-naționalist / 113 h. Discursul apocaliptic / 117 i. Comercialul religios în discursul jurnalistic / 119 j. Discurs media de desacralizare prin satiră / 122 IV. NOILE MEDIA ȘI VALOAREA LOR MISIONARĂ / 125 a. Tehnicismul și mișcarea discursiv religioasă / 131 b. Discursul religios în imagine / 138 c. Mesajul Creștin Ortodox transmis prin mijloace moderne / 150 d. Slujbe și pomelnice on line / 154 V. CONCLUZII / 157 VI. ANEXE / 165 VII. BIBLIOGRAFIE ȘI DOCUMENTARE / 173 Abstract / 185
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
curent în limbajul cibernetic fiind incluse în vocabularul cotidian. Dacă discursul religios va reuși să își păstreze strălucirea arhaică și în același timp să se folosească de noile tendințe, istoria discursiv-religioasă va reuși, peste timp, să ofere un răspuns. a. Tehnicismul și mișcarea discursiv-religioasă Marginalizat în perioada totalitară, discursul religios a revenit în spațiul public românesc, căutând să realizate o adaptare rapidă la mecanismele de comunicare ce au invadat spiritul uman cu o viteză uluitoare. Din această cauză nevoia de adaptare
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
discutate pe larg în partea a VI-a a celui de-al doilea capitol. Analiza e retrospectivă și prospectivă totodată. Pentru faza de început a scriitorului, a fost preferată "o interpretare textuală și naratologică" întrucât s-a considerat că acest "tehnicism descriptiv" va pune în evidență noutatea operei lui Slavici în raport cu antecesorii și contemporanii săi și va descoperi liniile esențiale pe direcția cărora scriitorul construiește conflictul, personajul și discursul ce vor caracteriza de aici înainte scrisul său în întregime. Capitolul al
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
această invenție nu transforma caracterul general al artei". Pentru a îndrepta un băț, trebuie să-l răsucești în celălalt sens. Pericolul ar fi, evident, dorința de a corecta un formalism printr-un matierism, un estetism de modă veche printr-un tehnicism up to date. N-am câștiga nimic înlocuindu-l pe Kant cu Toffler. Tehnica este necesară, nu suficientă. Este adevărat că evoluția materialelor și declinul topitoriilor a bulversat sculptura clasică în piatră, marmură și bronz care ține până la Rodin. De la
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
în timp grație existenței mediului tehnic al comunicării de masă care nu face altceva decât să ofere niște soluții tehnice la problemele tehnice generate de procesul globalizării. Ca atare, caracteristicile unei astfel de "culturi" ar fi "eclectismul", "universalismul", "atemporalitatea" și "tehnicismul"540. Spre deosebire de proiectul culturii globale, care influențează, așa cum indică Giddens, securitatea ontologică a culturilor particulare (ce presupun, la rându-le, o identitate colectivă, însă relativ delimitată și stabilă în spațiu și timp), acestea din urmă se caracterizează prin particularism, temporalitate
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
teoretică pentru psihologia socială, oferă o aproximare mijlocie a realității sociale, fiind apte să furnizeze suporturi explicative și conceptuale utile istoriei sau imagologiei comparate, ferindu-le, În același timp, de iluzia unor explicații globale, abstracte și superficiale, ca și de tehnicismul cercetărilor experimentale În exces, de natură să Îl contrarieze pe istoric. Desigur, apelul la o anumită teorie de rang mediu implică riscul de a rămâne prizonier Între limitele școlii sau orientării psihosociologice respective. Dar prejudecata conform căreia psihologiei sociale i-
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
constatări. Numai așa vom putea înțelege în mod corect de ce aceste națiuni sunt bogate și altele sărace, de ce unii oameni sunt bogați și alții săraci, de ce numai lumea occidentală poate să dezvolte aceste uimitoare metode de folosință a banului, de ce tehnicismul și performanța științifică au ca punct de plecare doar raționalitatea conștiinței și nu confuzia conștiinței. Andrei Pleșu ne amintește că "Spre deosebire de metafizica veche-indiană, cosmologia iudeo-creștină nu pune la îndoială realitatea lumii"180. Nu poți înțelege ceva negându-i existența. "Creatorul
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
politică dintre gazetele la care scriu, cei doi jurnaliști ilustrează în fond două moduri de raportare la realitățile politice ale vremii și două moduri de înțelegere a limbajului publicistic. Eminescu critică "logosul apocaliptic" al adversarului, coloratura pronunțat eschatologică, excesul de tehnicism retoric, apelul permanent la "sofistică", purtând amprenta utopismului gândirii liberale. Ironia descalificantă este cultivată cu obstinație de jurnalist în demersul de demontare a discursului cultivat de adversar: "Ziarul Românul este desăvârșit întru toate, și chiar în simțimintele sale patriotice. I
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]