165 matches
-
interbelice b) perioadei celui de-al doilea război mondial și a anilor ′50 c) anilor ′60 și ′70 ai secolului XX 3. În perioada 1984 - 2000, specialiștii în domeniul MRU s-au grupat în două curente de abordare științifică: a) tehnicist și umanist b) mercantilist și umanist c) utilitarist și umanist 55 Teme de discuție 1. Pentru a demonstra că ați înțeles modul în care a evoluat funcțiunea de personal, gândiți-vă care dintre activitățile acesteia vor influența hotărâtor evoluția viitoare
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
programatice de tip „neutru pozitivă”, studiul se poate realiza doar cu cooperarea organizației-subiect a studiului de caz. Strict tehnic, un studiu de caz se poate face și de „dincolo de gard”, dar probabilitatea erorilor crește, ca și pericolul apariției unor orientări tehniciste, de natură economică. Ar putea fi evaluate aspectele „materiale”, dar cele umane ar fi greu de înțeles. Probabil că există (sau măcar așa îmi place să cred!) sute de organizații interesante „de bine” în România anului 2007. Nu trebuie să
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
și naturalețe, cu „autenticitate” și legitimitate, fără „extremism”, fără intoleranța obsesională proprie uneori corifeilor francezi ai acestei orientări, însă cu o permanentă circumspecție și distanțare (auto)critică, și s-a materializat în texte agreabile la lectură, limpezi și expresive, deloc tehniciste, deloc rebarbative. În Realism și devenire poetică..., C. afirmă și demonstrează, analitic, existența unui proces de evoluție a prozei literare franceze din ultimele câteva secole (investigația, selectivă, începe de la clasicii din secolul al XVII-lea și continuă cu Balzac, Flaubert
CIOCARLIE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286252_a_287581]
-
bibliografice, montaje de fragmente eseistice pe cele mai diverse teme circumscrise din realitatea cotidiană, prozaic-derizorie, din actualitatea social-politică (scrutată, aceasta, din punctul de vedere al omului de cultură și, totodată, din cel al omului „oarecare”, al „omului precar”, fără morga tehnicistă a analistului politic ori a politologului), dar și din domeniul antropologiei culturale, al istoriei ideilor ori mentalităților, al imagologiei aplicate ș.a.m.d. De fapt, sunt solilocvii lăuntrice consemnate în scris, suscitate de cei mai diferiți „stimuli” exteriori care pot
CIOCARLIE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286252_a_287581]
-
fi perturbat); -fantasme (dacă medicul sau pacientul au o anumită imagine, pozitivă sau negativă, despre propria persoană diferită de realitate, aceasta va influența negativ comunicarea). Dintre factorii semantici care perturbă mai frecvent comunicarea menționăm următoarele categorii: -vocabularul incomplet sau prea tehnicist vor face imposibilă comunicarea; -gramatica (greșelile gramaticale vor denatura comunicarea, scăzând relația de încredere și depreciind imaginea celui care le face, mai ales atunci când acesta este medical); -sintaxa (construcțiile verbale prea complicate sau după modelele altor limbi perturbă relația de
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
și reductiv dacă este aplicat proiectului mediologic, tocmai pentru că acesta din urmă încearcă să reconcilieze așa-zisele contradicții, în special aceea dintre cultură și tehnică. Provocînd prin seninătatea cu care se distanțează atît de iluzia politico-culturală, cît și de cea tehnicistă, ambele fiind parțiale și încărcate axiologic, Debray se delimitează de doctrinele spiritualiste și umaniste. Instrumentele spirituale (les outils spirituels) creează ele însele o lume care acționează în mod subtil asupra produselor suportul tehnic, ne atenționează Régis Debray, nu este niciodată
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
de raporturile sociale în care se înscriu. Ebrietatea modernistă tip Expoziția Universală este astăzi forma cea mai bine primită a spiritualismului tehnic sau a iluziei atotputernice care generează formarea unui "tehnocosm" insular separat de determinanții săi biologici și istorici. Iluzia tehnicistă o conservă răsturnînd-o. Ea nu admite că istoria medierilor tehnice este o istorie imediat animală, socială, economică și politică. Provocarea noastră, pe care e posibil să n-o putem duce la capăt, ar fi să ne sustragem, în raport cu procedeele de
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
nu este inclus imediat în configurația lui sensibilă. Dacă s-ar fi întîmplat asta, societățile dotate asemănător ar fi avut și culturi asemănătoare, și n-ar fi fost nevoie de istorici care să ne explice diferențele. Aceste obiecții împotriva abstractizării tehniciste sînt mai mult decît fondate. Ele nu se ridică împotriva faptului că o nouă mediasferă marchează o schimbare generală a mijlocului de transport. O schimbare a mediilor existente, care nu rezistă mutațiilor decît cu condiția de a suferi ele însele
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
privitoare la acțiunea colectivă sau individuală. Desigur, lumea nu va deveni prin aceasta nici japoneză, nici chineză, dar cum să nu vezi În aceste experimente nipone o fantastică sursă de inspirație și de stimulare, pentru un Occident pe care metodologii tehniciști americani Îl lasă sub semnul Întrebării În privința Înfruntării prezentului și a construirii unui viitor viabil. Dacă un asemenea resort se sufocă, să ne Îndreptăm către Extremul-Orient nu pentru a reproduce, lucru de care am fi incapabili, date fiind humusurile noastre
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
Întărirea unor convingeri, formarea anumitor opinii și atitudini, a discernământului, o concepție științifică despre lume și viață, o solidă armătură filozofică. Transformarea lor În convingeri, În idei călăuzitoare, trebuie să constituie obiectul unei atenții speciale. Or, atitudinea obiectivistă, scientistă sau tehnicistă, indiferentă sau formală, pe care profesorul o imprimă informației prin intermediul metodei de comunicare folosite, prejudiciază Îndeplinirea acestei sarcini esențiale. Unele vor fi semnificațiile formative imprimate cunoștințelor expuse și Însușite de-a gata și altele ale celor obținute prin efortul propriu
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
în discuție a regimului parlamentar. În decursul anilor ’30, această dublă evoluție a căpătat adesea o tentă fascizantă. În Franța, sub regimul de la Vichy, s-au făcut eforturi pe „temele antiparlamentarismului, a anticapitalismului și anticolectivismului”, pentru a constitui „o elită tehnicistă în sânul aparatului de stat” (Birnbaum, 1978, p. 84). Imediat după cel de-al doilea război mondial, într-un context economic profund modificat, au reapărut concepții „organizatoare” ce vizau subordonarea opțiunilor politice „imperativelor tehnicii”. Tipică pentru această orientare a spiritelor
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Domenach declara că regăsește în lucrarea lui Armand și a lui Drancourt „imnul producției [...], vechi cântec din secolul al XIX-lea pe care-l credeam uitat” (Domenach, 1916a) și încheia cu o „pledoarie pentru politică”, observând în treacăt că optimismul tehnicist este o ideologie (Domenach, 1916b). Persistența unei ideologii tehnocratice a avut în Franța un dublu efect. Ea a contribuit la întărirea „coeziunii funcționarilor de rang înalt în raport cu oamenii politici tradiționali”. Dar, în egală măsură, ea „i-a apropiat pe conducătorii
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
constatată, speranța unei societăți fără clase continua să se profileze la orizontul istoriei (Rizzi, 1939). Cu Burnham, utopia societății egalitare posttehnocratice dispare complet. Ne aflăm în fața unei teorii a convergenței înainte ca ea să fi fost formulată, dar fără optimismul tehnicist al anilor de după război: în regimurile pluraliste, ca și în statele totalitare, puterea de facto trece în mâinile unei noi clase conducătoare. Burnham păstrează totuși din teoria marxistă ideea că proprietatea asupra mijloacelor de producție este cea care asigură puterea
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
rezumabil. Cititorului îi sunt prezentate tablouri stranii și trăiri bogat-înghețate, fascinante ori tulburătoare, uneori ca niște pânze de Magritte sau de De Chirico. Prozatorul se raliază la ceea ce s-a numit școala privirii, dar nu o face într-o modalitate tehnicistă, ci într-una suculentă, având carnația omenescului, cele mai bune pagini amintind de un Claude Simon. M. practică o scriitură perfecționistă, dar nu inutil ori forțat calofilă sau pedantă. Un fel de artă poetică e formulată în textul din Anna
MARES-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288011_a_289340]
-
rostirii, dincolo de impersonalitatea elegantă a demonstrațiilor, în toate textele există o evidentă implicare a autorului în propriul său discurs. De aici decurge o trăsătură inconfundabilă: tensiunea între simpatie și rigoare, căldură și exactitate, patos și luciditate, angajare confesivă și obiectivitate tehnicistă. Semnificativă e revenirea obsesivă a unor termeni-cheie ca „responsabilitate”, „răscumpărare”, „adevăr”, „demnitate”. Fiecare pagină este un exercițiu în primul rând de demnitate, dobândind în tot scrisul lui I. virtuți de ergo sum. SCRIERI: L’Amérique n’a pas encore parlé
IERUNCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287506_a_288835]
-
l-a determinat pe un exeget să conchidă, încă de la primul său volum de povestiri, printr-o afirmație corectă în esență, că „avem, deci, un Borges al nostru” (Marian Popa). Verva ludică și virtuozitatea stilistică nu sunt exploatate gratuit ori tehnicist, ci sunt dotate cu o perceptibilă gravitate de fond: prozatorul are o „atitudine de estet fundamentată moral, întrucât traduce o acută ultragiere spirituală” (Mircea Iorgulescu), nu este un „formalist”, ci un moralist și un umanist lucid, dublându-și performanțele de
GEORGE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
precădere arta spectacolului (regie, jocul actorilor, scenografie etc.), contextul social al acesteia, aspecte ale politicii culturale (repertoriu, reconsiderarea clasicilor sau montarea adecvată a producției autorilor moderni etc.) sau cu privire la sociologia receptării, critica dramatică etc. Toate sunt tratate nu în mod „tehnicist” , ci eseistic, deseori într-o alternare incitantă a unghiurilor de vedere, printr-o procedare sincretică, așa cum, de altfel, e și domeniul investigat. Nici dimensiunea literară a teatrului, fie că e vorba de dramaturgia clasică ori de textul contemporan, nu este
SACEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289419_a_290748]
-
În sensul acesta, trebuie luate în considerare diagnosticul și pronosticul bolii. Problema este deosebit de complexă. Medicina clasică, de factură pur clinică, prefera să ascundă bolnavului realitatea în cazul unei boli grave, cu un pronostic sumbru, defavorabil. Medicina modernă, de tip tehnicist, privește bolnavul ca pe un „obiect medical”, iar suferința ca pe o „defecțiune” de ordin biologic sau psihic. În acest sens, se admite faptul de a i se spune bolnavului direct, fără menajamente, diagnosticul real, indiferent de gravitatea bolii și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
esteticienii științifici înțeleg chestiunea” la acest tratat. După primele două secțiuni, Problemele preliminare și Valoarea estetică, partea a treia este consacrată operei de artă, momentelor constitutive și clasificării artelor, cu concluzii despre „anatomia, heteronomia și pantonomia artei”. De natură mai tehnicistă e partea a patra, Structura și creația artistică, pe când ultima parte, o poetică a receptării, insistă pe elemente extraestetice și estetice, pe criteriile ierarhizării artistice, subliniind heteronomia fenomenului receptării. Dincolo de documentarea laborioasă, precumpănitor germană, relevante sunt punctele de vedere personale
VIANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
prozelor poetice pentru cei mici de Marin Sorescu. În Kant Orient-Expres sau în Odă se observă cel mai bine amestecul (reușit) de asociații metaforice proaspete și aluzii livrești, de limbaj abstract-ermetic și colocvial-discursiv, de imagini suave, romantice și (neo)realiste, tehniciste, șocant-avangardiste. Este, în fond, un joc aparent aleatoriu, dar care desfășoară, în volutele sale imprevizibile, o semnificație mai mult sau mai puțin obscură: „Să mă scutur de simțuri cum/ evadatul adormit în zăpadă/ sub seara prinsă în gușă de/ pelican
STRATAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289971_a_291300]
-
propagandei ideologice, un automat. Este o ființă angoasată și culpabilizată prin presiunile la care este supus, prin tensiunea în care este obligat să trăiască, prin lipsa de ideal. 4) Omul și tehnica Aceasta reprezintă tema centrală a societății industrializate. Civilizația tehnicistă exercită o triplă influență asupra membrilor societății: fiziologică, psihologică și socială (G. Friedmann, R. Aron). Societățile industriale construiesc un nou mediu uman care transformă condițiile de existență ale omului, pătrund în toate sectoarele vieții sale, generează o multitudine de factori
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Precizăm însă că toate cele opt direcții sunt derivate din teza nedemonstrabilă (dar incontestabilă) conform căreia orice curriculum trebuie fundamentat dintr-o perspectivă antropologică largă și nu restrâns (ca în gândirea curriculară modernă) la „scopuri”, „abilități” etc. definite pragmatic și tehnicist. Postmodernismul este în esență un neoumanism, și orice încercare de a-i contesta necritic valoarea este nu doar o eroare științifică, ci și o dovadă de antiumanism. Nu-i mai puțin adevărat că gândirea postmodernistă s-a exprimat adesea în
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
despre un curent care nu s-a bazat exclusiv pe vehemența contestatară a antimoderniștilor, ci pe sugestii constructive în direcția reîntemeierii curriculumului și a regândirii sale dintr-o perspectivă largă, profund umană, necaricaturizată prin concepte behavioriste și dezumanizată prin metafore tehniciste. 13.8. Curriculumul „centrat pe primatul persoanei” și „antiinginerismul”tc "13.8. Curriculumul „centrat pe primatul persoanei” și „antiinginerismul”" Cu „curriculumul centrat pe primatul persoanei” (primacy of the person), teoretizat de curentul reconceptualist, s-a deschis prima fereastră prin care
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
diferite prin tematică ori structură, însă izbitor de asemănătoare între ele, ca segmente ale unui continuum, ale unui solilocviu virtual infinit și atotcuprinzător. Definitorie este identitatea lor stilistică, inconfundabilă. Scriitorul combină erudiția cu spiritul ludic, cultivă un vocabular neologistic și tehnicist (cu alimentare copioasă din terminologia științelor limbajului, în special a poeticii, semioticii și retoricii, discipline în vogă în epoca formării lui P., dar și din arsenalul filosofiei și al altor discipline umaniste), împănat imprevizibil și savuros cu arhaisme, regionalisme (moldovenești
PIŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288830_a_290159]
-
radicală, nici nu respinge operele comentate, de vreme ce sunt alese cele care îi câștigă adeziunea și admirația ori din rândul valorilor consacrate, clasicizate. P. expune într-un stil median, echidistant față de calofilie și prețiozitate și, pe de altă parte, față de ariditatea tehnicistă. Câteva volume sunt selecții de cronici, studii sau eseuri critice, alăturând texte ce vizează atât scrierile unor clasici ori scriitori „de patrimoniu”, cât și pe cele ale unor contemporani, inclusiv ale unor începători. Dispunerea în secțiuni delimitate tematic schițează implicit
POPA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288903_a_290232]