225 matches
-
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE șI DUPĂ 1989 SUMAR Raluca Grosescu, Argument .......................................................... ELITE POLITICE, GUVERNAMENTALE șI MILITARE ÎN PERIOADA COMUNISTĂ Laurențiu ștefan, De la un stalinism la altul. Dimensiunea tehnocratică În guvernele GheorghiuDej (1952-1965) comparativ cu guvernele Ceaușescu (1965-1974) .............................................. Ruxandra Ivan, Elite de Partid, elite de Stat: Cazul Ministerului de Externe, 1946 - 1953 ............ Marius Stan, Mihai Burcea, Mihail Bumbeș, Recrutarea cadrelor superioare de penitenciar: 1945-1989 .. Cristina Roman, Facțiuni În interiorul elitei
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
o Încercare de a umple o parte din golul academic enunțat anterior. Neasumându-și un caracter de exhaustivitate, prezentul volum dorește să redeschidă și să Întrețină dezbaterea științifică cu privire la tema elitelor comuniste. Laurențiu șTEFAN De la un stalinism la altul. Dimensiunea tehnocratică În guvernele Gheorghiu-Dej (1952-1965) comparativ cu guvernele Ceaușescu (1965-1974) Introducere Răspântiile comunismului Comunismul a luat forme diferite În țările Europei de Est. Dovadă este faptul că ele au trebuit să se confrunte cu seturi diferite de probleme când regimul s-
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
au avut În responsabilitate portofolii „tehnice”, dar experiența lor este prea scurtă pentru aprecierea priceperii lor tehnice numai pe această bază. șase membri ai acestei promoții au condus ministere non-economice. Parcursul guvernamental al celorlalți 8 sugerează o preeminență a credențialelor tehnocratice. Patru dintre ei ies puternic În evidență. Lungimea mandatului lor este impresionantă și, aș zice, surprinzătoare Într-un regim În care capriciile (și suspiciunea) conducerii comuniste permiteau arareori oamenilor să-și consolideze fiefurile. Mihai Florescu și Mihai Suder au fost
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
4). Doi dintre aceștia (Sălăjan și Coliu) au condus ministere non-economice, ceea ce este compatibil cu o carieră la vârful partidului. Pentru ceilalți doi (Cosma și Dalea), implicarea lor la nivel Înalt În partid (deși mai puțin consistentă) le umbrește profilul tehnocratic, dacă acesta are Într-adevăr o bază reală. Dintre ei, Cosma este probabil mai aproape de modelul tehnocrat, datorită șederii sale scurte În Secretariatul CC. Nu am putut obține alte informații despre el. Pe de altă parte, știm despre Dalea că
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
care, ca și BÎrlădeanu, a studiat ingineria Înainte de război. După această analiză a carierei de partid și a educației formale a celor 13, cred că doar patru ne invită să le acordăm atenție din punctul de vedere al analizei dimensiunii tehnocratice: BÎrlădeanu, Voitec, Constantinescu și Rădulescu. Dacă sintagma ar avea un sens, i-am caracteriza drept politicieni-tehnocrați sau, cel puțin, drept politicieni cu Înclinație tehnocratică. Maurer poate fi caracterizat ca fiind un politician cu vederi largi, dar nu un tehnocrat. Pentru
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
că doar patru ne invită să le acordăm atenție din punctul de vedere al analizei dimensiunii tehnocratice: BÎrlădeanu, Voitec, Constantinescu și Rădulescu. Dacă sintagma ar avea un sens, i-am caracteriza drept politicieni-tehnocrați sau, cel puțin, drept politicieni cu Înclinație tehnocratică. Maurer poate fi caracterizat ca fiind un politician cu vederi largi, dar nu un tehnocrat. Pentru scopuri comparative, Îi voi include În categoria tehnocraților „schimbători” pe acei politicieni care au Înregistrat un număr semnificativ de ani Într-un minister non-politic
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
schimbători”, iar patru au fost identificați ca politicieni-tehnocrați. Doi s-au dovedit greu de clasificat, unul cu 13 ani de experiență În guvern (Ion Cosma), celălalt cu șase ani și jumătate (Gheorghe Hossu). În elita Dej există și o componentă „tehnocratică” considerabilă. Deși criteriul meu de definire a unui „tehnocrat” poate fi desigur contestat, cred totuși că informațiile oferite de cariera ministerială, coroborate cu nivelul de implicare În partid, ne-au permis să identificăm o proporție neașteptat de mare de tehnocrați
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
totalul se ridică la 21, fără a-l mai lua În calcul pe Ion Gheorghe Maurer, un alt intelectual „strecurat” În elita partidului. Dacă argumentarea noastră este bine fondată, aproape jumătate din elita Dej poate fi trecută sub eticheta de „tehnocratică”. Tabelul de mai jos sintetizează aceste rezultate. Tabelul 6. Politicieni și tehnocrați. Tabloul final Politicieni 1 Tehnocrați incerți 2 Profil greu de definit 3 Politicieni-tehnocrați4 Tehnocrați recompensați Tehnocrați primul cerc (nucleul) Tehnocrați al doilea cerc Maurer* Fazekas* Cosma* Rădulescu* Marin
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Levente Borilă* Almășan* Marinescu Drăghici* Vijoli* Moghioroș* Mosora* Coliu Bughici Notă: 1. Implicare zero sau redusă În gestionarea chestiunilor economice. 2. Implicare politică apreciabilă, responsabilități În domenii tehnice de lungă durată, dar variate. 3. Implicare politică relativ redusă, dar vocația tehnocratică este greu de precizat. 4. Dimensiunea tehnocratică ușor de recunoscut, deși implicarea politică este substanțială. * Membri ai nucleului elitei. 3.5. Dispariția elitei guvernamentale Dej Dacă aceasta a fost elita lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, este firesc să ne Întrebăm ce se
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Mosora* Coliu Bughici Notă: 1. Implicare zero sau redusă În gestionarea chestiunilor economice. 2. Implicare politică apreciabilă, responsabilități În domenii tehnice de lungă durată, dar variate. 3. Implicare politică relativ redusă, dar vocația tehnocratică este greu de precizat. 4. Dimensiunea tehnocratică ușor de recunoscut, deși implicarea politică este substanțială. * Membri ai nucleului elitei. 3.5. Dispariția elitei guvernamentale Dej Dacă aceasta a fost elita lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, este firesc să ne Întrebăm ce se Întîmplă cu ea după moartea acestuia. Cum
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Durata medie a unui mandat coboară la 9,7 ani pentru toți membrii elitei și tot În scădere este și media mandatelor membrilor nucleului elitei: 11,95 ani. Trăsătura remarcabilă a acestui grup (vezi tabelul 10) este natura sa preponderent „tehnocratică”, toți indivizii acestei promoții având o vocație clar identificabilă, chiar și cei trei cu responsabilități politice În guvern. Continuitatea În funcție este, de asemenea, absolut notabilă: opt dintre cei nouă și-au sfârșit cariera guvernamentală cu aceleași responsabilități cu care
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
funcției politice. Aceeași claritate caracterizează grupul tehnocraților. Toți cei cinci par să fi fost specialiști În domeniile pe care le „păstoresc” (Metalurgie, Finanțe, Ape, Industrie Alimentară, Industrie Ușoară). Cariera lui Neculai Agachi, de exemplu, ne amintește foarte bine de modelul tehnocratic al erei Dej: o carieră lungă și neîntreruptă Într-o singură poziție ministerială, cu un pronunțat caracter „tehnocratic”. A fost ministrul Metalurgiei timp de aproape 17 ani. Dar, cu o carieră ministerială atât de lungă și de „curată”, este mai
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
care le „păstoresc” (Metalurgie, Finanțe, Ape, Industrie Alimentară, Industrie Ușoară). Cariera lui Neculai Agachi, de exemplu, ne amintește foarte bine de modelul tehnocratic al erei Dej: o carieră lungă și neîntreruptă Într-o singură poziție ministerială, cu un pronunțat caracter „tehnocratic”. A fost ministrul Metalurgiei timp de aproape 17 ani. Dar, cu o carieră ministerială atât de lungă și de „curată”, este mai degrabă o excepție. O situație similară (deși cu mandate de „numai” opt ani și jumătate) se Întâlnește În
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
mare parte implicați În probleme non-economice și vor fi descriși, pur și simplu, ca politicieni. Alți doi au fost promovați destul de târziu În CC (numai În 1969), dar ascensiunea lor a fost rapidă - Cornel Burtică și Ion Pățan. Dosarul lor tehnocratic credibil oferă destule motive pentru a fi considerați tehnocrați deveniți politicieni, Însă cariera lor paralelă (În partid și În stat) face mai grea o asemenea identificare. Este nevoie de mai multă informație. O particularitate a elitei Ceaușescu: tehnocrații „incerți” a
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
grup (Banc, Bobu, Ioniță, Lupu, Popescu, Stănescu și Verdeț) este indubitabilă. Profilul celorlalți 11 cu poziții Înalte În ierarhia de partid și În guvern nu mai este atât de clar, căci poate fi identificată și În cazul lor o dimensiune tehnocratică. În prima etapă, cariera lor guvernamentală m-a determinat să Îi caracterizez drept tehnocrați „incerți”. Analiza carierei lor În partid nu m-a ajutat În a tranșa definitiv cărei categorii Îi aparțin. Dar are vreun sens să Încercăm cu orice
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
de a ajunge la „adevărații” politicieni și la „adevărații” tehnocrați. Este adevărat că am Încadrat În categoria de „tehnocrați incerți” trei membri ai elitei Dej, dar numai Într-un singur caz (Mihai Dalea) a putut fi luată „În serios” dimensiunea tehnocratică. Ceilalți doi nu au avut studii superioare, iar Încărcătura politică a responsabilităților lor era predominantă. În cadrul elitei Ceaușescu Însă, expresia „tehnocrați incerți” dobândește o nouă semnificație. Pare să se potrivească unui număr extrem de mare de indivizi și, prin urmare, ne
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Lupu* Niculescu* Dumitrescu* Moldovan Stănescu* Trofin Iorgulescu* Popescu Patilineț Bobu Notă: 1. Implicare zero sau redusă În gestionarea chestiunilor economice. 2. Implicare politică apreciabilă, responsabilități În domenii tehnice de lungă durată, dar variate. 3. Implicare politică relativ redusă, dar vocația tehnocratică este greu de precizat. 4. Dimensiunea tehnocratică este ușor de recunoscut, deși implicarea politică este substanțială. * Membri ai nucleului elitei. 4.5. Dispariția elitei guvernamentale Ceaușescu Am subliniat mai sus că anul 1969 este unul crucial pentru schimbarea elitelor. În
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Popescu Patilineț Bobu Notă: 1. Implicare zero sau redusă În gestionarea chestiunilor economice. 2. Implicare politică apreciabilă, responsabilități În domenii tehnice de lungă durată, dar variate. 3. Implicare politică relativ redusă, dar vocația tehnocratică este greu de precizat. 4. Dimensiunea tehnocratică este ușor de recunoscut, deși implicarea politică este substanțială. * Membri ai nucleului elitei. 4.5. Dispariția elitei guvernamentale Ceaușescu Am subliniat mai sus că anul 1969 este unul crucial pentru schimbarea elitelor. În acest an, Ceaușescu a făcut o remaniere
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
aveau o anumită educație economică sau tehnică. Desigur, acestea sunt numai câteva elemente ale unei probleme mult mai complexe: au fost „experții roșii” la fel de buni și eficienți ca experții „normali”? Au reușit comuniștii să combine Într-un singur individ credențialele tehnocratice cu devotamentul politic? Unii autori au documentat faptul că liderii comuniști români au fost conștienți de greutățile implicate de această dilemă, dar au Încercat În mod repetat să „aibă și tortul și să-l și mănânce”. Ken Jowitt merge până
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
specializări), acordându-se diplome În „științe politice și economice, În științe politice, În filozofie-sociologie, În economie și În istoria mișcării muncitorești”. În 1967 se Înființează, la Otopeni, CEPECA (Centrul de Pregătire a Cadrelor), instituție care punea accentul pe o pregătire tehnocratică a cadrelor din economie. În aceeași perioadă, la „ștefan Gheorghiu” se introduc examenele de admitere. Începând cu 1971, CEPECA va funcționa În cadrul Academiei „ștefan Gheorghiu” sub numele de Institutul B, la Institutul A fiind formate cadrele de partid ale UTC
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
se Încheie În octombrie 1955. Vezi „Lista guvernelor” din „Anexe”. Ghiță Ionescu, op. cit., p. 351. Acest lucru este un semn (În sprijinul opțiunii noastre metodologice) că simpla analiză a mandatelor guvernamentale poate dezvălui, cu un grad de precizie rezonabil, profilul „tehnocratic” al unui anumit membru al guvernului. Ghiță Ionescu, op. cit., p. 353. Ghiță Ionescu Îl caracterizează drept „un bun comunist și un bun tehnocrat”, op. cit., p. 329. Vezi notele biografice În Ghiță Ionescu, op. cit., p. 356, și În Stephen Fisher-Galați, Romania
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Lupu, op.cit. sau Mihai Dinu Gheorghiu, Intelectualii În câmpul Puterii..., ed. cit. Mary Ellen Fischer, Nicolae Ceaușescu. A study În Political Leadership, Lynne Rienner Publishers, Boulder și Londra, 1989, p. 197. Chiar dacă motivația era evidentă, i.e. de control asupra zonei tehnocratice. Mihăiță Lupu, Studiu comparat cu privire la Influența Academiei..., ed. cit., pp. 73-77. Mihai Dinu Gheorghiu, Intelectualii În câmpul puterii..., ed. cit., p. 237. Ibidem. Mihai Dinu Gheorghiu, „La mobilité universitaire internationale...”, art. cit., p. xxii. Mary Ellen Fischer, op. cit., p. 197
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
cu Miron Constantinescu, un om inteligent, dar extrem de abuziv, despotic, intolerant, lipsit de deschidere spre formule occidentale care să nu fie marxiste? Evident, nu. Îl pot compara cu activistul de partid relativ luminat Paul Niculescu-Mizil. Mircea Malița avea o orientare tehnocratică și era interesat de științele umane, formulele Clubului de la Roma etc. Mircea Mihăieș: Era și el tot un fel de perestroikist, și este uimitor că nu a făcut o carieră spectaculoasă după 1990. E Încă un om În putere! Vladimir
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
unor societ((i a(a-zis "primitive", caz în care nu poate r(mine insensibil la bog((ia mitologica, poetic( (i simbolic( a acestor spa(îi. "Aceste societ(ți par s( suplineasc( absen(a progreselor tehnologice, absen(a preocup(rilor tehnocratice printr-un fantastic preaplin imaginativ. Actele cele mai cotidiene spune M. Griaule obiceiurile, rela(iile sociale sînt supra(nc(rcate de simboluri, sînt dublate (n cele mai mici detalii de un cortegiu de valori simbolice"10. (n cazul lui M.
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
care să elibereze tehnocrația de constrângerile sistemului politic comunist. Componenta cea mai neclară în acest complex ideologic era însă forma de proprietate. Aceasta nu reprezenta pentru tehnocrație elementul cel mai important. O proprietate de stat, în contextul unei societăți conduse tehnocratic, era acceptabilă. Direcțiile de schimbare a societăților socialiste care depindeau fundamental de schimbările globale nefiind predictibile, era firesc că nu au reușit să-și cristalizeze o viziune politică proprie. În cadrul tehnocrației s-au dezvoltat puternice aspirații de schimbare socială a
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]