KorAP: Find »[drukola/base=teism & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 4 5 6 >

139 matches

Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399

a scăpa de contradicție cel puțin una dintre premise trebuie negată. Negarea lui (1) și (2) constituie pozitivismul, iar negarea lui (3) ar conduce spre o ființă perfectă care există în mod contingent o afirmație contradictorie. Negarea lui (4) reprezintă teism a priori. Premisele (1) și (2) sunt postulate teiste semnificative, iar premisa (3) este un postulat metafizic semnificativ 344. O existență care este deductibilă dintr-o definiție abstractă trebuie ea însăși să fie abstractă. Prin urmare, avem două soluții: ori

Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
concepuți două tipuri de indivizi: a) cei a căror existență și actualitate, deși distinctă sunt contingente; b) a căror actualitate, dar nu și existență, este contingentă. Ultima formă este considerată superioară tuturor celorlalte 346. 5.2. Reconstrucția argumentului ontologic în cadrul teismului neoclasic O scurtă introducere în teismul neoclasic Teismul procesual mai este numit, odată cu filosofia lui Charles Hartshorne, teism neoclasic. Termenul este ales pentru a se arăta legăturile cu teismul clasic prin menținerea principalelor teze susținute de teismul clasic, dar și

Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
cei a căror existență și actualitate, deși distinctă sunt contingente; b) a căror actualitate, dar nu și existență, este contingentă. Ultima formă este considerată superioară tuturor celorlalte 346. 5.2. Reconstrucția argumentului ontologic în cadrul teismului neoclasic O scurtă introducere în teismul neoclasic Teismul procesual mai este numit, odată cu filosofia lui Charles Hartshorne, teism neoclasic. Termenul este ales pentru a se arăta legăturile cu teismul clasic prin menținerea principalelor teze susținute de teismul clasic, dar și pentru a arăta depășirea acestuia pentru

Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
căror existență și actualitate, deși distinctă sunt contingente; b) a căror actualitate, dar nu și existență, este contingentă. Ultima formă este considerată superioară tuturor celorlalte 346. 5.2. Reconstrucția argumentului ontologic în cadrul teismului neoclasic O scurtă introducere în teismul neoclasic Teismul procesual mai este numit, odată cu filosofia lui Charles Hartshorne, teism neoclasic. Termenul este ales pentru a se arăta legăturile cu teismul clasic prin menținerea principalelor teze susținute de teismul clasic, dar și pentru a arăta depășirea acestuia pentru o mai

Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
căror actualitate, dar nu și existență, este contingentă. Ultima formă este considerată superioară tuturor celorlalte 346. 5.2. Reconstrucția argumentului ontologic în cadrul teismului neoclasic O scurtă introducere în teismul neoclasic Teismul procesual mai este numit, odată cu filosofia lui Charles Hartshorne, teism neoclasic. Termenul este ales pentru a se arăta legăturile cu teismul clasic prin menținerea principalelor teze susținute de teismul clasic, dar și pentru a arăta depășirea acestuia pentru o mai bună raportare a acestor atribute la realitatea înconjurătoare, care este

Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
considerată superioară tuturor celorlalte 346. 5.2. Reconstrucția argumentului ontologic în cadrul teismului neoclasic O scurtă introducere în teismul neoclasic Teismul procesual mai este numit, odată cu filosofia lui Charles Hartshorne, teism neoclasic. Termenul este ales pentru a se arăta legăturile cu teismul clasic prin menținerea principalelor teze susținute de teismul clasic, dar și pentru a arăta depășirea acestuia pentru o mai bună raportare a acestor atribute la realitatea înconjurătoare, care este într-o permanentă schimbare. Teismul neoclasic își are tradițiile în ideile

Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
argumentului ontologic în cadrul teismului neoclasic O scurtă introducere în teismul neoclasic Teismul procesual mai este numit, odată cu filosofia lui Charles Hartshorne, teism neoclasic. Termenul este ales pentru a se arăta legăturile cu teismul clasic prin menținerea principalelor teze susținute de teismul clasic, dar și pentru a arăta depășirea acestuia pentru o mai bună raportare a acestor atribute la realitatea înconjurătoare, care este într-o permanentă schimbare. Teismul neoclasic își are tradițiile în ideile socinienilor și a fost dezvoltată cu succes de

Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
pentru a se arăta legăturile cu teismul clasic prin menținerea principalelor teze susținute de teismul clasic, dar și pentru a arăta depășirea acestuia pentru o mai bună raportare a acestor atribute la realitatea înconjurătoare, care este într-o permanentă schimbare. Teismul neoclasic își are tradițiile în ideile socinienilor și a fost dezvoltată cu succes de filosofi precum Alfred Whithead sau Charles Hartshorne. În teismul clasic, Dumnezeu apare descris în termeni absoluți în ceea ce privește calitățile sale precum omnisciența sau omnipotența, și nu se

Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
pentru o mai bună raportare a acestor atribute la realitatea înconjurătoare, care este într-o permanentă schimbare. Teismul neoclasic își are tradițiile în ideile socinienilor și a fost dezvoltată cu succes de filosofi precum Alfred Whithead sau Charles Hartshorne. În teismul clasic, Dumnezeu apare descris în termeni absoluți în ceea ce privește calitățile sale precum omnisciența sau omnipotența, și nu se poate schimba pentru că schimbarea ar anula perfecțiunea ființei divine. Dumnezeu a creat lumea ex nihilo, este omnipotent și omniscient. Pentru teismul procesual, indivizii

Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
Hartshorne. În teismul clasic, Dumnezeu apare descris în termeni absoluți în ceea ce privește calitățile sale precum omnisciența sau omnipotența, și nu se poate schimba pentru că schimbarea ar anula perfecțiunea ființei divine. Dumnezeu a creat lumea ex nihilo, este omnipotent și omniscient. Pentru teismul procesual, indivizii sunt și trebuie considerați, la fel ca Dumnezeu, creatori ai realității înconjurătoare. Prin această perspectivă încearcă să se reducă prăpastia creată în cadrul teismului clasic între Dumnezeu și lume: Dumnezeu este creatorul, iar lumea este creată, Dumnezeu este perfect

Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
anula perfecțiunea ființei divine. Dumnezeu a creat lumea ex nihilo, este omnipotent și omniscient. Pentru teismul procesual, indivizii sunt și trebuie considerați, la fel ca Dumnezeu, creatori ai realității înconjurătoare. Prin această perspectivă încearcă să se reducă prăpastia creată în cadrul teismului clasic între Dumnezeu și lume: Dumnezeu este creatorul, iar lumea este creată, Dumnezeu este perfect și infinit, iar lumea este contingentă și finită. Indivizii creează de asemenea ceva în Dumnezeu, pentru că o ființa divină este într-o permanentă legătură cu

Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
creatorul, iar lumea este creată, Dumnezeu este perfect și infinit, iar lumea este contingentă și finită. Indivizii creează de asemenea ceva în Dumnezeu, pentru că o ființa divină este într-o permanentă legătură cu creaturile sale. În locul conceptului clasic de Dumnezeu, teismul neoclasic propune un Dumnezeu în care există potențialitate. Cunoașterea lui Dumnezeu crește în măsura în care Universul se schimbă și evoluează. Această potențialitate implică și faptul că se poate vorbi de anumite perfecțiuni pe care Dumnezeu nu le are: "În fiecare alegere anumite

Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
alt sens, existența sa nu poate fi periclitată de lucrurile și evenimentele la care participă. Ideea că totul este inclus în Dumnezeu este reprezentată de Hartshorne prin termenul de panentheism. Această perspectivă se dorește a fi o poziție mediatoare între teismul clasic și panteism. Dumnezeu este legat de lume într-o manieră similară felului în care o persoană este legată de celule corpului său Dumnezeu cunoaște fiecare celulă a corpului divin într-o manieră perfectă, iar ceilalți cunosc aceste celule în

Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
cunoscute efectele și astfel, Dumnezeu, cunoscându-se pe sine însuși, trebuie să cunoască orice lucru pe care îl poate produce și nu are nevoie de o relație viitoare cu acele lucruri. În metafizica lui Hartshorne, în particular și în metafizica teismului procesual, în general, a cunoaște o cauză adecvat implică a cunoaște rezultatele sale posibile. Cauzele lasă întotdeauna rezultatele deschise pentru decizii viitoare 351. Spinoza a fost și el de acord cu Aristotel și a considerat că a cunoaște implică ceea ce

Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
să se spună că la orice problemă există doar soluții bune chiar și Dumnezeu trebuie să ia decizii contingente în procesul creației, nici chiar el nu poate avea valorile tuturor lumilor posibile, toate complet actualizate 354. Omnisciența lui Dumnezeu în teismul clasic nu include posibilitatea de a cunoaște tot ce va fi în viitor. "Ceva ce încă nu e" reprezintă o idee cu înțeles doar pentru cineva care nu se bucură de toate detaliile viitorului. Viitorul implică lipsa unei conștiințe complete

Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
Dumnezeu trebuie să fie considerat în toate aspectele de nedepășit de către alți, deși el se poate autodepăși pe sine în stări viitoare în sensul în care el acumulează informații noi de la un moment la altul 356. Principiul libertății divine în cadrul teismului procesual încearcă să arate că Dumnezeu creează în mod liber, adică face o tranziție de la o posibilitate abstractă către o actualitate concretă. Se consideră de asemenea că trebuie să existe contingență atât în Dumnezeu, cât și în lume actele sale

Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
lucrurile într-o manieră în care nu există relativitate sau dependență în Dumnezeu, ca și cunoscător și dependență maximă în creaturi ca și cunoscut. Se spune adesea că putem vorbi de o cunoaștere umană relativă, în timp ce cunoașterea divină este absolută. Teismul procesual propune o abordare care nu consideră cunoașterea divină absolută în toate aspectele sale. Mai mult, a considera cunoașterea noastră relativă doar datorită faptului că suntem inferiori este greșit. O cunoaștere absolută implică un absolutul în ceea ce privește certitudinea și completitudinea, iar

Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
abstracte de a cunoaște tot timpul ceea ce e de cunoscut, dar și în proces de dezvoltare în ceea ce privește perfecțiunea actualității sale concrete de a cunoaște ceea ce este în mod actual de cunoscut 359. Detaliile evenimentelor nu sunt decretate de divinitate poziția teismului neoclasic este că ele au loc și asta e tot ce se poate afirma. Ceea ce este decretat este faptul că este posibil ca ele să se întâmple, dar în același timp este posibil ca alte evenimente să aibă loc. Motivul

Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
cauzal necesare pentru ca Dumnezeu să le cunoască. Cunoașterea divină trebuie să fie ordonată temporal și trebuie să fie schimbătoare. În comparație cu doctrina unei cunoașteri dincolo de timp, în care Dumnezeu cunoștea într-un singur moment evoluția temporală a lumii, doctrina propusă de teismul neoclasic îi permite lui Dumnezeu să cunoască în fiecare moment ceea ce este actual de cunoscut, iar tot ceea ce este posibil va cunoaște doar ca posibilitate. Se poate spune că o astfel de cunoaștere este infinită în două sensuri: în ceea ce privește actualitățile

Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
ci numai de către ființa perfectă. Este posibil că concepem o ființă omniscientă care se schimbă o astfel de ființă va știi întotdeauna mai mult într-un moment viitor decât a știut în trecut. Se poate vorbi de cunoaștere adevărată în cadrul teismului neoclasic doar printr-o corespondență cu realitatea, iar a cunoaște lucruri care nu s-au întâmplat implică o falsă cunoaștere. Singura variantă prin care putem să ne raportăm la viitor implică un viitor nedeterminat care lasă libertatea de a alege

Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
consideră că în Dumnezeu există o coincidență perfectă între altruism și interes propriu: devreme ce toate creaturile sunt părți ale sale și toate au un loc în cunoașterea sa, Dumnezeu dorește fericirea lor ca parte a fericirii sale.368 Perspectiva teismului neoclasic asupra omniscienței divine și asupra viitorului permite o raportare adecvată asupra libertății umane. Oamenii au posibilitatea de a alege dintre variantele ivite, iar ființa perfectă cunoaște acel fapt în momentul în care se actualizează. Realitatea este într-o permanentă

Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
o ființă perfectă nu poate cunoaște viitorul indefinit ca definit. Dumnezeu se schimbă alături de lumea care este într-o permanentă schimbare, omnisciența sa implică cunoașterea a tot ceea ce este actual de cunoscut. Revenind la argumentul ontologic, după această incursiune în teismul neoclasic, ne propunem să vedem diferențele dintre Malcolm, Findlay și Hartshorne, în reinterpretarea modală a argumentului ontologic. Findlay împărtășește o perspectivă anti-teistiă, Malcolm o perspectivă teistă, iar Hartshorne consideră că trebuie luate în calcul ambele variante, în funcție de tipul de teism

Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
teismul neoclasic, ne propunem să vedem diferențele dintre Malcolm, Findlay și Hartshorne, în reinterpretarea modală a argumentului ontologic. Findlay împărtășește o perspectivă anti-teistiă, Malcolm o perspectivă teistă, iar Hartshorne consideră că trebuie luate în calcul ambele variante, în funcție de tipul de teism care este în discuție și își prezintă pe larg această perspectivă în lucrarea "The Logic of Perfection". Se poate spune că dezacordul vizează analiza distinctă a conceptului de perfecțiune 369. Concluzia de principiu și punctul de legătură între cei trei

Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
necesitate pozitivă, ori una negativă. Întrebarea care rămâne totuși e cum putem să decidem între aceste două variante? Dacă "existența necesară" este inadmisibilă din punct de vedere logic, atunci Findlay are dreptate să considere argumentul ontologic ca o respingere a teismului. Dacă existența necesară este posibilă din punct de vedere logic și dacă perfecțiunea este de asemenea posibilă, atunci argumentul ontologic furnizează o demonstrație validă a teismului. Hartshorne admite că în cazul în care perfecțiunea este concepută în maniera anselmiană, atunci

Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
vedere logic, atunci Findlay are dreptate să considere argumentul ontologic ca o respingere a teismului. Dacă existența necesară este posibilă din punct de vedere logic și dacă perfecțiunea este de asemenea posibilă, atunci argumentul ontologic furnizează o demonstrație validă a teismului. Hartshorne admite că în cazul în care perfecțiunea este concepută în maniera anselmiană, atunci argumentul poate fi convingător împotriva teismului deoarece am fi legați de o formă a existenței necesare care "violează" principiile logice 371. Pentru a fi depășite aceste

Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]