88 matches
-
se încrede în El, pe cât de esențial este pentru un mire să fie convins că există o mireasă lângă el în fața altarului, înainte de a spune "Da"24. În concluzie, putem spune că atitudinea specifică filosofiei moderne de a respinge argumentele teiste nu este pe deplin nejustificată, chiar dacă a fost fundamental negativă și sceptică. Dovezile raționale sunt adesea considerate neconvingătoare din punct de vedere psihologic, lipsite de validitate logică, deficiente sub aspect epistemologic, inadecvate ontologic și/sau deplasate axiologic. Cu toate acestea
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
să susțină existența lui Dumnezeu și importanța practică a acestui adevăr pentru nevoile practice ale oamenilor. Pe lângă experiența religioasă este nevoie și de rațiune pentru a le da oamenilor asigurarea că există un Dumnezeu. Pe de altă parte, dacă argumentele teiste ar fi neraționale, atunci s-ar putea să existe un Dumnezeu, dar nu au fost produse raționamente bune în favoarea credinței că Dumnezeu există. Numai o examinare completă a argumentelor poate să decidă relevanța și corectitudinea lor. 1.2. Argumente a
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
examinare completă a argumentelor poate să decidă relevanța și corectitudinea lor. 1.2. Argumente a posteriori Argumentele privind existența lui Dumnezeu sunt numeroase și fiecare dintre ele se prezintă în diferite variante. În continuare vom analiza cele mai importante argumente teiste cu scopul de a pune mai bine în evidență specificul argumentului ontologic ce constituie elementul central al lucrării de față. Mai întâi, trebuie făcută o distincție între două categorii de argumente teiste: a posteriori și a priori. Diferența dintre aceste
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
În continuare vom analiza cele mai importante argumente teiste cu scopul de a pune mai bine în evidență specificul argumentului ontologic ce constituie elementul central al lucrării de față. Mai întâi, trebuie făcută o distincție între două categorii de argumente teiste: a posteriori și a priori. Diferența dintre aceste două tipuri de dovezi este că primele, fie se bazează în întregime pe experiență, fie au cel puțin o premisă a posteriori, pe când ultimele nu au nici o premisă a posteriori. Cu alte
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
argumentul ontologic, atunci argumentul cosmologic și cel teologic ne pot oferi răspunsul pentru una din cele două alternative spre care putem fi atrași de către argumentul ontologic. Acestea ar putea indica de ce este mai rațional să vedem universul dintr-o perspectivă teistă 268. Dacă argumentul global este văzut ca un "cadru cumulativ", atunci argumentele trebuie să formeze o rețea astfel încât fiecare argument suportă și este suportat de celelalte argumente. Acest lucru nu implică faptul că argumentele nu pot funcționa independent unul de
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
prin utilizarea structurilor logicii modale contemporane. Una dintre cele mai influente încercări îi aparține lui Norman Malcolm. Acesta realizează prin articolul său, "Anselm's ontological argument", o revigorare a discuțiilor din jurul argumentului ontologic 269. Revenirea argumentului ontologic în orizontul discuțiilor teiste, prin articolul lui Norman Malcolm a reprezentat totodată o modificare de paradigmă, prin tipul de interpretare pe care îl indică. Astfel, dacă distincția recunoscută în mod clasic dintre argumentul lui Anselm din Proslogion și celelalte argumente formulate pentru demonstrarea existenței
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
premisa acestui argument? b) Poate fi rezonabil pentru un teist să accepte premisa acestui argument independent de concluzia argumentului? Răspunsul natural pentru a) ne obligă să ne aplecăm asupra răspunsului lui b): există vreo garanție independentă potrivită pentru raționalitatea credinței teiste: este posibil să existe o entitate care să posede mărime maximă!? Oppy consideră că nu avem în argumentul lui Plantinga nici un înțeles care să ne arate că este rațional pentru un teist să creadă în existența unei entități care posedă
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
trebuie negată. Negarea lui (1) și (2) constituie pozitivismul, iar negarea lui (3) ar conduce spre o ființă perfectă care există în mod contingent o afirmație contradictorie. Negarea lui (4) reprezintă teism a priori. Premisele (1) și (2) sunt postulate teiste semnificative, iar premisa (3) este un postulat metafizic semnificativ 344. O existență care este deductibilă dintr-o definiție abstractă trebuie ea însăși să fie abstractă. Prin urmare, avem două soluții: ori realitatea lui Dumnezeu este cu totul abstractă, ori El
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
tot ceea ce este actual de cunoscut. Revenind la argumentul ontologic, după această incursiune în teismul neoclasic, ne propunem să vedem diferențele dintre Malcolm, Findlay și Hartshorne, în reinterpretarea modală a argumentului ontologic. Findlay împărtășește o perspectivă anti-teistiă, Malcolm o perspectivă teistă, iar Hartshorne consideră că trebuie luate în calcul ambele variante, în funcție de tipul de teism care este în discuție și își prezintă pe larg această perspectivă în lucrarea "The Logic of Perfection". Se poate spune că dezacordul vizează analiza distinctă a
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
funcții universale și care se află în relație cu actualitatea și cu posibilitatea 391. Postulatul posibilității logice este punctul cel mai dificil de demonstrat în cadrul reconstrucțiilor modale ale argumentului ontologic. Acest lucru poate fi făcut apelându-se la alte dovezi teiste. Celelalte argumente au nevoie de argumentul ontologic pentru excluderea contingenței din perfecțiune 392. Hartshorne recunoaște că pasul cel mai greu de justificat din argumentul său se referă la faptul că "perfecțiunea nu este imposibilă" (conceptul de Dumnezeu este imaginabil). Recunoaște
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
din ecuație în cazul divinității, lăsând ca posibilități doar necesitatea sau imposibilitatea existenței, orice posibilitate a existenței divine este în fapt o evidență a existenței necesare 403. Variantele argumentului ontologic reluate din perspectiva logicii modale constituie un câștig în filosofia teistă. Argumentele ontologice modale care folosesc sistemul S5 sunt argumente valide iar unele dintre ele sunt și solide. Neîncrederea unora vizează chiar premisele care stau la baza acestor argumente. Cadrul în care aceste premise trebuie întărite trebuie să fie argumentul global
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
argumente valide iar unele dintre ele sunt și solide. Neîncrederea unora vizează chiar premisele care stau la baza acestor argumente. Cadrul în care aceste premise trebuie întărite trebuie să fie argumentul global în favoare existenței lui Dumnezeu, în care argumentele teiste se susțin reciproc în punctele lor slabe. 5.3. Critici ale argumentului ontologic în varianta Hartshorne O replică des folosită și care ne interesează în mod deosebit în contextul lucrării de față se referă la existența pe care argumentul reușește
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
încearcă să arate că argumentul ontologic nu este principala justificare rațională pentru credința în Dumnezeu și aduce în prim-plan argumentul teleologic și argumentul moral (el vorbește adesea în operele sale de posibilitatea unui argument cumulative în care principalele argumente teiste să se sprijine reciproc în punctele lor slabe). În al doilea rând, încearcă să arate că se poate vorbi și de o judecată intuitivă asupra argumentului ontologic și încearcă să arate că sistemele modale nu sunt atât de decisive precum
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
afirmă că Dumnezeu poate fi conceput. Purtill este de părere că cea mai bună metoda pentru a demonstra acest lucru este de a demonstra că Dumnezeu există, iar pentru a reuși acest lucru trebuie să ne folosim de alte argumente teiste, caz în care argumentul ontologic își pierde valoarea și importanța. Chiar dacă într-un anumit sens, argumentul ontologic poate fi considerat nefolositor, într-un alt sens, reprezintă un câștig real în istoria filosofiei. Soluția pentru această slăbiciune a argumentului ontologic poate
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
argumentul ontologic. Argumentul cosmologic reușește să arate că este ror lucrurilor contingente. Mai departe, argumentului cosmologic i se poate reproșa că nu specifică ce atribute trebuie să aibă o ființă necesară iar aici trebuie să vină în ajutor celelalte argumente teiste 448. Hartshorne nu a considerat argumentul ontologic o dovadă completă pentru teism. Specialiștii teismului neoclasic recunosc importanța deosebită pe care o are argumentul global în teoria lui Hartshorne (în cadrul "argumentului global prezentat și în teza sa de doctorat Harvard 1923
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
răspunsul pentru una din cele două alternative spre care am fost atrași de argumentul ontologic. Acestea ar putea indica de ce este mai rațional să vedem universul drept teist mai degrabă decât non-teist450. La o extremă există filosofi care "dezbracă" credința teistă de conținut intelectual, iar pe de altă parte, există filosofi care văd argumentul ontologic doar ca un alt argument deductiv și astfel lanțul argumentației este atât de puternic precum este cea mai slabă verigă. Unii ajung să considere argumentul ontologic
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
pas pentru realizarea acestei sarcini. Acest argument ne arată că putem trage două concluzii raționale atunci când ne raportăm la ființa perfectă: existența sa trebuie considerată necesară sau imposibilă. Contingența trebuie eliminată deoarece este incompatibilă cu statul ființei perfecte. Celelalte argumente teiste ne pot ajuta în alegerea unei variante, iar teismul neoclasic ne oferă un cadru adecvat prin care să ne raportăm la Dumnezeu, în cazul în care am optat pentru prima variantă. Bibliografie Adams, Robert, Merrihew, Leibniz: Determinist, Theist, Idealist, Oxford
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
conștiința umană. Religiile sunt răspunsuri umane formate în culturi diferite și folosind sisteme conceptuale diferite la manifestarea Realului transcendent în conștiința umană. Hick nu-și mărturisește explicit credința în existența Transcendentului (denumit așa pentru a semnala necantonarea sa în forma teistă a experienței religioase). Tot ce spune acesta e că, dacă experiența religioasă nu-i o iluzie, e nevoie de un Transcendent care să-i fie suport și că-i posibil ca experiența religioasă să nu fie iluzie. În gestionarea relației
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
reîntrupată într-o nouă personalitate conștientă - sau chiar într-o serie de noi personalități conștiente"23. Odată admisă (justificată) diversitatea experiențelor religioase autentice, Hick extinde sfera răspunsurilor autentice la prezența Transcendentului (denumit așa pentru a semnala necantonarea sa în forma teistă a experienței religioase), incluzând în aceasta și manifestările de solidaritate umană din Occidentul secularizat. Activismul politic și/sau social e o formă seculară și democratică a sfințeniei. Interesul pentru binele celorlalți, pentru dreptate și pace, semnalează conștientizarea autentică, adică producătoare
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
și subordonatul său, sau dintre cetățean și autorități, ci pe cele dintre om și instanțele superioare, dintre om și dimensiunea destinală a existenței sale, dintre om și Divinitate. Micul funcționar decretează moartea lui Dumnezeu, - într-o formă politeistă sau mono- teistă nu mai are importanță -, alături de un alt filozof indubitabil mai consistent. Lefter descoperă centrul mistic „soarele” și realizează latura inițiatică a rătăcirii, o formă de cecitate care conduce însă la iluminare. Pentru că figurile unui politeism minor, autorități, comisar, căpitan de
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
el și să vadă pentru ei înșiși dacă duce la eliberarea de suferință, nu să creadă fără discernământ în învățăturile lui. În acest sens, se poate spune că buddhismul este o religie fără credințe, rugăciune, cult, Dumnezeu, diferită de religiile teiste, care cer adepților să creadă necondiționat în adevărul celor spuse în cărțile sfinte, adevăruri ce nu pot fi discutate sau puse la îndoială. Buddha a subliniat de nenumărate ori că învățătura lui nu este o dogmă care pretinde să explice
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
În vederea stabilirii motivelor de persecuție trebuie luate în considerare următoarele: a) în cazul conceptului de rasă, în special, considerente de culoare, descendență sau apartenență la un anumit grup etnic; ... b) în cazul conceptului de religie, în special, orientarea către credințe teiste, nonteiste și ateiste, participarea sau neparticiparea la ritualuri formale în public ori private, fie singur, fie împreună cu alte persoane, alte acte religioase sau exprimări ale credințelor ori forme de conduită personală sau comună bazate ori impuse de o anumită religie
NORME METODOLOGICE din 13 septembrie 2006 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 122/2006 privind azilul în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181068_a_182397]
-
În vederea stabilirii motivelor de persecuție trebuie luate în considerare următoarele: a) în cazul conceptului de rasă, în special, considerente de culoare, descendență sau apartenență la un anumit grup etnic; ... b) în cazul conceptului de religie, în special, orientarea către credințe teiste, nonteiste și ateiste, participarea sau neparticiparea la ritualuri formale în public ori private, fie singur, fie împreună cu alte persoane, alte acte religioase sau exprimări ale credințelor ori forme de conduită personală sau comună bazate ori impuse de o anumită religie
NORME METODOLOGICE din 13 septembrie 2006 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 122/2006 privind azilul în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205918_a_207247]
-
În vederea stabilirii motivelor de persecuție trebuie luate în considerare următoarele: a) în cazul conceptului de rasă, în special, considerente de culoare, descendență sau apartenență la un anumit grup etnic; ... b) în cazul conceptului de religie, în special, orientarea către credințe teiste, nonteiste și ateiste, participarea sau neparticiparea la ritualuri formale în public ori private, fie singur, fie împreună cu alte persoane, alte acte religioase sau exprimări ale credințelor ori forme de conduită personală sau comună bazate ori impuse de o anumită religie
NORME METODOLOGICE din 13 septembrie 2006 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 122/2006 privind azilul în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205916_a_207245]
-
În vederea stabilirii motivelor de persecuție trebuie luate în considerare următoarele: a) în cazul conceptului de rasă, în special, considerente de culoare, descendență sau apartenență la un anumit grup etnic; ... b) în cazul conceptului de religie, în special, orientarea către credințe teiste, nonteiste și ateiste, participarea sau neparticiparea la ritualuri formale în public ori private, fie singur, fie împreună cu alte persoane, alte acte religioase sau exprimări ale credințelor ori forme de conduită personală sau comună bazate ori impuse de o anumită religie
NORME METODOLOGICE din 13 septembrie 2006 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 122/2006 privind azilul în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/245850_a_247179]