103 matches
-
de lacuri, din care 25 sunt acumulări naturale și 17 de baraj artificial. Din categoria lacurilor naturale cele mai multe sunt declarate monumente ale naturii dintre care amintim: Buda, Capra, Călțun, BÎlea-lac, Podragu, Ucea (glaciare din Făgăraș); Bucura, Lacu Negru, Teleaga, Galeș, Lacul Gemenele etc. (glaciare - Retezat); Lacu glaciar Șureanu (Munții Șureanu), Lacul glaciar Iezer (Iezer-Păpușa) etc. Lacurile de baraj artificial, deși au În principal un rol economic productiv, ele Îndeplinesc și o importantă funcție turistică, cum ar fi cele de la
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
predare în limba română și germană. Eu am urmat cursurile în limba română, având ca învățătoare pe doamna Veturia Lopătiță. De altfel și nepotul meu a urmat tot clasa cu predare în limba română dar având ca învățător pe domnul Teleagă. După cursuri, elevii de etnie germană, care urmau cursurile de predare în limba română, deși nu eram puțini, rămâneam la școală pentru ore suplimentare de limba germană. Ne-am plictisit însă destul de repede și am renunțat toți la aceste cursuri
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
poporale Deșteptarea a fost publicat în „Gazeta Bucovinei” nr.57 din 1892, comitet fictiv la data publicării, dar devenit în curând realitate: Artemie Berariu, președinte, iar ca membri Vasile Morariu, profesorul Grigore Halipa, spiritualul seminarial Vasile Calancea, prefectul seminarial Gavril Teleagă, predicatorul bisericii catedrale dr. Ștefan Saghiu, directorul tipografiei arhiepiscopale Dimitrie Bucevschi și Constantin Morariu. * ...”adevărata redacție am primito cu cu bucurie. Nimic în viață n-am lucrat cu așa sete și cu așa dor fierbinte ca la Deșteptarea și entuziasmul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
nr.3. Publicau și semnau articole E. Tocariu, Vasile Turculeț, Iancu Brădățan, V.Olinici („Politica sufletului”), N.C. Enescu (Îndrumări la lecturi profesionale), I.V. Viorescu (Casa corpului didactic), Filimon Rusu (Încălzitul în școlile primare), Aglaia Botezat (Sfaturi practice pentru excursii), Petru Teleagă (Salarizarea), Epaminonda Tocariu (Drepturile politice ale românilor). Ziarul avea și rubrica Foița la care au publicat: Florin Cristescu din Turnul Măgurele-Teleorman (Scrisori către un învățător tânăr), V. Turculeț (S-a dus un prieten drag), Apostol D. Culea (Literatura copiilor și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
asupra celor ezitanți ori refractari în fața ideii de „colectivă”. Din categoria acestora din urmă făcea parte și moșul meu, Vasile Călin, care stătuse cîțiva ani prizonier la ruși. Mai cuprins decît tata (căci îl moștenise pe unul Mihai al lui Teleagă), nici nu voia să audă de așa ceva: „Da’ pu’ dară cum, nă-i vrea să fiu «tovarăș» și cu țiganii de sub pădure?”, respectiv cu niște mărginași lipsiți de pămînt arabil. Pînă la urmă, la insistențele Magdei, vara mea, măritată cu un
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
vedea ori prostie, ori lașitate. În schimb, în staff-ul lui Nicolae Ceaușescu au fost și 7 oameni capabili, dar, în același timp, cu un comportament tiranic și foarte viclean. Unul din aceștia a fost generalul Ion Dincă, supranumit ”Ion Teleagă”, adică desfăcând al doilea cuvânt, ar ieși ” te leagă”. Acesta mergea în fiecare localitate rurală, unde i se semnalau acțiuni de ”sabotaj” a producției agricole, în permanență cu două cătușe, la fel ca milițienii și gardienii din penitenciare. În Oltenița
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Al. Rusu 3. Dumitru Gh. Trandafir 4. Milian Șt. Trandafir 5. Ștefan Gh. Trandafir 6. Dumitru P. Curteanu 7. Zamfirița Trandafir 8. Vasile V. Laza 9. Dumitru Ignătescu 10. Chiriluș V. 11. Dumitru Hodoroabă 12. Mihai Trandafir 13. Ilie S. Teleagă 14. Gh. Teleagă 15. Vasile Gh. Trandafir 16. Toader Pușcuță 17. Costică Răstoacă 18. Gheorghe Știrbu 19. Mitică Ciobănuc 20. Ioana P. Rusu 21. Dumitru Jora Au fost distruse 21 gospodării cu 71 persoane, care posedau 11 vaci, 5 junci
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Dumitru Gh. Trandafir 4. Milian Șt. Trandafir 5. Ștefan Gh. Trandafir 6. Dumitru P. Curteanu 7. Zamfirița Trandafir 8. Vasile V. Laza 9. Dumitru Ignătescu 10. Chiriluș V. 11. Dumitru Hodoroabă 12. Mihai Trandafir 13. Ilie S. Teleagă 14. Gh. Teleagă 15. Vasile Gh. Trandafir 16. Toader Pușcuță 17. Costică Răstoacă 18. Gheorghe Știrbu 19. Mitică Ciobănuc 20. Ioana P. Rusu 21. Dumitru Jora Au fost distruse 21 gospodării cu 71 persoane, care posedau 11 vaci, 5 junci și 70 oi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
despre care nepoata lor, Floarea Călin (născută prin 1885) știa că au primit vizita rudelor din Bucovina. Și Gavril Bădăluță, căsătorit cu sora mamei mele, Galafira Caliopia Ignătescu, ne-a lăsat mărturie că, înainte de 1916 treceau noaptea frontiera Gheorghe Sidor Teleagă și Toader Gv. Bădăluță, mergeau la rudele lor din Bucovina, iar de acolo veneau în Lunca Emilian Sidor Teleagă din Pârhăuți și Vasile Bădăluță. începutul satului Lunca este legat, după unele mărturii ale bătrânilor din sat, de vreo 20 de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Bădăluță, căsătorit cu sora mamei mele, Galafira Caliopia Ignătescu, ne-a lăsat mărturie că, înainte de 1916 treceau noaptea frontiera Gheorghe Sidor Teleagă și Toader Gv. Bădăluță, mergeau la rudele lor din Bucovina, iar de acolo veneau în Lunca Emilian Sidor Teleagă din Pârhăuți și Vasile Bădăluță. începutul satului Lunca este legat, după unele mărturii ale bătrânilor din sat, de vreo 20 de familii venite în bejenie cu vornicul Petre Furcaru și care, în iarna anului 17841785, au găsit adăpost în Fruntești
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
venite din Udești, Pârhăuți și Todirești (Chetroasa) s-au așezat în dreapta pârâului, pe deal, într-o poiană care s-a numit apoi „Șipotul lui Ghica” (Boghean) și dealul „Sub pietre”. Familiile așezate aici erau: Boghian, Tabarcea, Hodoroabă, Vraciu, Trandafir (Ciubotaru), Teleagă, Pintilescu, 80 Ignătescu, Nuțu și altele. După cum spune bătrânul Costică Vasile Luca Bârgăuanu, grupul de case unde locuiau cei din Pârhăuți s-a numit „Părhăuceni”, iar pentru cei veniți din Chetroasa (Todirești) s-a numit „Chetroșenii” iar dealurile, de asemenea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Bădăluță, Gheorghe Sorea, Gheorghe Marici, Alistir Roman Pușcuță, Ifteni Ignătescu, Ion Bârgăuanu. Pentru neînțelegeri, tăieri de haturi și bătăi amintescă Ignăteștii, Foșlenii și Mariceștii. Legăturile cu rudele din Bucovina - de la Luncă, înainte de 1916, plecau și treceau noaptea frontiera Gheorghe Sîdur Teleagă și Toader Gv. Bădăluță. Din Bucovina venea Milian Sîdur Teleagă din Părhăuți. Mai venea Vasile Bădălu precum și alții dar de care nu-mi aducă aminte ca nume. După unire, vizitele au fost mult mai dese. Primăria și școala veche din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Ion Bârgăuanu. Pentru neînțelegeri, tăieri de haturi și bătăi amintescă Ignăteștii, Foșlenii și Mariceștii. Legăturile cu rudele din Bucovina - de la Luncă, înainte de 1916, plecau și treceau noaptea frontiera Gheorghe Sîdur Teleagă și Toader Gv. Bădăluță. Din Bucovina venea Milian Sîdur Teleagă din Părhăuți. Mai venea Vasile Bădălu precum și alții dar de care nu-mi aducă aminte ca nume. După unire, vizitele au fost mult mai dese. Primăria și școala veche din satul Lunca au fost construite de Jorj Sterian și cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Boghian - între 1784-1836 - 7 născuți; 12. Puiu - între 1819-1842 - 9 născuți; 13. Borcea - între 1832-1847 - 10 născuți, sunt din aceeași familie. Alte familii: Andrieș, Bădăluță, Hrițcu, Galeș, Botoșanu, Iacobeanu, Pâțu, Știrbu, Vasilaș, Hodoroabă, Olaru, Lazăr, Trandafir, Drăgan, Ciobănucă, Foșlea, Vraciu, Teleagă, Arbureanu, Frunză (Curteanu), Munteanu, Vasilaș - mai puțin reprezentate în secolul al XIX-lea. Familiile: Munteanu, Olaru, Totolea, Ungureanu, Tofan s-au așezat în Slobozia. Nu toate sunt venite din Bucovina. Familia Ungureanu a fost și în Fruntești. În 1841, un
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și prăjite și, prin presare, se obținea „oloi” gros, foarte hrănitor și spornică la gătit diferite mâncăruri. „Oloiul” completa, în anumite perioade ale anului, dieta oamenilor care, altfel, foloseau grăsimile animale. În satul Lunca aveau „oloinițe” Gheorghe Iftimie Cucu, Sidor Teleagă și Gheorghe Ilie Pintilescu. Și în satul Fruntești, familia Popa, în perioada interbelică, a avut o presă de ulei, în partea de sat numită Ruseni - Rusești. Nu avem date despre existența, în comună, a morilor de postav, numite „pive”, piua
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
al doilea război mondial, formația de dansuri populare, de cor mixt, pregătite de învățătoarea Maria Păvăluță au participat la Festivalul de folclor organizat la Bacău, unde au impresionat prin costumul popular și prin acuratețea execuției. Tot atunci, în 1938, Vasile Teleagă, fluierașul, a primit o mențiune. Evenimentele politice au dusă la reorganizarea, pe baze noi, în care prima factorul politic, activității cultural-artistice din lumea satelor. Căminul Cultural a primit numele poetului Vasile Alecsandri* și și-a diversificat activitatea, incluzând și un
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de vară din Bacău, în vara anului 1954, apoi și în orașul Buhuși. Acea formație de dansuri era formată din tineri și tinere din sat, unii erau elevi sau învățători (învățătoare), care dansau după melodiile interpretate la fluier de Vasile Teleagă, fluierașul satului: Bârgăoanu Victor, Tradafir Floarea, Romedea Gheorghe, Loza Maria, Curteanu Ion, Bârgăoanu Floarea, Huțu Vasile (avea 14 ani, a fost făcut UTM-ist înainte de vârstă!), Oprișan Valentina (era ceva cu pionierii), Căținaș Mihai, Moise Tanța, Păvăluță Augustina, Huțu Aurelia
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Ion, Bârgăoanu Floarea, Huțu Vasile (avea 14 ani, a fost făcut UTM-ist înainte de vârstă!), Oprișan Valentina (era ceva cu pionierii), Căținaș Mihai, Moise Tanța, Păvăluță Augustina, Huțu Aurelia, Bârgăoanu Cornelia, Munteanu Nicolae, Borcea Ortansa, Gurău Ștefan, Curteanu Dorina și Teleagă Vasile (vezi și imaginea la anexe, după care se poate „analiza” costumul popular din Lunca. Dintre directorii de Cămin Cultural îl amintim pe învățătorul Ion Ochean care în perioada 1958-1961 (aproximativ!) a reorganizat activitatea cultural-artistică, a dusă atunci un televizor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
trimisă mie spre a fi „publicată” ne înfățișează o echipă de maturi, folosită, cu siguranță, lângă echipa tinerilor și elevilor. Echipa de maturi era formată din următorii: pe rândul de susă - de la stânga la dreapta: Maricica Dumitru Vraciu, Pamfila Vasile Teleagă, Căținaș Mihai (secretarul Consiliului Popular), Maricica Căținaș, Aurica Dumitru Romedea; rândul de jos, de la stânga la dreapta: Teleagă Vasile (cântărețul din fluier), Lupchian Vasile, Romedea Vasile, Ignătescu Mircea și Boca Alex. Gheorghe. Fotografia ne dezvăluie „alcătuirea” costumului popular, în special
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și elevilor. Echipa de maturi era formată din următorii: pe rândul de susă - de la stânga la dreapta: Maricica Dumitru Vraciu, Pamfila Vasile Teleagă, Căținaș Mihai (secretarul Consiliului Popular), Maricica Căținaș, Aurica Dumitru Romedea; rândul de jos, de la stânga la dreapta: Teleagă Vasile (cântărețul din fluier), Lupchian Vasile, Romedea Vasile, Ignătescu Mircea și Boca Alex. Gheorghe. Fotografia ne dezvăluie „alcătuirea” costumului popular, în special bundița la femei și bărbați (modelul, cruciulițele „răsturnate”, în formă de „x”), iile și cămășile bărbătești, căciulile brumării
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Alexandru (Valea Boțului) 23. șâvlea Petru (Valea Boțului) 24. Sandu Ștefan (Valea Boțului) 25. Olaru Mihai (Valea Boțului) 26. Puiu Vasile 27. Tabarcea Vasile 28. Baciu Dumitru 29. Tabarcea Constantin 30. Iacobeanu Dumitru 31. Iacobeanu Constantin (sergent major) 398 32. Teleagă Toader 33. Munteanu Dumitru 34. Teleagă Toader 35. Boghian Dumitru 36. Rusu Dumitru (locotenent) 37. Boca Victor (plutonier major) 38. Iacobeanu Constantin (sergent major) 39. Știrbu Vasile (sergent major) 40. Curteanu Neculai 41. Cucu Petru (caporal) 42. Borcea Vasile 43
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Valea Boțului) 24. Sandu Ștefan (Valea Boțului) 25. Olaru Mihai (Valea Boțului) 26. Puiu Vasile 27. Tabarcea Vasile 28. Baciu Dumitru 29. Tabarcea Constantin 30. Iacobeanu Dumitru 31. Iacobeanu Constantin (sergent major) 398 32. Teleagă Toader 33. Munteanu Dumitru 34. Teleagă Toader 35. Boghian Dumitru 36. Rusu Dumitru (locotenent) 37. Boca Victor (plutonier major) 38. Iacobeanu Constantin (sergent major) 39. Știrbu Vasile (sergent major) 40. Curteanu Neculai 41. Cucu Petru (caporal) 42. Borcea Vasile 43. Călin Gheorghe (sergent) 44. Călin Vasile
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
plutonier major) 38. Iacobeanu Constantin (sergent major) 39. Știrbu Vasile (sergent major) 40. Curteanu Neculai 41. Cucu Petru (caporal) 42. Borcea Vasile 43. Călin Gheorghe (sergent) 44. Călin Vasile 45. Trandafir Gheorghe (caporal) 46. Șorea Vasile 47. Ignătescu Vasile 48. Teleagă Anton 49. Iacobeanu Constantin 50. Arbureanu Constantin 51. Arbureanu Vasile 52. Trandafir Petru 53. Vasilaș I. Constantin 54. Hriscu Toader 55. Foșlea Ion 56. Lungu Constantin 57. Boghian Constantin 58. Munteanu Dumitru 59. Hriscu Gheorghe 60. Hodoroabă Gheorghe 61. Tabarcea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
adjuncți), Valentin Moldovan (secretar științific de redacție). Scopul revistei este promovarea cercetărilor de literatură comparată. De lingvistică se ocupă Yvonne Lucuța, Richard Sârbu, Mariana Popa, Marin Bucă, Lotte Zörner, Ileana Oancea, Eugenia Arjoca, Maria Țenchea, Hortensia Pârlog, Valentin Moldovan, Maria Teleagă, Mihaela Păsat. Studii de istoria literaturii, teorie literară și stilistică semnează Alfred Heinrich, Margareta Gyurcsik, Livius Ciocârlie (Boileau sau Echivocul originar), Galina Cernikova, Traian Nădăban, Elena Ghiță, Aurelia Turcu, Tudor Beșuan, Maria Berceanu, Nicolae Harsanyi, Roxana Nubert, Violeta Chevereșan, Constantin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289994_a_291323]
-
Miculescu Doina, 55 ani l Grancea Ladislau-Tiberiu, o săptămână l Lup Iosif, 80 ani l Stroița Zambila, 64 ani l Stoița Floarea, 78 ani l Buzaș Elisabeta, 74 ani l Vasin Gheorghe, 58 ani l Tofănescu Veronica, 59 ani l Teleagă Maria, 54 ani l Vidoni Simion-Iulian, 68 ani l Brihan Ioan, 66 ani l Jompan Romeo, 42 ani l Știrban Elena, 78 ani l Bundaci Estera, 76 ani l Micșa Gheorghe-Constantin, 66 ani l Fieraru Constantin, 66 ani l Ogrin
Agenda2005-01-05-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/283236_a_284565]