85 matches
-
an și Îl răscolește cu plugul. La fel știe să atragă și să Încurce În ochiurile lanțului neamul zburător al păsărilor, animalele sălbatice și peștii mărilor. Prin vicleșugul lui stăpânește fiarele codrului și se pricepe să deprindă cu jugul pe telegarul cu coama frumoasă și pe taurul sălbatec din munți. Știe arta vorbei și cunoaște gândurile sublime, a dat legi cetăților și a găsit mijlocul să-și apere locuința de frig și de inundațiile supărătoare ale ploii. Producându-și mijloacele de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
fugit Teofil... bez (fără) altile care au luat acel proigumen când au fugit... adică 2 mindire, 1 scoarțe, 3 perini,... două tingiri cu capace, 1 ibric aramă cu lighin cu gratie, 6 talgiri costor,... 12 talgiri rătunde tij costor, 2 telegari i alt cal, 1 butcă, 1 ogheal, 1 prostire, 1 străchinuțe argint cu lingurița ei de dulceți, 1 sefertaș, o șe turcească cu tacâmul ei, doo vulpi”. Să știi, dragule, că din acel inventar mai aflăm și unele lucruri despre
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
brișcă galbenă, cunoscută, de la Amara. Când opri trenul, un băiețandru se repezi la vagonul în ușa căruia se arătase Grigore Iuga, strânse bagajele și le duse la trăsură. Vizitiul Ichim, bătrân și sfătos, ținea strâns din hățuri pe cei doi telegari neastâmpărați, care-și rodeau zăbalele și scormoneau cu copitele pietrișul. ― Bine-ați venit, conașule! ― Bine v-am găsit, Ichime! răspunse Grigore, suindu-se lângă tânărul Herdelea. Toate bune pe aici? ― Toate, conașule, și sănătate! ― Ei, dă-le drumul! Un țâțâit
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
fi luat. Grigore își dădu seama și-i zise amărît: ― Să mă ierți că sunt cum sunt, dar nici eu nu mai știu ce e cu mine! Brișcă înainta anevoie pe șoseaua desfundată de ploile începutului de primăvară. Vizitiul îndemna telegarii, bombănind: ― Nu s-a zbicit deloc drumul... Dacă tot plouă și nu mai dă soarele... Grigore observa cu atenție și satele, și câmpurile, parc-ar fi căutat să ghicească o taină. Sub bolta mohorâtă, pământul negru se zgribulea pătat cu
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
în ziua Tăierii capului Sfântului Ioan Botezătorul, cu harabaua lui moș Luca - cine altul decât Ion Creangă?!... Parcă și aud vorbele acelui flăcăoan hâtru, care i-a întâmpinat la rohatca Păcurarilor cu ironii usturătoare: “Moșule, ie sama de ține bine telegarii ceia, să nu ieie vânt, că Iașul ista-i mare și Doamne ferește să nu faci vreo primejdie!” Cu zâmbetul pe buze, pasul a devenit deja mai ușor. Trec de Hanul Trei Sarmale, de unde parcă și aud întrebarea lui Costică, feciorul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
și tracasări. La 1 octombrie s-a eliberat un post la Spasca, o comună din partea de est a județului, spre hotarul cu județul Cetatea Albă. Urcă-te Costică la bampor și dă-i bici până la Chilia Nouă și-apoi cu telegarii până la Spasca. Două zile de drum, amintirea ca un fum. Directorul școlii era învățătorul Ignatie Maximovici Cravcenco, un om bun, blând, nu prea tare în cunoștințe pedagogice. Doamna Cravcenco o femeie minunată și o mamă pe măsură pentru cei doi
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
cât mai aproape de casă, de familie, de Fârțănești. Și iată scrisoarea: de la 1 octombrie 1932 sunteți numită învățătoare titulară, pe post vacant, în comuna Tabacu, județul Ismail. Și ia-l din nou pe nenea Gheorghe, mama, nelipsita căruță cu doi telegari spre necunoscut. Tabacu. Sunt lăsată, somnoroasă puțin, să cobor din căruță. Sub ochii mei, abia limpeziți a bună dimineața, ca un înger, o fetiță: Unde să merg, draga mea? Încoace. Și m-a dus de mână până în poarta casei familiei
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
clipă În fața acelui trompet solitar și Jacopo Îl Întrebase: „Cine mă duce acasă?“ Omul era binevoitor. Jacopo se urcase alături de el, și cu dricul pentru morți Începuse Întoarcerea către lumea celor vii. Acel Charon, aflat În afara programului, Își mâna taciturn telegarii lui funebri peste hurducături, Jacopo ținându-se drept și hieratic, cu trompeta strânsă sub braț, cu viziera lucioasă, pătruns de noul său rol, nesperat. Coborâseră colinele, la fiecare cotitură se deschidea o nouă Întindere de vii albăstrii ca piatra-vânătă, Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
acolo unde copilăria mea trăia sub mângâierea caldă a mamei. Mi-am amintit de clipele când fetița cu puteri inefabile spărgea cerul în mii de bucăți,când cortina de azur era dată la o parte și stelele apăreau ca niște telegari galbeni. Formele de pe boltă îmi puneau multe întrebări. Eu răspundeam și nu mă contrazicea nimeni. De acolo plecau toate poveștile și erau la fel de interesante ca basmele bunicii. În fiecare zi puteam să fiu un personaj și credeam cu tărie în
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
dă seama despre vehicule față de care timpul are o nesfârșită răbdare. Până să apară ca factor de progres trenul, chiar deputații se deplasau cu birja câte cinci poște și soseau năuciți de clopoțeii acesteia, ca Dandanache. Nu mai vorbim de „telegarii” costelivi care îl duc pe Nică la școală cu viteza melcului. Asta nu înseamnă că atelajele nu rămân la preț până la ultimul război, cu toată intervenția trenului și automobilului. La țară căruța e obligatorie în gospodărie, mai ales în satele
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
Lipiți de Deal din cotiga cărui Stolojan se vede Parlamentul. Poate chiar cel european, că altfel n-ar zbura Flutur prin floarea țării, cu grăbirea întoarcerii în activitate. Cărare, "Cărăruie care suie-n vârf de munte", cu afișe de pe spinarea telegarului central, icnește a răzbunare mai ales că vasluienii n-au nimic eligibil pentru că Europa nu-i de nasul lor... Politicul țâcă nu-i prea învățat cu tărbaca și mârâie-n barbă că s-a băgat unde-i ia foc hardughia
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
pe codri, / Pe curți zugrăvite, / Pe movili clădite, / Răsai pe statul meu / Și fă frumos trupul meu, / Să vadă, să știe lumea și norodu; / Să stai în gura mea / Cum stă lumea și ascultă cucu / Când cântă în mijlocul codrului / Și telegarii din fundul grajdului."157 În ziua de Bobotează, se descântă "apa", adusă de seara, în care s-a pus busuioc, și care a fost "bătută" de razele soarelui, descântecul fiind rostit de fetele care vor să fie "căutate, iubite" și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
i le de la Zmierani și Bălteni, vii și stupi. Maria Căr pi nișan u a pre gă tit totul, sau aproape totul, pentru căsătoria fiicei sale, cu excepția câtorva mărunțișuri, „haine i argintăria mesei și a ca felii și [...] butcă cu telegari cu hamurile lor“ pentru care preferă să dea ginerelui 5 000 de taleri, bani jos,acestuia re ve nin du-i sarcina de a le cum păra pe gustul lui și al soției. Ani ma le le - boi, vaci, cai
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
sau nu mai patru, dacă cele zece iepe sunt însoțite de armăsarul lor sau dacă oile au lâna de bună calitate. Din foaia de zestre a unei fete de boier nu lipsește niciodată careta (butca, rădvan) cu patru sau șase telegari. Robii țigani constituie un bun de preț. Fiica unui boier va pleca din casa părintească însoțită de țigan ca care a crescut-o și de „ca me ris ta“ personală, notate aparte ca „fete în casă pentru a-i sluji
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
dă seama despre vehicule față de care timpul are o nesfîrșită răbdare. Pînă să apară, ca factor de progres, trenul, chiar deputații se deplasau cu birja cîte cinci poște și soseau năuciți de clopoțeii acesteia, ca Dandanache. Nu mai vorbim de "telegarii" costelivi care îl duc pe Nică la școală cu viteza melcului. Asta nu înseamnă că atelajele nu rămîn la preț pînă la ultimul război, cu toată intervenția trenului și a automobilului. La țară, căruța e obligatorie în gospodărie, mai ales
Cai, călăreți și atelaje hipo by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/8650_a_9975]
-
când simțea că îl doboară oboseala și somnul. „Mâine începe altă alergătură”, își spuse el, ciocănind într-un anume fel în poarta grea din lemn de stejar. În zori plecă singur călare până la Mogoșoaia. Acolo îl aștepta careta cu șase telegari gata înhămați și cu merindea de drum pregătită într-un coș acoperit cu un șervet alb. Prințul doar descălecă, schimbă câteva vorbe cu căpitanul gărzilor, îi dădu ordine precise ispravnicului în vederea găzduirii doamnei la palat, surugiilor le spuse că nu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
ta, și-i mai sărută o dată tandru mâna spălată de lacrimi. Sări în caretă, dădu cu aceeași mână dreaptă semnalul plecării, surugiii chiuiră și armăsarii trăpași porniră, mai-mai să se desprindă de drumul bine pietruit al Târgoviștei, ca în basme telegarii înaripați. De la Târgoviște au pornit pe înserat, că era lună plină și prin codrul desfrunzit se vedea ca ziua. Erau doi, Ștefan în haină de frate poslușnic și ieromonahul Gherasim Hagiul, cel care de când fusese să se închine la Sfântul
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
prietenie literară când loviturile îndreptate împotriva lui aveau să-l domolească și să caute sprijin în generațiile tinere, să-l facă mai înțelept). Să vedem mai departe, mi-am zis eu atunci râzând. Cică "fuioare de fum scoteau pe nări telegarii". Zic "telegarii" e formidabil de bine zis și încep să citesc cartea și intru în miezul ei. Dau peste o scenă în care țăranii erau puși să culeagă via boierului cu botnițe la gură. N-am înțeles. Cum cu botnițe
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
când loviturile îndreptate împotriva lui aveau să-l domolească și să caute sprijin în generațiile tinere, să-l facă mai înțelept). Să vedem mai departe, mi-am zis eu atunci râzând. Cică "fuioare de fum scoteau pe nări telegarii". Zic "telegarii" e formidabil de bine zis și încep să citesc cartea și intru în miezul ei. Dau peste o scenă în care țăranii erau puși să culeagă via boierului cu botnițe la gură. N-am înțeles. Cum cu botnițe? Suntem un
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
putere laolaltă Nu frâng tiparul formei, ce vie se desvoaltă. Lucrețiu Vezi prin oraș frecîndu-se cela și iar la palatu-i Vine degrab deși de urât fugise de dânsul. Mai îndemînă de loc nu se simte aici ori aiurea. 20Vezi-l mânând telegarii; la țară aleargă c-o grabă, {EminescuOpIV 341} Parcă gonește cu zor să stingă vr-o casă aprinsă, Dar abia dă de pragul vilei de țară și cască. Greu se-ntinde pe somn, ori caută alte petreceri, Ori dorit de oraș
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
al evoluției sale. Șanse literare: statuie sau soclu. Cărăm toată viața pe tălpi geografia locului natal. Lumea - o sublimă tocăniță de destine. Se pare că destinul unor popoare nu poate fi reglat decât prin traume. Destinul își schimbă prea des telegarii. Norocul este locul geometric al hazardului și al milostivirii divine. Pozăm nud în fața destinului. Unele destine sunt atât de plate încât nici Dostoievski nu ar putea scoate ceva din ele. Destinul este instrumentul care ne dă cu capul de pereții
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
SUBSTANTIVE] 2255 surghiun 2257 prispă vechitur[i]* șiruri sămîncer 112 {EminescuOpXV 113} 2258 merinde, drojdii prostiri hoștină 2259 bărbăcari [sg. ] pantofar tabietul 2260 rădăcini 2270 sămînceri 2275B Moșie - oraș 2276A puroi protoplasmă 2280 Pardon ușa 2284 pămătuf 2287 glasul 2289 telegari 2291 Propunere Stele Gărgăriță [ADJECTIVE] 2254 discursiv 2257 prepuielnic 113 {EminescuOpXV 114} 2259 viorie 2276B sfărimicios 2284 luminos [VERBE] 2254 probez tem 2257 discrie * 2259 semna 2260 inibridi * 2267 a urni 2269 a se obrinti 2276B îmblă 2278 Prinde 2289
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
Testul nr. 61 Rezolvă cerințele, cu privire la fragmentul de mai jos: În sus pe Argiș, Prin ăl cărpeniș, Prin ăl aluniș, Plimbă-mi-se, plimbă Domnul Negru-vodă Pe dalba-i moșie C-o verde cocie, Verde zugrăvită, ‘Ntr-aur poleită, Cu opt telegari, Cu nouă zidari, Nouă meșteri mari Și Manole zece, Care mi-i întrece, Stă inima-i rece. El că mi-a umblat Țara-n lung și-n lat, Prin ăl cărpeniș, Prin ăl aluniș, Lungiș, Curmeziș, Dar tot n-au
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
cu plaje superbe și cele mai renumite centre viticole În jur, unde participăm la o degustare de vinuri din soiuri rafinate. NOAPTEA VALPURGIEI Părăsim Aukland-ul dis-de-dimineață, când zorii abia mijesc somnoroși din plapuma cenușie a nopții și soarele Își Înhamă telegarii la carul său de foc, pornind În simbolica sa călătorie dătătoare de lumină și căldură. Treptat, razele astrului se oglindesc cu sfiiciune feciorelnică În apele mării Înroșindule ca petalele sângeriului trandafir, mângâie senzual, curtenitor acoperișurile și pereții verticali ai turnurilor
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
la ordin, de s-a apucat să dârdâie împotriva României. Și pentru că Ion Creangă a scris în limba moldovenească, la fel și Mihai Eminescu, îi spun domnului președinte Voronin în această limbă, poate își trage pe seamă: „Ține, dom’le telegarii minții în frâu, că limba „moldovenească” e năbădăioasă și să nu faci, Doamne ferește, vreo primejdie”. Ce va fi lipsind domnului Voronin acum când a amorțit chestia consulatelor românești pentru cei 10-12% cetățeni ai Republicii Moldova care se cred români, când și-
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]