311 matches
-
1919. Republica e încă odată victorioasă la Lisabona. Entuziasmul străzii nu mai cunoaște margini, încep să cadă cele dintâi victimei ale răzbunării populare. Altele, infinit mai numeroase, aveau să vină curând. La Porto, lucrurile nu par mai încurajatoare. Don Manuel telegrafiază locotenentului său în Portugalia, spunîndu-i că ceea ce se întîmplă în Nord "e o nebunie", ținând seama că Europa se află încă la Conferința de Pace. Guvernul trimite pe Theofilo Duarte să recucerească Guarda. Fostul colaborator intim al lui Sidonio și
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
el se retrage în viața privată! Cabeçadas începe să se gândească la alcătuirea unui guvern după toate regulile democratice, uitând că e reprezentantul unei revoluții care triumfase. Aflând că la Lisabona se pune la cale un guvern Gomes da Costa telegrafiază lui Cabeçadas că se îndreaptă spre Capitală cu trupele, iar Carmona hotărăște același lucru de la Vendas Novas. La 3 iunie Cabeçadas se întîlnește cu Gomes da Costa la Coimbra și după o lungă întrevedere se întoarce la Lisabona și alcătuiește
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
să-l ajuți aici. Am convins-o cu greu că omul are nevoie grabnică de spital. Complicația a început în acest moment. După ce a dat femeii țăranului toți banii din săcușor, mi-a cerut (mai propriu: mi-a poruncit) să telegrafiez doctorului de la spital, prefectului de Neamț și "cuiva de sus" de la București. (E foarte convinsă că sunt un "om mare"...) Am dat femeii țăranului un bilet pentru doctorul din târg, pe care nu-l cunosc. Am scris prefectului, pe care
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
la orele trei. Foarte neexclusivistă și emancipată, în casa bunicii fetei, pe 63rd Street. Îi cunună un judecător. Nu știu numărul imobilului, dar e exact la două case de locuința luxoasă în care au stat Carl și Amy. O să-i telegrafiez și lui Walt, dar cred că s-a îmbarcat deja. Te rog du-te la nuntă, Buddy. Seymour e slab ca o mâță și are pe față expresia aceea extatică, de-ți taie graiul. Poate că totul o să iasă bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
ce le-ar fi putut ține locul. Mă gândesc deja să-mi vând ceasul, portmoneul și chiloții, un rinichi de care m-aș putea lipsi, aurul din dinți. Aș putea să plec în Canada cu un autobuz și să-i telegrafiez tatălui meu să-mi trimită niște mălai sau să-mi plătesc drumul muncind pe vreun nenorocit de vas trecând prin chiar ghețurile lumii... Nț, aici nu mă mai întorc, în New York, în America. Mai curând aș încerca să deturnez un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
să o urăsc pe fata aceea de șaptesprezece ani (fiindcă, pentru mine, Penélope a avut Întotdeauna șaptesprezece ani) pe care nu o cunoscusem și pe care Începeam să o visez. Am născocit o mie și unul de pretexte ca să-i telegrafiez lui Cabestany și să-mi prelungesc șederea. Nu mă mai Îngrijora că o să-mi pierd slujba, după cum nu mă mai Îngrijora nici existența cenușie pe care o lăsasem la Barcelona. De multe ori m-am Întrebat dacă nu cumva, cînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
ale bolii de inimă ce-l va răpune peste două luni. Profesorul ieșean Paul Bujor relatează: „Caragiale era abătut și foarte suferind...și a plecat tăcut și amărât cum nu l-am văzut niciodată. Probabil că, trecând prin Roman, Caragiale telegrafiază lui Gherea „Să ne vedem cu bine și cu cinste la toamnă”, sperând că se vor revedea și că se vor reîntâlni. Pe 23 mai îi sosea la Berlin ultima scrisoare de la Vlahuță care insista: „Fă-ne fericiți la toamnă
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
personalului consulatului Rusiei, cu notoria excepție a consulului, dl Pokitanoff, răspunsul a fost același: „Nu vom pleca!” Îl aduseră la cunoștința propriilor guverne Înmărmurite. În oraș, admirabila solidaritate a străinilor Îmbărbătă spiritele. Dar situația rămânea precară. Pe 18 aprilie, Wratislaw telegrafia la Londra: „Pâinea este rară astăzi; mâine, va fi Încă și mai rară”. Pe 19, un nou mesaj: „Situația este disperată, se vorbește aici de o ultimă tentativă de a sparge Încercuirea”. Într-adevăr, În acea zi se ținea o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
care rămân spun, cu toții, „nu”. Nu ultimatumului țarului. Nu plecării lui Shuster. Nu atitudinii guvernului. Prim-ministrul este, din acest motiv, considerat demisionar, se retrage Împreună cu Întregul cabinet. Pokitanoff se ridică la rându-i; textul pe care trebuie să-l telegrafieze la Sankt-Petersburg e deja redactat. Ușa cea mare este trântită, ecoul se răsfrânge multă vreme În tăcerea sălii. Deputații rămân singuri. Au câștigat, dar n-au nici o dorință să-și sărbătorească victoria. Puterea se află În mâinile lor: soarta țării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
de formă, pentru că exista bilețelul acela, să-i zicem testamentar, și le-a fost de la început clar că era vorba de sinucidere. Știau foarte bine că bolnavii mintali sfârșesc, în general, în felul acesta. Cum au plecat polițiștii, ți-am telegrafiat ție. — Ce înmormântare tristă și sobră! am zis eu. A fost făcută pe furiș, cu lume extrem de puțină. Probabil că s-au simțit foarte prost că aflasem de moartea lui Naoko. Eram sigur că nu vroiau ca lumea să știe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
zestre. Mama murise În 1915, când ea avea cinci ani. Cât despre tată, dispăruse În 1935. Dispărut, literalmente. Plecase la Paris, cum făcea de cel puțin două ori pe an, și nu mai dăduse nici un semn de viață. Jandarmeria locală telegrafiase la Paris: se volatilizase. Declarație de moarte ipotetică. Și așa, domnișoara noastră rămăsese singură și Începuse să muncească, pentru că moștenirea părintească nu era cine știe ce. Evident că nu-și găsise un soț și, după suspinele pe care le scotea, trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
tatălui său și a Nadinei liniștit și fără lacrimi, încît Titu Herdelea se mira în sine de atâta tărie sufletească. ― Trebuie să înștiințez pe Gogu! zise în cele din urmă tânărul Iuga. Se duse numai cu Titu până la poștă să telegrafieze. Voia să scape puțin de toți cei care îi dăduseră toate veștile rele ca de niște dușmani. Simțea o nevoie mare de singurătate și de tăcere. Ieșind de la oficiul telegrafic, spuse lui Herdelea, încet și trist, prac-ar fi vorbit cu
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
guvernul român transmiterea către U.R.S.S. a Basarabiei și a părții de nord a Bucovinei. Pentru a evita războiul dintre România și Uniunea Sovietică noi nu putem decât să sfătuim guvernul român să cedeze cerințelor guvernului sovietic. Vă rugăm să telegrafiați despre rezultatele întrevederii». Sfârșitul instrucțiunilor pentru București. Ribbentrop 5.Karețki, A. Pricop, op. cit., p. 224. A doua notă ultimativă adresată Guvernului României de către Guvernul U.R.S.S. 27/28 iunie 1940 Guvernul U.R.S.S. consideră răspunsul Guvernului Regal al României din
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
noastră. — Ați primit vreo instrucțiune de la București, m-a întrebat dl. von Walter? — Nici una. Atunci cereți numaidecât, deoarece nu vă putem lua cu noi dacă nu există notificare făcută de România Uniunii Sovietice cu privire la ruperea legăturilor diplomatice dintre dvs. Am telegrafiat numaidecât la București direct și prin ambasadele Italiei și Franței pentru a primi lămuriri și instrucțiuni cu privire la atitudinea țării noastre. Am aflat însă chiar în cursul zilei că toate comunicațiile cu țările europene au fost întrerupte. Nu am mai avut
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
în gară m-a zguduit prezența unei femei; nu mai întîlnisem femei albe de patru luni. De-atunci nu-mi mai amintesc nimic. Știu că am fost dus la Shillong și instalat în spitalul european de acolo, că s-a telegrafiat la Calcutta și, până să sosească înlocuitorul meu, a venit mr. Sen să mă vadă, la spital. Peste cinci zile, într-un compartiment clasa I, cu două surori de caritate și cu Harold, plecam spre Calcutta, unde am fost internat
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
gonească. Maitreyi țipă întruna: "De ce nu mă dați la cîini? De ce nu mă aruncați în stradă?!" Eu cred că a înnebunit. Altminteri, cine ar fi făcut una ca asta?... Sunt ceasuri de când mă gândesc. Și nu pot face nimic. Să telegrafiez lui Sen? Să scriu Maitreyiei? Simt că a făcut asta pentru mine. Dacă aș fi citit scrisorile aduse de Khokha... Poate plănuise ea ceva. Sunt foarte turbure, acum, foarte turbure. Și vreau totuși să scriu aici tot, tot. ... Și dacă
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
serviciul telegrafic. Până la scrisoare n-am știut nimic de alienațiune. 43 [GHEORGHE EMINOVICI] [10 - 25 noiembrie 1874] Iubite Tată Telegrama din Berlin din partea secretarului Agenției sună astfel: "Spitalul anunță că Șerban a murit ieri. Luăm dispozițiuni de înmormîntare pentru miercuri. Telegrafiați nemijlocit intențiunile d-voastre". Se poate că secretariul credea că d-ta vei lua dispoziții deosebite în această privință. 57 {EminescuOpXVI 58} În altă scrisoare, despre care v-am dat samă, el cerea ca să se plătească din parte-ne suma
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
iunie 1876 Telegramă urgentă nr. 4839 D-lui Al. Darzeu, directorul Școalei Trei-Ierarhi, Iași. Luați imediat în primire de la d-l Eminescu, prin inventar, arhiva revizoratului gerând d-tră, în ce privește corespondența, serviciului revizoratului Iași și separând arhiva privitoare pe județul Vaslui. Telegrafiați-ne spre a regula predarea ei institutorului Vaslui. Ministru III Nr. l Iași, 6/19 iunie 1876 Telegramă nr. 1 D. ministru al Cultelor și Instrucțiunei Publice Buc Conform ord. dvs. N-o 4839 am primit arhivele privitoare pe județele
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
cu tot pesimismul d-tale. Nici griji materiale nu trebuie să ai. În privința aceasta, iată cum stau lucrurile. Chibici pleacă poimîne, duminecă, la Viena și va fi dar luni la 4 oare la d-ta în Ober-Doebling, precum ți-am telegrafiat alaltăieri. El vine pentru ca, în înțelegere cu dr. Obersteiner și după sfatul lui, să te scoată din institut și să facă împreună cu d-ta o excursiune de vreo 6 săptămâni spre sudul Alpilor, poate până la Venezia, Padua sau Florența. Are
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
mai în grabă și să pot a-ți cere iertare dacă poate din prostie te-am jignit cu ceva; tu, de mă iubești, desigur că mă vei ierta, și vei veni la Iași, să ne mai îmbătăm unul de altul. Telegrafiază-mi de vii, te sărut dorindu-ți toată fericirea lumii. Veronica [VERONICA MICLE] Eminescule al meu iubit și dragalaș, La informațiile care mi le ceri prin scrisoarea ta din urmă nu pot să-ți răspund mai nimic; sunt lucruri care
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
subt impresiunea unei dureri sufletești adânci // din care nimic nu mă poate răpi - și totuși cred că, de te-ași vedea, poate totul s-ar schimba; ce vrei, sunt ființă ticăloasă, mi-ești drag, cine ce ești! Cogalniceano mi-a telegrafiat că Consiliul de Miniștri mi-a recunoscut dreptul la pensie pe toți anii de serviciu a răposatului. Te sărut, răutăciosule ce ești, și-ți mulțumesc pentru Paris-Murcie. Veronica 625 {EminescuOpXVI 626} [VERONICA MICLE] Eminescule, Pare că iar sunt supărată pe
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
ei imediat pe Wall Street și a rămas imediat fără ei, iar Între timp și-a trimis soția și fiicele În Europa, În apartamentul nupțial al unui vapor de lux, iar cînd ele au vrut să se Întoarcă le-a telegrafiat: „Mergeți mai departe, copii, pînă la Roma! Mergeți, mergeți Înainte! Tata face milioane!“. Ei bine, despre toate aceste lucruri și despre multe altele legate de viața incredibilă, nebună, fantastică și totuși plină de suflet a familiei pe care am cunoscut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
pe Castel în mașina sa. \ Știi, îi spune acesta din urmă, că departamentul n-are ser? \ Știu, am telefonat la depozit. Directorul a căzut din nori. Trebuie să-l aducem de la Paris. Sper că n-o să dureze mult. \ Am și telegrafiat, răspunde Rieux. Prefectul era amabil, dar nervos. Să începem, domnilor, spune el. Este nevoie să rezum situația ? Richard era de părere că era inutil. Medicii cunoșteau situația. Problema era doar de aflat ce măsuri se impuneau să fie luate. Problema
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
îl privea. ― Iertați-mă, domnule doctor, zise bătrânul, dar cum să spun ? ... Am încredere în dumneavoastră. Cu dumneavoastră pot vorbi. Și atunci, asta mă emoționează. Vizibil, Grand se afla la o mie de kilometri de ciumă. Seara, Rieux i-a telegrafiat soției sale că orașul fusese închis, că el era sănătos, că ea trebuia să continue sa se îngrijească și că se gândea la ea. Trei săptămâni după închiderea porților, Rieux a găsit, la ieșirea din spital, un tânăr care îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
-și fac meseria. Între timp, de-a lungul străzilor abrupte, printre zidurile albăstrii, galben-roșcate și liliachii ale caselor maure, Rambert vorbea, foarte agitat. Își lăsase soția la Paris. La drept vorbind, nu era soția lui, dar era același lucru. Îi telegrafiase îndată ce se închiseseră porțile orașului; își spusese la început că era vorba de o chestiune provizorie, și căutase doar să-i scrie cât mai des. Confrații lui din Oran îi spuseseră că nu aveau nici o putere, la poștă fusese refuzat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]