1,816 matches
-
polone față de România, nu s-ar putea vorbi de o lipsă generală de bunăvoință, ci mai curând de o lipsă de informație. Ceea ce se dă asupra României sunt știri scurte, unele mai senzaționale, altele mai puțin, transmise de diverse agenții telegrafice. Între aceste agenții este îndeosebi una (Agenția de Est - probabil West - cu inițialele A. W.) care dă adeseori informații tendențioase cari vin probabil de la Budapesta sau Viena. După câte am putut afla până acum, Agenția aceasta nu e departe de
Lucian Blaga, diplomatul by Lia-Maria Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/8358_a_9683]
-
se construiște Grand Hotel, se înalță vile, se amenajează pădurea-parc, cu alei acoperite care călăuzesc turiștii, după dorință, la izvoarele de apă minerală, la cazinou sau în sălile de dans. Lângă oficiul poștal, în 1893 se inaugurează și un serviciu telegrafic. Se introduce iluminatul electric. În dezvoltarea stațiunii, un rol de prim rang îl va deține linia ferată Timișoara-Buziaș, care se va deshide traficului în 1893. Această cale sigură de transport va convinge Curtea Imperială de la Viena să programeze în zonă
Agenda2005-50-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284493_a_285822]
-
efortul aproape ieșit din comun al scriitorului-militar de a întreține - atât spiritual, cât mai ales material - o mișcare avangardistă pură și independentă, la adăpostul tuturor „concesiilor” (față de „piață” sau de retribuțiile de la stat) acceptate de alți moderniști. Sașa Pană scrie telegrafic, punctual, dar energic și entuziast, ca un personaj aflat mereu pe drumuri pentru a procura toate condițiile necesare manifestărilor avangardiste. Chiar dacă asta înseamnă, de multe ori, privațiuni și suferințe individuale. Nu-i de mirare, așadar, că Pană întâmpină inițiativa lui
Din nou, despre avangardism by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3902_a_5227]
-
eliminat la tipărirea noilor emisiuni de mărci poștale. O altă denumire, FOLTICENI, vom întâlni pe o ștampilă cu dată, pusă în serviciu în perioada anilor 1862-1866. Tot sub această denumire a fost confecționată o ștampilă de zi pentru anularea mărcilor telegrafice, introduse la 1/13 octombrie 1871. Ștampila respectivă, ca de altfel și altele cum ar fi: Pașcani, Botoșani, Bacău, Iassy etc. au fost folosite accidental, la obliterarea scrisorilor, nerespectându-se dispoziția de utilizare. Din 1870, s-a mai folosit o
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
birouri poștale pe lângă toate subprefecturile în scopul asigurării expedierii și sosirii corespondenței rurale. Dar un serviciu poștal la dispoziția populației rurale nu se va realiza decât mult mai târziu. Primele linii de telegraf electric Simplitatea construcției și a manipulării aparatului telegrafic, inventat de americanul Samuel F.B. Morse(1791-1872), a cunoscut o largă răspândire fiind, la vremea aceea, unicul mijloc de comunicare rapidă, la mare distanță. Dacă în anul 1851, lungimea liniilor telegrafice, care lucrau după codul Morse, totalizau 11.700 kilometri
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
de telegraf electric Simplitatea construcției și a manipulării aparatului telegrafic, inventat de americanul Samuel F.B. Morse(1791-1872), a cunoscut o largă răspândire fiind, la vremea aceea, unicul mijloc de comunicare rapidă, la mare distanță. Dacă în anul 1851, lungimea liniilor telegrafice, care lucrau după codul Morse, totalizau 11.700 kilometri, cu 198 de posturi telegrafice, în anul următor, lungimea liniilor s-a dublat, iar numărul posturilor a crescut de peste opt ori. Până în anul 1859, rețeaua telegrafică mondială va atinge 160.000
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
F.B. Morse(1791-1872), a cunoscut o largă răspândire fiind, la vremea aceea, unicul mijloc de comunicare rapidă, la mare distanță. Dacă în anul 1851, lungimea liniilor telegrafice, care lucrau după codul Morse, totalizau 11.700 kilometri, cu 198 de posturi telegrafice, în anul următor, lungimea liniilor s-a dublat, iar numărul posturilor a crescut de peste opt ori. Până în anul 1859, rețeaua telegrafică mondială va atinge 160.000 kilometri, iar în 1870, aproape 450.000 km și va continua să sporească. Franța
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
în anul 1851, lungimea liniilor telegrafice, care lucrau după codul Morse, totalizau 11.700 kilometri, cu 198 de posturi telegrafice, în anul următor, lungimea liniilor s-a dublat, iar numărul posturilor a crescut de peste opt ori. Până în anul 1859, rețeaua telegrafică mondială va atinge 160.000 kilometri, iar în 1870, aproape 450.000 km și va continua să sporească. Franța a fost prima țară din Europa, care a introdus în anul 1845 telegraful Morse, Au urmat alte țări, în perioade diferite
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
perioade diferite. În 1846, Belgia și Austro-Ungaria; în 1847, Italia; în 1848, Germania; în 1852, Elveția și în 1853, Rusia. Tot în 1853, a fost construită prima linie sistem Morse, între Timișoara și Viena. În Țările Române, construcția primelor linii telegrafice a început în anul 1854. În Moldova, liniile plecau din Iași prin Tg. Frumos, Săbăoani și Nimerceni la Suceava, în Bucovina și de aici mai departe la Viena și din Iași, prin Vaslui, Bârlad și Tecuci la Focșani și Galați
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
la Focșani și Galați, iar în Țara Românească se construiesc liniile București-Predeal-Brașov și București-GiurgiuRusciuk. Tot în 1854, începe construirea liniilor de telegraf Timișoara-Brașov și TimișoaraLugoj-Orșova, iar în anul următor București-Ploiești-Buzău-FocșaniIași; BuzăuBrăila-Galați, apoi multe altele, concomitent luând ființă birouri sau oficii telegrafice. În Moldova, existau birouri telegrafice în anul 1855, la Iași, Focșani, Tecuci și Galați, iar până în 1858 și la Bacău, Roman, Fălticeni, Piatra și altele. Consiliul Administrativ Extraordinar al Moldovei, aprobase încă din 13 decembrie 1855, înființarea de birouri telegrafice
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
în Țara Românească se construiesc liniile București-Predeal-Brașov și București-GiurgiuRusciuk. Tot în 1854, începe construirea liniilor de telegraf Timișoara-Brașov și TimișoaraLugoj-Orșova, iar în anul următor București-Ploiești-Buzău-FocșaniIași; BuzăuBrăila-Galați, apoi multe altele, concomitent luând ființă birouri sau oficii telegrafice. În Moldova, existau birouri telegrafice în anul 1855, la Iași, Focșani, Tecuci și Galați, iar până în 1858 și la Bacău, Roman, Fălticeni, Piatra și altele. Consiliul Administrativ Extraordinar al Moldovei, aprobase încă din 13 decembrie 1855, înființarea de birouri telegrafice la Fălticeni, Bacău și Roman
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
telegrafice. În Moldova, existau birouri telegrafice în anul 1855, la Iași, Focșani, Tecuci și Galați, iar până în 1858 și la Bacău, Roman, Fălticeni, Piatra și altele. Consiliul Administrativ Extraordinar al Moldovei, aprobase încă din 13 decembrie 1855, înființarea de birouri telegrafice la Fălticeni, Bacău și Roman. Pentru procurarea aparaturii din Austria, orașele adunau fondurile prin subscripție publică. Guvernul ajuta cu forța de muncăățăranii trebuiau să presteze șase zile de lucru fără plată, în folosul statului) și cu lemnul necesar(din pădurile
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
cu lemnul necesar(din pădurile proprietatea mănăstirilor). Dar, fălticenenii ,,nu prea se înghesuiau să facă donații”. În această situație, pentru a grăbi instalarea, Direcția Centrală a Telegrafului propune la 30 mai 1856, Departamentului Lucrărilor Publice, deschiderea la Fălticeni a biroului telegrafic pentru perioada iarmarocului de Sf. Ilie, justificând astfel necesitatea: ,,Biroul acesta fiind așezat pentru un timp așa scurt, cheltuielile ar fi foarte mici. Aparatele necesare găsindu-se în rezervă și mobiliția, adică câteva mese și scaune și o kassă nepricinuind
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
de mulți negustori străini și telegraful pentru comerț s-au făcut neapărat trebuincios. Prin urmare este speranța că venitul telegrafului prin deschiderea acestui birou sar mări considerabil. Al doilea folos ar fi acela că, Fălticeniul văzând de ce trebuință este biroul telegrafic, mai degrabă ar împlini suma care este necesară spre deschiderea unui birou telegrafic stabil acolo.” Ca urmare, la Fălticeni, telegraful a început să funcționeze de pe timpul iarmarocului din anul 1856. Pentru înființarea unui birou telegrafic erau necesari 15.000 lei
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Prin urmare este speranța că venitul telegrafului prin deschiderea acestui birou sar mări considerabil. Al doilea folos ar fi acela că, Fălticeniul văzând de ce trebuință este biroul telegrafic, mai degrabă ar împlini suma care este necesară spre deschiderea unui birou telegrafic stabil acolo.” Ca urmare, la Fălticeni, telegraful a început să funcționeze de pe timpul iarmarocului din anul 1856. Pentru înființarea unui birou telegrafic erau necesari 15.000 lei. Suma trebuia acoperită din subvenția târgului și la nevoie completată din încasările telegrafului
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
văzând de ce trebuință este biroul telegrafic, mai degrabă ar împlini suma care este necesară spre deschiderea unui birou telegrafic stabil acolo.” Ca urmare, la Fălticeni, telegraful a început să funcționeze de pe timpul iarmarocului din anul 1856. Pentru înființarea unui birou telegrafic erau necesari 15.000 lei. Suma trebuia acoperită din subvenția târgului și la nevoie completată din încasările telegrafului. La Fălticeni, până la sfârșitul lunii iulie 1856, s-au strâns 220 galbeni din subvenții și 9.090 lei și 30 parale din
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
30 parale din taxele depeșelor transmise. Telegraful Fălticeni, legat la linia Nimerceni-Iași a continuat să funcționeze. Documentele atestă că la Fălticeni, în anul 1857, exista telegraf, cu un serviciu de distribuire a telegramelor, bine pus la punct. Moldova avea legături telegrafice cu Austria prin FălticeniNimerceni-SuceavaCernăuți, cu Rusia prin Galați-Reni și Huși-Căprieni și cu Turcia prin Galați-Tulcea. După anul 1858, s-au construit noi linii telegrafice și s-au deschis alte noi birouri, dotate cu instalații Morse, pentru transmiterea și recepția mesajelor
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
exista telegraf, cu un serviciu de distribuire a telegramelor, bine pus la punct. Moldova avea legături telegrafice cu Austria prin FălticeniNimerceni-SuceavaCernăuți, cu Rusia prin Galați-Reni și Huși-Căprieni și cu Turcia prin Galați-Tulcea. După anul 1858, s-au construit noi linii telegrafice și s-au deschis alte noi birouri, dotate cu instalații Morse, pentru transmiterea și recepția mesajelor. Numai în anii 1859-1863, rețeaua a crescut de la 12 stații și 839,950 km la 46 de stații și 2.879,360 km. Volumul
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
a crescut de la 12 stații și 839,950 km la 46 de stații și 2.879,360 km. Volumul important al schimbului de informații, dintre țări, a impus anumite reglementări asupra folosirii unor caracteristici comune. A apărut astfel, prima convenție telegrafică internațională încheiată la 15 decembrie 1860, între Principatele Unite și Rusia, care a intrat în vigoare la 13 februarie 1862. La 28 iunie 1862, s-a încheiat la Timișoara o convenție, între România, Austria, Turcia și Serbia, privind reglementarea serviciului
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
internațională încheiată la 15 decembrie 1860, între Principatele Unite și Rusia, care a intrat în vigoare la 13 februarie 1862. La 28 iunie 1862, s-a încheiat la Timișoara o convenție, între România, Austria, Turcia și Serbia, privind reglementarea serviciului telegrafic internațional. A urmat convenția telegrafică româno-austriacă, încheiată la Viena și cea româno-sârbă, încheiată la București în 1865, apoi altele. Cu timpul, a apărut necesitatea punerii la punct a unui sistem telegrafic internațional uniform. În acest scop, statele europene s-au
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
1860, între Principatele Unite și Rusia, care a intrat în vigoare la 13 februarie 1862. La 28 iunie 1862, s-a încheiat la Timișoara o convenție, între România, Austria, Turcia și Serbia, privind reglementarea serviciului telegrafic internațional. A urmat convenția telegrafică româno-austriacă, încheiată la Viena și cea româno-sârbă, încheiată la București în 1865, apoi altele. Cu timpul, a apărut necesitatea punerii la punct a unui sistem telegrafic internațional uniform. În acest scop, statele europene s-au întrunit într-o conferință internațională
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
între România, Austria, Turcia și Serbia, privind reglementarea serviciului telegrafic internațional. A urmat convenția telegrafică româno-austriacă, încheiată la Viena și cea româno-sârbă, încheiată la București în 1865, apoi altele. Cu timpul, a apărut necesitatea punerii la punct a unui sistem telegrafic internațional uniform. În acest scop, statele europene s-au întrunit într-o conferință internațională la Paris, în 17 mai 1865. Un număr de 20 state au semnat un Tratat, care consfințea crearea Uniunii Telegrafice Internaționale. România a aderat la Convenția
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
punerii la punct a unui sistem telegrafic internațional uniform. În acest scop, statele europene s-au întrunit într-o conferință internațională la Paris, în 17 mai 1865. Un număr de 20 state au semnat un Tratat, care consfințea crearea Uniunii Telegrafice Internaționale. România a aderat la Convenția Telegrafică Internațională de la Paris, împotriva voinței Turciei, care ar fi dorit ca aderarea să se producă concomitent, considerând România parte integrantă a imperiului. Convenția a fost revizuită în anul 1868, la Conferința Telegrafică Internațională
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
internațional uniform. În acest scop, statele europene s-au întrunit într-o conferință internațională la Paris, în 17 mai 1865. Un număr de 20 state au semnat un Tratat, care consfințea crearea Uniunii Telegrafice Internaționale. România a aderat la Convenția Telegrafică Internațională de la Paris, împotriva voinței Turciei, care ar fi dorit ca aderarea să se producă concomitent, considerând România parte integrantă a imperiului. Convenția a fost revizuită în anul 1868, la Conferința Telegrafică Internațională, care a avu loc la Viena și
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Uniunii Telegrafice Internaționale. România a aderat la Convenția Telegrafică Internațională de la Paris, împotriva voinței Turciei, care ar fi dorit ca aderarea să se producă concomitent, considerând România parte integrantă a imperiului. Convenția a fost revizuită în anul 1868, la Conferința Telegrafică Internațională, care a avu loc la Viena și care a stabilit tarife și noi reguli în telegrafia internațională. Au urmat alte conferințe, în 1872 la Roma, în 1875 la Petersburg, în 1879 la Londra și altele, care au îmbunătățit permanent
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]