260 matches
-
pierderii credinței (apostazie). Pasajul următor ilustrează tendința liberală în raport cu unele norme de conduită: Tot astfel si cel slab in credinta probabil gandeste: televizorul icoana dracului si nu intelege ca acest lucru poate fi utilizat si pentru programe crestine sau pentru telejurnale; sau spune femeia nu poate sa poarte haine barbatesti si nu intelege caci principiu e altul si adica nimeni, nici femeie nici barbat nu trebuie sa se imbrace "sexy"... o femeie in pantaloni poate fi foarte decenta. Bine... lista poate
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
oraș provincial. Studiu de caz: Drobeta Turnu Severin, Editura Lumen, Iași, 2009. Giurescu, Dinu C., De la Sovromconstrucții nr. 6 la Academia Română. Amintiri, mărturii, Editura Meronia, București, 2008. Hermeziu, Cristina (coord.), Revoluția din depărtare, Editura Curtea Veche, București, 2011. Jela, Doina, Telejurnalul de noapte, Editura Polirom, Iași, 1997. Kirileanu, G.T., Însemnări zilnice. 1906-1960, ediție îngrijită de Constantin Pangrati, Editura Albatros, București, 2004. Kirițescu, Constantin, O viață, o lume, o epocă. Memorii, Editura Sport-Turism, București, 1979. Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului din
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
fost rezolvată în favoarea lui Ceaușescu" (Liviu Lazăr, Viorel Lupu, Istoria românilor. Manual pentru clasa a VIII-a, Editura Teora, București, 2001, p. 185). 18 Ibidem, p. 188. 19 Vezi de exemplu, fragmente de jurnal, din anul 1989, în Doina Jela, Telejurnalul de noapte, Editura Polirom, Iași, 1997, pp. 322-331. 20 Liviu Lazăr, Viorel Lupu, op. cit., p. 185, 186, 187. 21 Ibidem, p. 187. 22 Ibidem, p. 189. 23 Ibidem. 24 Ibidem. 25 Vezi semnificațiile aproape punitive ale expresiilor "a da o
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
că cei mici sunt mai mult un fel de „intruși” într-un program TV (precum jurnalul de seară), gândit în primul rând pentru părinți, adulți în genere. Copiii sunt atrași, probabil, de ritmul trepidant, spectaculos al derulării știrilor. Faptul că telejurnalul este „departe” de universul copilăriei, nu reduce interesul și impactul știrilor - mai ales al celor violente asupra copiilor. În cercetările Centrului nostru urmărim în ce măsură părinții comentează, explică, decodifică pentru copii știrile din telejurnal (Informations Sociales, 111, noiembrie, sub egida Allocations
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
trepidant, spectaculos al derulării știrilor. Faptul că telejurnalul este „departe” de universul copilăriei, nu reduce interesul și impactul știrilor - mai ales al celor violente asupra copiilor. În cercetările Centrului nostru urmărim în ce măsură părinții comentează, explică, decodifică pentru copii știrile din telejurnal (Informations Sociales, 111, noiembrie, sub egida Allocations Familiales, Paris, 2003). Datele cercetărilor întreprinse arată că publicul preadolescent și adolescent se caracterizează printr-o situare complexă și chiar netipică față de programe: este o parte a marelui public, în interiorul acestuia; vizionarea emisiunii
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
exploratorie descifrarea, pe baza contextelor de semnificare și situațiilor de comunicare, a mesajelor - semnificații produse ca „acte de comunicare” în acțiune. Printr-o astfel de metodă este pusă în evidență periculozitatea „falselor mesaje” pe care le transmit masiv informațiile ca telejurnalele, programele ficționale (seriale, foiletoane, telefilme, filme de cinema), emisiunile de divertisment, mai ales „jocurile”, multe emisiuni sportive, reality-show-urile și altele. De regulă, astfel de „false mesaje” construite și transmise în diferite forme discursive ale programelor de televiziune sunt periculoase prin
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
În eșantionul CSA (Franța, 1995), 55% din emisiuni erau de origine americană și conțineau un procentaj de 65% de imagini violente (superior procentajului de 19% dintre emisiunile franceze, difuzate în prima parte a serii). Violența reală, adică cea prezentă în telejurnale (considerată de jurnaliști nu atât ca produsul media - ca în ficțiuni -, ci ca un dat al lumii reale), are o pondere importantă în economia emisiunilor informative, cum arată, sistematic, studiile americane: Tabelul 3. 1.798 subiecte selecționate (aleatoriu) din 100
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
considerată de jurnaliști nu atât ca produsul media - ca în ficțiuni -, ci ca un dat al lumii reale), are o pondere importantă în economia emisiunilor informative, cum arată, sistematic, studiile americane: Tabelul 3. 1.798 subiecte selecționate (aleatoriu) din 100 telejurnale pe patru rețele americane (CNN, CBS local, CBS Netwar, WWOR) Categorii de violență, conflicte, suferințe (VCS) 1 Crima violentă 2 Tragedii și catastrofe 3 Conflicte fără violență 4 Conflicte sociale, colective (etnice) 5 Războaie, conflicte militare Procentajul știrilor violente 1
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
Procentajul știrilor violente 1 53,4% din știrile analizate erau consacrate unor subiecte VCS 2 2/2 din jurnale începeau cu știri din categoria VCS 3 64% dintre primele știri țineau de VCS Sursa: Studiu a acoperit un eșantion de telejurnale difuzate în cursul a șase luni - septembrie 1991-martie 1992) (cf. lucr. cit., p. 62). Mecanismul relației „dintre virtual, serie, repetiție”, ireversibilitate (moartea și rănile sunt ireversibile), spectacol și imagini șoc, care suscită emoția și ocultează mecanismele de „apărare psihologică”, fac
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
mai civilizat și mai bine decât noi. Și apoi nu trebuie să vedem că figura lui KÆdÆr, HusÆk sau Gierek nu te privește oriunde ți-ai arunca ochii și respectivii conducători nu ocupă trei pătrimi din timpul de emisiune alocat telejurnalelor sau trei pagini din cele patru sau șase câte conțin ziarele respectivelor țări. S-ar mai putea scrie multe, zeci și sute de pagini, dar citirea lor nu s-ar putea încadra în timpul de emisiune consacrat acestor scrisori. Și apoi
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
permit imaginarului colectiv să se reculeagă și unei conspirații să se închege. Unde ziduri sînt în față ori îndărăt, neapărat e murmur, conspirație, invidie" (Rabelais). De cînd toți și fiecare au în fiecare seară ochi și urechi ocupate cu același telejurnal în trei sau patru exemplare, aceste milioane de mici demoni ai lui Maxwell, cocoțați pe pereții astăzi străpunși ai clubului sau cenaclului, ai celulei, ai secției, ai sectei, se evaporă în pasivitate, măturați de undele centrale. Ei reușiseră pînă atunci
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
lor polițienești; acest drept a fost extins, din 1909, asupra filmelor de actualitate sau polițiste. În 1945, ordinea publică era radioul, și radioul trebuia domesticit. În același an intră în funcțiune emițătorul TV de pe Turnul Eiffel, iar în 1949 apare telejurnalul. Fără audiență, fără pericol, fără interese, fără control. Dar imediat după atingerea pragului de un milion de telespectatori, în 1956 este înființată "Direcția pentru informația radiodifuzată și televizată", subordonată Ministerului Informației. În 1962, cînd existau 10 milioane de telespectatori și
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Am primit din Franța "Le dorit de rêver" de Bachelard. Eseuri. Le citesc molcom! Sînt foarte răcit; oricum, nu aud bine cu ambele urechi și aceasta e cam de multe zile! De s-ar mai încălzi! Cețuri saxone, nopți lungi, telejurnalul de noapte! Îți mulțumesc încă o dată și te îmbrățișez! Aurel Borca, 6 iunie 1986 Dragul meu, Nu ți-am scris de multă vreme, împrăștiat de tot felul de povești. Nu-s nici acum mai liniștit. În primăvara aceasta, de fapt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
9 mai 1995, când s-au împlinit 50 de ani de la victoria asupra fascismului, i-a fost fatală lui Dostoievski, în urbea de pe Someș. O stradă îi purta numele. Ei bine - ne-a anunțat, cu vădită satisfacție, o crainică, la telejurnalul de la ora 20, din amintita zi -, de acum înainte nu o să i-l mai poarte. Critica literară dogmatică ne-a învățat că autorul Demonilor a fost un reacționar. Până la 9 mai 1995 nu am știut însă că scriitorul a fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
dezarma rea - și de asta nu scăpase nici formația Iris, pe care o copiam. Noi am greșit : ar fi trebuit s-o copiem pînă la capăt. Întunericul În urbea mea, lumina se stingea între orele 17 și 20, cînd începea „Telejurnalul“. Ai mei, la început, stă teau la lumina lumînării, iar după ceva vreme taică- meu făcuse rost de o baterie de tractor care alimenta un bec mic, ca de frigider. Dar eu nu rămîneam niciodată în casă. Ieșeam cu băieții
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
o fi interzis partidul popularizarea numelor chiar și În cazul Întrecerilor sportive, rămâne un mare mister la fel ca multe altele pe care ni le-a lăsat pe cap spre descifrare păcătosul și secretomanul partid. „Împuternicitul” O. Mastora, eliminase din telejurnalul din data de 10 februarie 1974 un subiect care „...informa despre concursul militar de schi al vînătorilor de munte organizat În preajma orașului Curtea de Argeș. Printre cîștigătorii probelor figurau și reprezentanții loturilor de vînători de munte din alte județe. Localizarea
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
a eliminat secvența”. Ai naibii, unguri! Au fost surprinși când se pupau franțuzește, cred că! Un alt flecușteț cu „actori” străini ce aducea atingere bravei societăți socialiste În drumul ei maiestuos spre comunism a fost eliminat de T. Scarlat din telejurnalul de seară, ediția din 28 ianuarie 1974: „Unul din subiecte informa despre deschiderea În Berlinul occidental a unui tîrg internațional cu profil agricol. Filmul conținea secvențe În care apăreau panouri cu inscripția <<Berlin - R.F.G. 1974>>”. Cenzorul a respectat statutul special
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
redresa imediat, ca după un intenționat exercițiu de concentrare. Specta culoasă e varianta somnului profund, însoțind, cu eventuale sforăituri, toate emisiunile. Televizorul lucrează ca un soporific perfect, cu singurul dez avantaj că produce obișnuință. Unii nu mai pot adormi fără telejurnal, sau fă ră un vehement film de acțiune. „De ce nu te duci să te culci?“ spun, exasperați, cei din preajmă. „Nu, că nu dorm“, mormăie plescăind împricinatul și se culcă la loc. Nu vom inventaria toate speciile de activitate (unele
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
vâltoarea vremii”, Constantin Ostap, O viață de om... așa cum a fost și Ion Hurjui: Memoriile, plus dl. Lucian Vasiliu din Iași” vol. II, pp. 14/15. Alexandru Mânăstireanu in memoriam 28octombrie 2011. În seara aceasta, la orele dinainte de 19, ora Telejurnalului, l-am apelat pe Domnul profesor să mai discutăm problemele noastre de sănătate, așa cum obișnuiam să facem reciproc în ultimul timp. Cunoscându i deprinderea de a nu pierde informațiile de seară, de la televizor, sintetizam aprioric tot ce intenționam să-i
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
aveți pregătit pe masa de lucru? Așa cum am mai spus, lucrez zilnic începând cu ora 7 dimineața, uneori scriu și cinci pagini pe zi, altădată nici una. Îmi folosesc timpul pentru documentare și pentru lectură. Nu uit nici lectura ziarelor, nici telejurnalele, ca să fiu la curent cu tot ce se întâmplă în lume. Zilele trecute mi-a apărut o nouă ediție revizuită și mult contemplată din Arta poetică la români în Editura Tritonic. Această editură mi-a tipărit o ediție completă a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
de unitate europeană. Pentru mine, ideea europeană este în primul rând suma unor idei naționale. Lucrul acesta se vede foarte bine în cadrul călătoriei noastre, cu escale în mai multe capitale europene. De pildă, ești la Madrid, deschizi televizorul și urmărești telejurnalul, unde auzi anumite știri. A doua zi ești în altă capitală europeană, urmărești din nou televizorul și observi că ți se servesc cu totul alte imagini. Nu există deloc o continuitate tematică a comentariului politic și social în țările din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
cristalin, păsărelele cântă în înalturi... O atmosferă angelică de pace, îndestulare și liniște sufletească înconjoară tot Universul, când deodată din marginea ecranului apare și se lățește un chenar roșu, roșu ca sângele proaspăt, în care e încadrat un comentator de telejurnal. Tipul tremură ca frunza, vorbește repede, foarte precipitat, cu ochii bulbucați, privind mereu într- o parte și alta de parcă s-ar teme de vreo lovitură, și cu broboane de transpirație rece pe frunte, spune: “Stimați telespectatori, întrerupem știrile noastre din
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
dependentă de televizor, acum când fotbalul și bicicleta nu-i mai erau accesibile. Se uita la toate filmele difuzate pe post în intervalul, nenorocit, de câteva ore zilnice, pe care îl stabilise "mult iubitul și stimatul", președinte. Programul debuta cu telejurnalul, urma o emisiune obositoare, ce te umplea de scârbă, de ode și sloganuri ceaușiste și în sfârșit începea filmul. De cele mai multe ori românesc, mustind de comuniști iubitori de țară, plin de calități morale specifice momentului, directori de întreprinderi cu familii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
Nichita Dumitru. Încercare de reconstituire a unui proces comunist. 29 august - 1 septembrie 1952 (1995); Asociația Internațională a Scriitorilor și Oamenilor de Artă Români, cu sediul la Washington DC, a acordat cărții Premiul de onoare pe anul 1996. Au urmat: Telejurnalul de noapte (1997), un decupaj de pagini diaristice scrise între 1979 și 1989; Această dragoste care ne leagă. Reconstituirea unui asasinat (1998), desemnată, la Târgul Internațional de Carte de la Timișoara, drept „Cartea anului”; Drumul Damascului. Spovedania unui fost torționar (1999
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286814_a_288143]
-
regimului, „sabotori”, de altfel, reabilitați, tot propagandistic, de N. Ceaușescu în 1968. Dincolo de radiografia unui/unor destine tipice epocii, D. întreprinde și o analiză drastică a discursului ideologic al anilor ’50, de la temele obsedante la limbaj, imagini-pilot și sofisme juridice. Telejurnalul de noapte propune o mostră de „literatură de sertar”, cu însemnări din ultimul deceniu, sumbru și delirant, al ceaușismului. Această dragoste care ne leagă este o anchetă-eseu care supune din nou reflecției un destin tragic, de astă dată al unei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286814_a_288143]