544 matches
-
special că argumentele nu sunt o demonstrație a unei ființe unice, perfecte, atotputernice, precum ideea de Dumnezeu, pe care argumentele încearcă să o inducă. Argumentele sunt criticate și de Kant în Critică rațiunii pure, care consideră că argumentele cosmologic și teleologic se bazează în definitiv pe argumentul ontologic. În cuvintele lui Kant: „A fi nu este, evident, un predicat real, adică un concept despre ceva, care s-ar putea adăuga conceptului unui lucru. Ci este numai poziția (Setzung) unui lucru sau
METAFIZICA (2) – „EX NIHILO” 70X70 CM de CONSTANTIN POPA în ediţia nr. 550 din 03 iulie 2012 by http://confluente.ro/Constantin_popa_metafizica_2_constantin_popa_1341304112.html [Corola-blog/BlogPost/355049_a_356378]
-
de puțin înmulțiți” (Immanuel Kant, Critică rațiunii pure, București, Editura Științifică, 1969, pp. 459-461) În timp ce argumentul ontologic este lipsit de forță, pentru că simpla gândire a „lucrului în sine” nu înseamnă și cunoașterea lui, ci doar posibilitatea existenței lui, în timp ce argumentul teleologic nu are validitate din cauza existenței râului metafizic, râului moral și râului fizic, Dumnezeu, în situația aceasta apărând mai degrabă ca tiran, iar natura umana că un experiment, argumentul cosmologic este singurul care poate face legătura între existența și sursa existenței
METAFIZICA (2) – „EX NIHILO” 70X70 CM de CONSTANTIN POPA în ediţia nr. 550 din 03 iulie 2012 by http://confluente.ro/Constantin_popa_metafizica_2_constantin_popa_1341304112.html [Corola-blog/BlogPost/355049_a_356378]
-
de tine nu e doar contextul, ca un fel de fatalitate, ce explică traiectoria unor personalități ci propriile lor alegeri și personalități. Și în orice caz cei care se ocupă de biografia unor mari personalități au tendința de a interpreta teleologic diversele etape ale vietii acestora și a găsi diverse legături de cauzalitate (sau chiar un determinism curat). Oricum mă bucur că aduci în discuție astfel de personalități din cultura română a secolului trecut, ar trebui să vorbim mai des despre
Despre context by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82521_a_83846]
-
ORTODOXĂ 1. Despre religie (originea, religiei, ființa religiei, teorii despre originea, si ființă religiei). 2. Argumente raționale pentru dovedirea existenței lui Dumnezeu; generalități; argumentul istoric, cosmologic: a) argumentul cauzalității, b) argumentul mișcării, c) argumentul contingenției, d) argumentul antropologic, e) argumentul teleologic, f) argumentul moral, g) argumentul ontologic. 3. Revelația, dumnezeiasca (Revelația naturală și supranaturala) 4. Căile de transmitere a Revelației supranaturale: Sfântă Scriptură (inspirația, lectură, si tâlcuirea), Sfântă Tradiție (Sfântă Scriptură și Sfântă Tradiție, aspectul statornic și dinamic al Sfintei Tradiții
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
ca legale de către instanțele judecătorești), cât și rolul disuasiv și preventiv al sancțiunilor impuse de lege sunt profund afectate.[...] În susținerea celor mai sus arătate vin, de altfel, și argumentele ce se desprind în urma aplicării metodelor de interpretare logică și teleologică. Astfel, plecând de la premisa că intenția legiuitorului a fost aceea de a sancționa persoanele care se fac vinovate de încălcarea regimului juridic privind incompatibilitățile, fără a face vreo diferență între tipul funcțiilor elective deținute, putem concluziona că atribuirea pentru sintagma
EUR-Lex () [Corola-website/Law/256855_a_258184]
-
mod egal la plata onorariului. Din interpretarea sistematică a art. 131^2 alin. (6) din Legea nr. 8/1996 cu alineatele anterioare și ulterioare alin. (6) rezultă că cadrul reglementărilor este stipulat pentru inițierea arbitrajului. Așa este și logic și teleologic. După inițierea arbitrajului, completul arbitral are autoritate deplină în soluționarea tuturor chestiunilor cu care a fost învestit, inclusiv cu administrarea cererilor părților privind cheltuielile de judecată. Așa stând lucrurile, văzând și dispozițiile art. 138^7 din Legea nr. 8/1996
EUR-Lex () [Corola-website/Law/249766_a_251095]
-
ce nu s-ar fi putut realiza decât prin încălcarea statutului propriu, acordul privind și domenii de creație străine de cel pentru care fiecare dintre aceste organisme de gestiune au fost înființate. În plus, chiar dacă s-ar trece peste interpretarea teleologică a dispozițiilor art. 131 și următoarelor din Legea nr. 8/1996 , în domeniul analizat în prezenta cauză sunt aplicabile dispozițiile derogatorii cuprinse în art. 107 și următoarele din aceeași lege. Or, potrivit art. 107 alin. (4) și (5) din Legea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/249766_a_251095]
-
B din apel sunt nefondate. Astfel, apelanta susține că achiziția intracomunitară de bunuri nu intră în sfera de aplicare a art. 107 din Legea nr. 8/1996 . O astfel de interpretare nu poate fi primită, întrucât ignoră interpretarea istorică și teleologică a dispozițiilor cuprinse în art. 107 din Legea nr. 8/1996 . Potrivit art. 107 alin. (2) din Legea nr. 8/1996 , în forma inițială a legii, "(2) Remunerația prevăzută la alin. (1) va fi plătită de fabricanții sau importatorii de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/249766_a_251095]
-
aplicabilă pentru a determina sensul sau sfera de aplicare a acesteia. Dimpotrivă, revine completului arbitral și instanței obligația ca, în caz de divergență asupra acestor aspecte, să interpreteze norma juridică în dispută în raport cu toate criteriile de interpretare, incluzând criteriile istoric, teleologic și sistematic și nu doar pe cel literar, așa cum susține apelanta în prezenta cauză, interpretarea unei norme juridice în divergență neconstituind o încălcare a principiului separației puterilor în stat, cum susține apelanta la lit. i) de la pct. B.3 din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/249766_a_251095]
-
contractuale. Chiar aplicat în sfera interpretării normelor juridice, acest criteriu nu ar putea fi folosit decât în cazul în care sensul și scopul normei nu ar fi clare nici după ce norma în discuție a fost interpretată literar, gramatical, istoric și teleologic, ceea ce nu este cazul în prezenta cauză. Referitor la susținerile cuprinse la pct. B.5 din motivele de apel, Curtea constată că interpretarea propusă de apelantă restrânge sfera titularilor obligației de plată a remunerației compensatorii pentru copia privată, fără a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/249766_a_251095]
-
drept a procedurilor de soluționare a notificărilor depuse potrivit Legii nr. 10/2001 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, înlăturându-se, astfel, posibilitatea derulării unor proceduri paralele, cu aceeași finalitate. Recursul în interesul legii aduce și un argument de interpretare teleologică, ce decurge din expunerea de motive a inițiatorului proiectului Legii nr. 221/2009 , cu modificările și completările ulterioare, care a arătat că adoptarea acestei soluții legislative a fost justificată de dificultățile legate de procesul punerii în aplicare a Legii nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/250984_a_252313]
-
salarizat la același nivel" nu reiese a fi definită expres în corpul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2014 ori al Legii nr. 71/2015 , sensul ei poate fi dedus pe cale de interpretare din analiza logică, gramaticală, sistematică și teleologică a actelor normative menționate, inclusiv a dreptului comun în materie de salarizare a personalului plătit din fonduri publice, adică Legea-cadru nr. 284/2010 , cu modificările și completările ulterioare. Din lecturarea acestui din urmă act normativ nu reiese însă o definiție
EUR-Lex () [Corola-website/Law/276837_a_278166]
-
în relație de rudenie sau afinitate cu avocatul ales. Interdicția cuprinsă în textul de lege criticat face abstracție de obligația de abținere care revine judecătorului și procurorului, în detrimentul plenitudinii de exercitare a dreptului la apărare. Mai mult, într-o interpretare teleologică, textul de lege criticat pornește chiar de la premisa neîndeplinirii de către judecător, respectiv procuror a obligației menționate. Or, o astfel de concepție legislativă intră în contradicție cu principiile de bază ale eticii și deontologiei magistraților. Textul art. 53 din Constituție mai
EUR-Lex () [Corola-website/Law/238448_a_239777]
-
cazul în care debitorul nu execută de bunăvoie obligația sa, aceasta se duce la îndeplinire prin executare silită, parcurgându-se procedura prevăzută de prezenta lege."]. În lipsa unor referiri directe la textele examinate în prezenta cauză, ce ar sluji unei interpretări teleologice a acestora, se poate deduce că modificarea lor se înscrie în scopul general al Legii nr. 138/2014 , și anume acela de degrevare a instanțelor judecătorești în această materie, precum și de reglementare coerentă, unitară și eficientă a executării silite. Este
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269547_a_270876]
-
1996 , republicata, se circumscriu sau nu noțiunii de «informație de interes public», la care orice persoană ar avea acces liber și neîngrădit, în condițiile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, presupune interpretarea sistematică și teleologica a dispozițiilor din actele normative incidente în cauză, operațiune juridică ce excedează atribuțiilor Curții Constituționale". În legătură cu susținerea autorului excepției că prevederile legale criticate contravin dispozițiilor art. 41 alin. (1) și (2), art. 49 și ale art. 135 alin. (1) și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153580_a_154909]
-
naturale, acelea de "gaze combustibile acumulate în pământ în urma unor procese naturale" sau de "gaze inflamabile care se află sub formă de zăcământ în straturile din adâncime ale pământului". 37.2. În acord cu regulile de interpretare logică, rațională și teleologică a normelor de drept, se constată că dispozițiile art. 1 alin. (3) din Legea nr. 238/2004 , reluate practic, aproape identic, prin art. 100 pct. 48 din Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012 , cu modificările și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/264202_a_265531]
-
a drepturilor omului - Comentariu pe articole, vol. I "Drepturi și libertăți", edit. All Beck, București - 2005). Cu alte cuvinte, privarea de proprietate poate să apară și în legătură cu aplicarea/neaplicarea dispozițiilor cuprinse în tratatele internaționale la care statele sunt părți. Interpretarea teleologică impune ca rolul firesc al preambulului unei directive europene să fie acela de a servi la interpretarea dispozițiilor sale. Cu alte cuvinte, se impune necesitatea evidențierii unor "chei de lectură" a dispozițiilor sale, care să ghideze interpretarea acestora, spre a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/247342_a_248671]
-
118/2013, precum și prin Sentința penală nr. 116 din 26 iunie 2013 a Curții de Apel Iași. Pe de altă parte, textul art. 90 lit. c) din Codul de procedură penală nu trebuie supus doar interpretării gramaticale, ci și interpretărilor teleologică și sistematică, întrucât pedeapsa prevăzută de lege în cazul inculpatului persoană juridică nu poate fi nici detențiunea pe viață, nici închisoarea, aceste pedepse principale fiind aplicabile numai inculpatului persoană fizică. În acest sens, dispozițiile art. 136 din Codul penal prevăd
EUR-Lex () [Corola-website/Law/276729_a_278058]
-
prezentate ca urmare a interpretării "gramaticale" a normei în cauză reprezintă de fapt o extindere a dispozițiilor legale privind asistența juridică obligatorie asupra inculpaților persoane juridice. Concluziile menționate și raționamentele expuse în susținerea lor țin mai degrabă de o interpretare teleologică a actului normativ analizat și nicidecum de interpretarea gramaticală, care se bazează pe procedeele de analiză morfologică și sintactică a textului, pornind de la sensul gramatical al cuvintelor folosite. Din această perspectivă, conținutul normativ referitor la răspunderea penală a persoanei juridice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/276729_a_278058]
-
revizuirii Constituției), dacă se dorea un prag de participare care să tindă către dezideratul unanimității, Constituantul ar fi impus un asemenea prag printr-o dispoziție a legii supreme. Mai mult decât atât, în ce privește referendumul pentru revizuirea Constituției, din interpretarea logică, teleologică și sistematică a legii supreme rezultă că dacă s-ar fi dorit instituirea pragului de participare de 50% plus unu, precum și imposibilitatea modificării acestuia, ar fi existat prevederi în acest sens, inclusiv sub aspectul imposibilității revizuirii dispozițiilor constituționale referitoare la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/256759_a_258088]
-
constituționale a fost interpretată în sensul că impune supunerea la votul final a legii reexaminate. Soluția normativă actuală repune dispoziția regulamentară într-o formă precedentă, sancționată indirect prin constatarea neconstituționalității legilor adoptate în temeiul său, astfel că, aplicând principiul interpretării teleologice/istorice a normelor, Curtea deduce intenția neechivocă a legiuitorului de a abroga procedura votului final pe legea în ansamblul său. În atare condiții, Curtea constată că dispozițiile art. 137 alin. (3), (4) și alin. (5) teza a doua din Regulamentul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269227_a_270556]
-
situație în care nu se mai impune trimiterea legii spre promulgare. Prevederea expresă a celor două soluții - modificarea/completarea legii, respectiv menținerea legii în forma adoptată inițial, urmate inerent de trimiterea spre promulgare a legii reexaminate, coroborată cu interpretarea istorică/teleologică a dispozițiilor art. 137 din regulament, poate conduce la concluzia că legiuitorul a intenționat eliminarea posibilității Camerei Deputaților, în calitate de cameră decizională, de a reveni asupra unei legi adoptate, prin acordarea unui vot de respingere a ei, la solicitarea Președintelui României
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269227_a_270556]
-
ar rezultă că o astfel de distincție nu este permisă și, prin urmare, sesizarea Curții Constituționale a României este legală, chiar dacă s-a făcut de o instanță de arbitraj comercial din Franța. Acest argument este susținut de interpretările sistematică și teleologică a prevederilor legale incidente în cauză. Astfel, interpretarea sistematică a Constituției relevă faptul că, dacă în cazul instanțelor judecătorești [la care se referă aceleași texte analizate - art. 146 lit. d) din Constituție și art. 29 din Legea nr. 47/1992
EUR-Lex () [Corola-website/Law/250553_a_251882]
-
câtă vreme competența acestei Curți este exclusivă, specială și specializată, distinctă de cea a instanțelor franceze de drept comun, care nu sunt competente să exercite controlul de constituționalitate al legilor din România. Abordând aceleași texte de lege dintr-o perspectivă teleologică, Curtea constată că finalitatea urmărită de legiuitor prin introducerea instanțelor de arbitraj comercial în sfera organelor în fața cărora poate fi ridicată excepția de neconstituționalitate (la revizuirea Constituției din anul 2003), a fost aceea de a asigura un cât mai larg
EUR-Lex () [Corola-website/Law/250553_a_251882]
-
contestatorul are posibilitatea de a depune concluzii scrise, de a formula în scris cereri și excepții, respectiv de a fi reprezentat de un apărător ales care îi susține cererea în fața instanței. Rațiunea legală - ce a fundamentat din punct de vedere teleologic adoptarea acestei prevederi - este reprezentată de o mai bună administrare a justiției, concretizată, printre altele, în evitarea efectuării de cheltuieli nejustificate, ce pot atinge valori exorbitante, mai ales în condițiile în care dreptul de a sesiza instanța este în multe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266996_a_268325]