86 matches
-
nici fiica nu știa nimic despre ea. Nimic altceva decât lucrurile care nu contează. Lucrurile pe care le știu și alții despre noi: numele, vârsta, meseria, starea civilă, uneori și adresa. Și cum Sasha avu impresia că Emma Buonocore sau Tempesta ar fi vrut să facă aluzie la ceea ce ea Însăși știa despre el - adică nimic -, adăugă că familia trebuia s-o Încurajeze pe fată În continuarea studiilor, În ciuda acestei crize care se manifesta În școală și-n universități. Despre această
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
care, la fel ca mulți alți italieni, nu și-o dorise, dar o Îndurase -, și se Îndrepta acum spre Italia maturității sale. Iar patriotism italian trebuia să-i facă față. — Mama mea Îl adoră pe Berlusconi, spuse doamna Buonocore sau Tempesta, sugându-și distrată lingurița. Zice că o distrează. Gândiți-vă că tatăl meu era Înscris În Partidul Comunist Italian. Colecționa toate legitimațiile și toate carnetele Încă din 1956. M-am născut sub cămășile negre, spunea, și vreau să mor când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
Tasso, la treizeci și unu, terminase Ierusalimul eliberat. Îi spunea toate lucrurile acestea pe care nu-și imaginase vreodată că i le-ar putea spune, pentru a nu-i da ocazia să vorbească, căci se temea că Emma Buonocore sau Tempesta ar fi vrut să-l Întrebe lucruri pe care alții nu trebuiau să le afle despre el, să știe dacă era căsătorit, logodit, conviv și cum de nu avea copii. Dar Emma nu-l Întrebă. Îl privea fără să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
Rușinându-se, Îi surâse ospătăriței impecabile care venea să-i Întrebe dacă doreau să servească și altceva. — O felie de tort, spuse. Ce fel de tort? Întrebă ospătărița vădit ofuscată. Cu cremă, cu ciocolată, Sacher, cremșnit? Părul doamnei Buonocore sau Tempesta Îi gâdila degetele. Întâlni privirea unui tip cu piele măslinie care cerceta lista de prețuri afișată la intrare. — Unul cu mustăcioară, stil Che Guevara, șopti Emma. Tipul nu corespundea descrierii. Era un turist cu aparatul de fotografiat atârnat de gât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
Își aminti ziua În care Îi văzuse tatuajul În chioșcul acela din stațiunea balneară de pe malul mării, la Castelfusano, În sâmbăta Paștelui când, printre bidoane goale și cutii de bere, Își goleau buzunarele și papucii de nisip. Emma Buonocore sau Tempesta Își scosese nepăsătoare bluza și Își Îmbrăcase băiețelul care era Înțepenit de frig, căci se udase pe faleză. Pusese la uscat pulovărul copilului sub jetul de aer cald pentru uscarea mâinilor, iar Sasha observase dunele roșiatice care răsăreau de sub dantela
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
ajunseseră În centrul acelei piețe imense și goale, Sasha se oferi să o Însoțească acasă - poate pentru că nu reușea să se debaraseze de bunele maniere pe care i le inoculaseră părinții. Sau poate pentru că, contaminat de neliniștea Emmei Buonocore sau Tempesta, Îi părea și lui că simte Într-adevăr prezența amenințătoare a tipului cu mustăcioară din spatele lor. Chiar dacă nu se luase niciodată la pumni cu nimeni, Îi plăcu să-și imagineze că era În stare să-l Înfrunte, să-l neutralizeze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
unul cu bani. Mi-ar plăcea s-o văd cu un avocat, și ea a făcut școală, a crescut În cartierul Trionfale, nu la Tufello, patruzeci de ani În același bloc, Încă Își mai amintesc acolo de ei, de familia Tempesta, Încă Îmi mai trimit salutări, dar În ziua de astăzi totul se degradează, nimeni nu mai caută portari, oamenii de bine dispar. Însă ce infamă, mincinoasa, avea un nou curtezan și nu-i spusese nimic mamei sale, care o Întreține
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
și Îi spuneți că materialul pentru emisiune e tare, doar atât, nu trebuie să spuneți că vi l-am dat eu, nici nu spuneți că ați vorbit cu mine, că ginerele meu nici nu poate să ne vadă pe noi, Tempesta - o dată l-a luat la pumni pe fiul meu Fausto, care se băgase pentru Emma, pentru numele lui Dumnezeu, să nu spuneți că sunteți prieten cu Emma, că acela vă omoară pe amândoi, că are sânge fierbinte, e polițist și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
dată banii pecuniari ai celor din Londra Cahorului, asemenea ai celor din Bordeaux în Brye, cari voiau a le cumpărau pentru miezifica însușire a complexiunii elementare ce este înscăunificată în măsura pavimentească a firii lor esențialice, ca să înstrăineze cearcănele și tempestele de peste viile noastre... O, Domnule, Doamne, micădănecioaia noastră! Dă-o că e de folos urbei. Toată lumea se slujește de dânsa. Dacă ecva ta se simte bine, la fel îi merge și Școalei noastre, ce este asemuită iepei proaste și faptă
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
vv. 67-73) Canto notturno di un pastore errante dell'Asia: Vecchierel bianco, infermo, / mezzo vestito e scalzo, / con gravissimo fascio în șu le spalle, / per montagna e per valle, / per sassi acuți, ed altă rena, e fratte, / al vento, alla tempesta, e quando avvampa / l'ora, e quando poi gela, / corre via, corre, anela, (...) (vv. 21-29) La quiete dopo la tempesta: onde în lungo tormento, / fredde, tacite, smorte, / sudàr le genți e palpitàr, vedendo / mossi alle nostre offese / folgori, nembi e
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
în șu le spalle, / per montagna e per valle, / per sassi acuți, ed altă rena, e fratte, / al vento, alla tempesta, e quando avvampa / l'ora, e quando poi gela, / corre via, corre, anela, (...) (vv. 21-29) La quiete dopo la tempesta: onde în lungo tormento, / fredde, tacite, smorte, / sudàr le genți e palpitàr, vedendo / mossi alle nostre offese / folgori, nembi e vento. (vv. 37-41) Imitazione: Dal faggio / là dov'io nacqui, mi divise îl vento. (vv. 3-4) Io qui vagando al
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
maggior di sé, mă perché tale estima / ch'io mi tenga în cor mio, sebben di fuori / a persona giammai non ne fo segno. / Qui passo gli anni, abbandonato, occulto, / senz'amor, senza vită; (vv. 25-39) La quiete dopo la tempesta: Sì dolce, sì gradita / quand'è, com'or, la vită? / quando con tanto amore / l'uomo a' suoi studi intende? / o torna all'opre? o cosa nova imprende? / quando de' mâli suoi men și ricorda? / Piacer figlio d'affanno; / gioia
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Antichità" în Quasimodo e gli altri, atti del Convegno internazionale Lovanio 2001, a cură di Franco Musarra, Bart van der Bossche e Serge Vanvolsem, Franco Cesati & Leuven University Press, Città di Castello, 2003, pp. 33-44. Gioanola, Elio, "Îl topos della tempesta nell'opera leopardiana", Leopardi e lo spettacolo della natură, a cură di Vincenzo Placella, Centro Nazionale di Studi Leopardiani e Istituto Universitario Orientale, Napoli, 2000, pp. 463-472. Giorgi, de' Elsa, "Leopardi e l'Ottocento. Concezione classica delle illusioni leopardiane", în
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
li prati, né strepito di fiere per le foreste, né canto di uccelli per l'aria, né sussurro d'api e di farfalle scorresse per la campagna; non voce, non moto alcuno, se non delle acque, del vento e delle tempeste, sorgesse în alcuna bandă. (...) del mondo intero, e delle infinite vicende e calamitŕ delle cose create non rimarrà pure un vestigio; mă un silenzio nudo, e una quiete altissima, "Canto del gallo silvestre", Operette Morali del Conte Giacomo Leopardi, Stella
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
quando nembi adună / l'olimpo, e fiede le montagne îl rombo / della procella (Nelle nozze della sorella Polina). Pentru o analiză atentă a motivului furtunii, mai frecvent în primă perioadă de creație a recanatezului, cfr. Elio Gioanola, " Îl topos della tempesta nell'opera leopardiana", Leopardi e lo spettacolo della natură, îngrijit de Vincenzo Placella, Centro Nazionale di Studi Leopardiani e Istituto Universitario Orientale, Napoli, 2000, pp. 463-472. 342 Trepido, errante îl fratricida, e l'ombre / solitarie fuggendo e la secretă nelle
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
342 Trepido, errante îl fratricida, e l'ombre / solitarie fuggendo e la secretă nelle profonde selve îra dei venti (Inno ai patriarchi); sudar le genți e palpitar, vedendo / mossi alle nostre offese / folgori, nembi e vento (La quiete dopo la tempesta). 343 E perché l'aure inferme / zefiro ravvivi (...) credano îl petto inerme / gli augelli al vento, e la diurnă luce / novo d'amor desio, nova speranza (Alla Primavera); Arcane danze / d'immortal piede i ruinoși gioghi / scossero e l'ardue
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
noi și mostră / pien di dolcezza (Le Ricordanze). 345 Vecchierel bianco, infermo, / mezzo vestito e scalzo, / con gravissimo fascio în șu le spalle, / per montagna e per valle, / per sassi acuți, ed altă rena, e fratte / al vento e alla tempesta (...) corre via, corre, anela (Canto notturno di un pastore errante dell'Asia). 346 În Zibaldone Leopardi enumeră foșnetul vântului printre imaginile vagi și indefinite menite să înfrumusețeze și să înnobileze poezia: è piacevole per se stesso, cioè non per altro
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
molto, / come săi, ripiegata a me discende, non temută la morte; e lieto apparmi / questo feral mio dì (Consalvo); desiderato îl termine / avrei del viver mio (Îl risorgimento); beata / se te d'ogni dolor morte risana (La quiete dopo la tempesta); timor di morte non mi strinse îl petto (Îl pensiero dominante); sempre onorată invoco, / bella Morte, pietosa (...) non tardar più (Amore e morte). 377 Serenità di morte estrema gioia (Sillabe a Erato); o neppure la morte oră consolă / più i
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Foscolo e tot mai prezent în canturile leopardiene pisane, recanateze, florentine, mai cu seamă în marile idile. Scrisoarea poetului din Zante din 20 noiembrie 1797 ce conține imaginea soarelui și a liniștii de dupa furtună anunță cantul La Quiete dopo la tempesta. Cuvintele de adio adresate Teresei în ultima epistola anunță fragmentul în care este descrisă moartea lui Consalvo. În august 1823 Leopardi scrie despre speranța: con essa favella e delira amintind de con le speranze mie parlo e delirio din Così
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
unui eu care își asumă destinele comunității: „Ce-ar fi și tu să te-nalți / cu mine, peste munți înalți, // să fim, împreună, holdă și soare / în alte câmpii viitoare?” (Zăriți veșnicul munte?) Mai impetuos ca la Ada Negri din Tempeste, versul scris de I. e răscolitor, previzionar, cu formule incandescente, totuși nu lipsit de un anumit mister. Perspectiva trecerii în neființă imprimă confesiunilor din Țara luminii un dramatism intens, persistent, cu nuanțe patetice, aici frapând mai cu seamă o etică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287622_a_288951]
-
1938. Medalia emisă cu acest prilej are pe avers chipul lui Mihai cu inscripția MS Marele Voevod Mihai de Alba Iulia, iar pe revers imaginea distrugătorului și inscripția Liga Navală Română. NMS Regina Maria cu Măria Sa Marele Voevod Mihai în tempesta de la 4-6 ianuarie 1938. Duminică, 16 octombrie. Sărbătorirea zilei de naștere a regelui Carol al II-lea. Deoarece Familia Regală era în doliu - murise Marele Duce Cyril, unchiul regelui Carol -, festivitățile publice au fost reduse. La ora 1330, la Castelul
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
numele nu au fost schimbate. În volumul „Ultima Zvâcnire”, scriitoarea Ica Grasu îmbină benefic elementele unor trăiri incandescente, pătimașe și organice cu elemente vaticinare, acolo unde pe parcurs se dovedește acoperită pe deplin. Volumul are pe alocuri aspectele unei veritabile tempeste tratată cu mijloacele literare specifice romanului iar pe de altă parte excelează toposul literar, cel care pe arii întinse cuprinde locuri, nume, eroi, fapte și o succesiune de stări sufletești. Eroina principală, Carlina, manifestă încă din primele pagini o simbiotică
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
fine, îl fine proprio della Creazione. Di fronte alla natură non ci și può mai attendere un evento imprevisto nelle căușe e negli effetti: îl mare può insorgere improvvisamente e farsi minaccioso all'uomo, mă solo perché un vento, una tempesta possono raggiungere i naviganți improvvisamente. Tuttavia și conoscono le căușe e soprattutto quelli che sarebbero gli effetti, prevedendone la loro portata proprio perché ogni evento naturale è preceduto da segni ineludibili nella gravità di possibili conseguenze. Un uomo invece è
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
sugereze vârful disperării ce poate lovi un pumn de oameni cărora cerul le hărăzește cel mai crud destin: moartea de sete, în mijlocul apelor. Mărturisesc a nu fi fost atât de impresionat de această pânză pe cât fuseseră contemporanii ei, în plină tempestă romantică, dar nici dezamăgit, precum Eugen Barbu, contemplând ceea ce numea pogoanele de pânză colorată ale lui Delacroix. Drept este, însă, că și eu îi prețuiesc mai mult scenele de interior algerian - Iser al nostru a tras, poate, un folos din
Aveți ceva împotrivă? by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8903_a_10228]
-
rămas, Căznite în febră nocturnă; Estimp, o dârloagă, de-i zicem Pegas, Mi-au stat lângă poartă, dejurnă. Și totuși, în treacăt, ciordind câte-un mit Din vastele landuri celeste, Văleatul acesta, bizar și mâhnit, Mi-l, încă, propag prin tempeste. Căznitele zile grăbite mi-s, prea Și-n vânt hazardate ca fumu-s. (Găselnița asta, mă prind că nu vrea S-o bage la devlă Postumus!)
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/11179_a_12504]