86 matches
-
aparente crize sau conflicte interioare socotite specifice tinereții, ca în Un tânăr cu pretenții (1978), Răspântia periculoasă (1982) ș.a. Spre exemplu, „tânărul cu pretenții” este de fapt un inovator, care descoperă greșeala de proiectare a unei piese importate din străinătate. Tendențiozitatea tratării subiectelor este, așadar, frapantă. Alt scenariu care revine este acela al constructorului (încarnat în persoana directorului de șantier sau a șefului de brigadă) care se luptă să depășească „pragurile submarine” din meseria sa, adică ispitele, conflictele, circumstanțele care îl
STOENESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289942_a_291271]
-
îndeosebi între 1975 și 1989, când festivismul ceaușist se exacerbase, producțiile ocazionale ale unor versificatori de serviciu (Victor Tulbure, Eugen Frunză, Niculae Stoian, Dan Rotaru și mulți alții). Nici proza inclusă în sumar la răstimpuri nu dezminte de obicei regula tendențiozității partinice, deși efectele acesteia sunt atenuate sau chiar anulate uneori de consistența narativă, problematică sau descriptiv-lirică a scrierilor. Apar, între altele, fragmente din romanele Lisaveta de Mihail Sadoveanu, Risipitorii de Marin Preda, Francisca de Nicolae Breban, Ce mult te-am
SCANTEIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289534_a_290863]
-
ale cărui crengi se pierd în stratosferă. „Copac” de apă, Istrul a fost și o „arteră de foc” în lupta popoarelor riverane. Numai că, atunci când discursul e politizat în exces, în spiritul vremii comuniste - și asta se întâmplă nu rareori -, tendențiozitatea retoricii devine stridentă, iar încântarea în fața imaginației poetice dispare, lăsând cititorul pradă unui sentiment de lehamite. Concomitent cu reportajul, P. profesează eseul publicistic, prezent în paginile din Un elefant pentru doi oameni. Scurt periplu prin civilizațiile tinere ale planetei (1973
PURCARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289066_a_290395]
-
până la 1602, istorisirea urmărește relațiile feudalilor cu țărănimea, interesele negustorimii și ale bisericii în Moldova, Țara Românească și Ardeal, venirea lui Mihai Viteazul pe tron, relațiile politice cu Habsburgii și otomanii, voința de unire a domnitorului român, fresca având, în pofida tendențiozității, o bogată paletă a culorii de epocă. A. a mai ilustrat romanul istoric cu fapte de arme petrecute la Castelul Cnejilor de pe Valea Bistriței moldave, la sfârșitul secolului al XVII-lea (Diamantul negru, 1971), prin viața lui Constantin Brâncoveanu și
ALMAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285308_a_286637]
-
cu Limelob. Mă așez pe piatra rotundă și pentru prima dată mă gîndesc că ar fi bine ca specia lor să dispară... Oare cîți mai gîndesc ca mine? Eu le-am livrat cunoștințele acumulate, ca de obicei, eliberate de subiectivitate, tendențiozitate ori umbre de intoleranță. În cursul zilei am văzut că mulți atilieni aveau căutătura hotărîtă ce însoțește o decizie capitală. Au venit cu trei nave-catedrale. Roiuri de nave-biserici sînt răspîndite acum într-o bună parte a emisferei sudice... Din cauza lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85073_a_85860]
-
războaielor, răscoalelor și a lipsurilor umane (foamete, boli, trădări, ucideri etc.) nu pot fi evitate, potrivit lui Cristos, dar vai celui care le provoacă. În Mc 12, 13-17, Isus răspunde la întrebarea despre învoirea de a plăti tribut Cezarului. Sinopticele subliniază tendențiozitatea întrebării puse de farisei și de irodieni: dacă Isus ar fi negat consimțirea achitării tributului ar fi apărut ca un rebel față de autorități, dimpotrivă, dacă ar fi declarat normalitatea acestui lucru atunci ar fi mărturisit implicit că este un idolatru
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
servește încă elevilor (dar și "omului de pe stradă") drept imaginea unor oameni și-a unor epoci. Confruntate cu documentele cele mai puțin mediatizate și luate-n considerare, jurnalele intime, memoriile, scrisorile etc, prefabricatele pe care le primim își arată precaritatea, tendențiozitatea și-n ultimă instanță falsitatea. De fapt, trecutul nostru cultural este în întregime de carton. Reconstruirea și remodelarea continuă a trecutului nu e doar o operație politică, pusă-n practică de regimurile totalitare, ci și una culturală, cu care ne
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
a sarcasmului, a escaladării realimsului și raționalismului mimat pînă ce acestea se convertesc În contrariu. Un fel de ironie prin reducerea la absurd. Nu este cazul haiku-ului, el este mai degrabă surprins În remarca mai blîndă: "Condiția ironistului și tendențiozitatea discursului său se Împacă greu cu inocența stilistică. Ironistul este un rafinat, cultivă un gen de o supremă eleganță, e spiritual cu gravitate." Chiar dacă este premeditată, ironia haiku-ului este mai delicată. Omisiunea implicării emoționale În haiku beneficiază și ea
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
plăcerea care conduce la râs sau surâs. Însă la umor tensiunea este datorată discrepanței dintre realități ale existenței concrete, în timp ce la spirit derivă din disonanțele din domeniul ideilor, puse în lumină prin operațiile de asociere contrastivă, prin paradox sau nonsens. Tendențiozitatea ar fi o altă trăsătură care distinge spiritul de umor, transformându-l într-o satiră în miniatură. O formă specifică de spirit este aforismul care constă, în esență, într-o formulare concisă și pregnantă a unei idei, observații, gând personalizat
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
variațiuni În probleme cu identitatea (variațiuni în căutarea temei), inclusă de Mircea Nedelciu în grupajul cu titlul paradoxal Și ieri va fi o zi, contexte parțial schimbate găzduiesc aceeași întâmplare. Însă nu mai este vorba, ca în schița caragialiană, de tendențiozitate în prezentarea poveștii, ci de modificarea parțială a identității protagonistului, ceea ce nu pune sub semnul întrebării validitatea evenimentului relatat, ci relativizează și demistifică sanctitatea și singularitatea personajului literar ca instanță narativă. Astfel, în prima variantă, tânărul Murivale, angajat al unei
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
op. cit., p. 97. 19 Monica Lovinescu, Unde scurte, Humanitas, București, 1990, p. 47. 20 Idem, p. 45. 21 Despre falsificarea literaturii clasicilor scrie și Alex Ștefănescu în Istoria literaturii române contemporane, 1941-2000, Editura Mașina de Scris, 2005, p. 46, precizând tendențiozitatea analizelor astfel: "Caragiale îi critică pe reprezentanții burghezo-moșierimii, pe dușmanii muncitorilor și țaranilor! El nu se amuză pe seama lui Mitică, ci pe seama stilului de viață burghez, el vede o comedie nu în parada formelor fără fond, ci în imitarea snoabă
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
discurs jurnalistic / 138 VI.2. Camuflarea discursului publicitar în discurs jurnalistic / 149 VII. SUSPENDAREA PREȘEDINTELUI TRAIAN BĂSESCU: OBIECTIVITATE SAU MANIPULARE JURNALISTICĂ? / 157 VII.1. Un eveniment trei perspective / 160 VII.2. Opiniile patronilor și orientarea politicii editoriale / 164 VII.3. Tendențiozitatea articolelor și disoluția discursului jurnalistic / 169 VIII. TABEL REZUMATIV CU TEHNICILE DE MANIPULARE PRIN DISCURSUL JURNALISTIC / 175 IX. CONCLUZII / 177 BIBLIOGRAFIE / 183 ANEXE / 191 INTRODUCERE Mass-media este, simultan, artizana unui vis și obiectul unei deziluzii: visul că libertatea în toate
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
asupra orientării articolelor din publicațiile care le aparțin. Extrapolând puțin concluziile în planul activității individuale, o persoană se poate feri de manipulare, la acest nivel, prin citirea unor publicații neutre sau prin frecventarea unor ziare cu orientări contrare. VII.3. Tendențiozitatea articolelor și disoluția discursului jurnalistic Analiza cantitativă a caracterului tendențios al articolelor se va face după o anumită grilă de monitorizare. Itemii acestei grile sunt în număr de trei: articol tendențios pozitiv, articol tendențios negativ, articol neutru. Principalii itemi sunt
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
sau negativ și unul pozitiv sau negativ tendențios. Astfel, un articol tendențios exprimă un punct de vedere într-o manieră manipulatorie, care nu lasă posibilitatea de opțiune. Consecința acestei modalități de definire este aceea că articolul neutru din cadrul grilei de tendențiozitate poate cuprinde opinii negative sau pozitive (față de grila orientării ziarelor), exprimate însă critic și argumentativ. Spre exemplu, ține de libertatea de expresie să ai o opinie negativă despre Traian Băsescu, pentru care pot exista și argumente, dar ține de tendențiozitate
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
tendențiozitate poate cuprinde opinii negative sau pozitive (față de grila orientării ziarelor), exprimate însă critic și argumentativ. Spre exemplu, ține de libertatea de expresie să ai o opinie negativă despre Traian Băsescu, pentru care pot exista și argumente, dar ține de tendențiozitate atribuirea de mărci precum dictator, Lukașenko al României, fascist, Trăienel, care nu lasă posibilitatea de opțiune și care depășesc limitele unui discurs jurnalistic. Pentru a ilustra cât mai bine atitudinile tendențioase din mas-media, vom analiza în continuare alte două exemple
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
tendențioase în total (It = (pt+tn) / t x 100) exprimă gradul în care discursul jurnalistic își abandonează scopul. Așadar, It exprimă gradul de politizare al unui discurs jurnalistic, gradul de camuflare a discursului politic în discurs jurnalistic. Tabelele rezumative privind tendențiozitatea s-au realizat pe baza monitorizării ziarelor în campania electorală, a căror sistematizare apare în Tabelele pe zile privind tendențiozitatea articolelor, atașate la finalul prezentului capitol. În cazul Jurnalului Național Nr. Tendențiozitate articole Jurnalul Național număr 1. Pozitivă (pt) 0
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
exprimă gradul de politizare al unui discurs jurnalistic, gradul de camuflare a discursului politic în discurs jurnalistic. Tabelele rezumative privind tendențiozitatea s-au realizat pe baza monitorizării ziarelor în campania electorală, a căror sistematizare apare în Tabelele pe zile privind tendențiozitatea articolelor, atașate la finalul prezentului capitol. În cazul Jurnalului Național Nr. Tendențiozitate articole Jurnalul Național număr 1. Pozitivă (pt) 0 2. Neutră (tne) 49 3. Negativă (tn) 29 4. Total (t) 78 Grafic 5: Diagrama tendențiozității articolelor în Jurnalul Național
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
discursului politic în discurs jurnalistic. Tabelele rezumative privind tendențiozitatea s-au realizat pe baza monitorizării ziarelor în campania electorală, a căror sistematizare apare în Tabelele pe zile privind tendențiozitatea articolelor, atașate la finalul prezentului capitol. În cazul Jurnalului Național Nr. Tendențiozitate articole Jurnalul Național număr 1. Pozitivă (pt) 0 2. Neutră (tne) 49 3. Negativă (tn) 29 4. Total (t) 78 Grafic 5: Diagrama tendențiozității articolelor în Jurnalul Național Indicele ponderii articolelor tendențioase în total ia următoarea configurație: It = (pt+tn
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
Tabelele pe zile privind tendențiozitatea articolelor, atașate la finalul prezentului capitol. În cazul Jurnalului Național Nr. Tendențiozitate articole Jurnalul Național număr 1. Pozitivă (pt) 0 2. Neutră (tne) 49 3. Negativă (tn) 29 4. Total (t) 78 Grafic 5: Diagrama tendențiozității articolelor în Jurnalul Național Indicele ponderii articolelor tendențioase în total ia următoarea configurație: It = (pt+tn) / t x 100 = (29+0) / 78 x 100 = 37,18% Acest lucru desemnează faptul că gradul de politizare a discursului jurnalistic în Jurnalul Național
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
tn) / t x 100 = (29+0) / 78 x 100 = 37,18% Acest lucru desemnează faptul că gradul de politizare a discursului jurnalistic în Jurnalul Național, în ceea ce privește știrile politice, este de 37,18%, extrem de mare dacă ținem cont de faptul că tendențiozitățile au fost doar negative la adresa președintelui Traian Băsescu. În cazul cotidianului Adevărul regăsim următoarea configurație: Nr. Tendențiozitate articole Adevărul număr 1. pozitivă 0 2. neutră 70 3. negativă 12 4. total 82 Grafic 6: Diagrama tendențiozității articolelor în Adevărul Indicele
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
de politizare a discursului jurnalistic în Jurnalul Național, în ceea ce privește știrile politice, este de 37,18%, extrem de mare dacă ținem cont de faptul că tendențiozitățile au fost doar negative la adresa președintelui Traian Băsescu. În cazul cotidianului Adevărul regăsim următoarea configurație: Nr. Tendențiozitate articole Adevărul număr 1. pozitivă 0 2. neutră 70 3. negativă 12 4. total 82 Grafic 6: Diagrama tendențiozității articolelor în Adevărul Indicele ponderii articolelor tendențioase în total ia următoarea configurație: It = (pt+tn) / t x 100 = (12 + 0) / 82
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
cont de faptul că tendențiozitățile au fost doar negative la adresa președintelui Traian Băsescu. În cazul cotidianului Adevărul regăsim următoarea configurație: Nr. Tendențiozitate articole Adevărul număr 1. pozitivă 0 2. neutră 70 3. negativă 12 4. total 82 Grafic 6: Diagrama tendențiozității articolelor în Adevărul Indicele ponderii articolelor tendențioase în total ia următoarea configurație: It = (pt+tn) / t x 100 = (12 + 0) / 82 x 100 = 14,63% Acest lucru desemnează faptul că gradul de politizare a discursului politic pentru Adevărul, în ceea ce privește știrile
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
că gradul de politizare a discursului politic pentru Adevărul, în ceea ce privește știrile politice, este de 14,63%, mare în raport cu idealul de 0%, dar mult mai mic față de cele 37,18% ale Jurnalului Național. În cazul cotidianului Gândul regăsim următoarea configurație: Nr. Tendențiozitate articole Gândul număr 1. pozitivă 0 2. neutră 109 3. negativă 0 4. total 109 Grafic 7: Diagrama tendențiozității articolelor în Gândul Indicele ponderii articolelor tendențioase în total ia următoarea configurație: It = (pt+tn) / t x 100 = (0 + 0) / 82
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
de 0%, dar mult mai mic față de cele 37,18% ale Jurnalului Național. În cazul cotidianului Gândul regăsim următoarea configurație: Nr. Tendențiozitate articole Gândul număr 1. pozitivă 0 2. neutră 109 3. negativă 0 4. total 109 Grafic 7: Diagrama tendențiozității articolelor în Gândul Indicele ponderii articolelor tendențioase în total ia următoarea configurație: It = (pt+tn) / t x 100 = (0 + 0) / 82 = 0 În cazul ziarului Gândul, nu am regăsit articole tendențioase, ceea ce înseamnă că, în cazul acestuia, discursul jurnalistic nu
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
Diferența dintre cele trei ziare apare clar în tabelul și graficul următoare, care rezumă indicii ponderii articolelor tendențioase în total pentru cele trei publicații: Ziar It (%) Jurnalul Național 37,18 Adevărul 14,63 Gândul 0 Grafic 8 privind indicatorul de tendențiozitate It pe cotidianele analizate Se constată diferențe foarte mari între publicația neutră, etalon, care s-a dovedit a fi Gândul, și celelalte două, dar și între Jurnalul Național și Adevărul, între care există diferențe notabile. În aceste condiții, ipoteza 3
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]