128 matches
-
lirică. Pe scena conștiinței, actori ca Sufletul și Trupul, Voința și Simțirea se mișcă solemn printre simboluri creștine, ce-i vin din Biblie și din rânduieli liturgice ortodoxe. Aceste personaje străvechi conceptualiste, dezbat totuși între ele, cu mare aprindere, conflictul teologal, de sigură proveniență bogomilică, dintre Virtute și Păcat, dintre Spirit și Carne, dintre Bine și Rău. În felul poetului de a-și concepe viața e un manicheism care oricât de modern prin conflictualitatea lui arzătoare, duce gândul cititorului peste momentul
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
fel de arhitalian de secol XII, sau un Ulise creștin, pelerin între Occident și Orient, creator de istorie prin mistica fabulației. Registrul ironic și parodic, insertul poematic și exegetic, citatul biblic pe fundalul unei mari risipe de comentarii religioase și teologale, reconfirmă relieful epic ce a contribuit la faima de romancier a lui Umberto Eco. Cascade de stil baroc, alegorii și simbologii medievale fac parte din recuzita grupului de concepere și redactare a celebrei scrisori către Preotul Ioan, ca din partea lui
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
își recunoască limitele. Conștiința religioasă își poate aminti atunci că expunerea doctrinei nu este decît o etapă pe drumul cunoașterii, că acest discurs nu face decît să formuleze disciplinat, rațional și limpede, dar nu complet adecvat, o revelație, experiența ei teologală, o stare de cunoaștere directă, sintetică. Conștiința religioasă își poate aminti atunci că o doctrină spirituală capabilă să transforme umanul (sau să îl împlinească) vizează tocmai intuiția intelectuală a Adevărului ; că articularea dintre această intuiție și expunerea ei e decisivă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
de vedere spiritual acest binom înseamnă să îl gîndești în cruce, să îl resituezi în tensiunea dintre verticala polară și orizontala devenirii. Or, pentru acest paradoxal mod de gîndire, Răsăritul creștin are o sensibilitate deosebită ; el are o lungă experiență teologală și teologică a uniunii fără confuzie, a discernerii fără separare, a conjuncției incomensurabilelor. I-ar rămîne așadar să aplice acest model asupra realului imediat, asupra actualității. Deocamdată însă discursul eclezial curent se mulțumește să insiste declarativ pe o moștenire spirituală
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
fiindcă așază libertatea persoanei în centrul doctrinei lui, ci și fiindcă practică o teologie în libertate, mizînd pe pluralitatea sensurilor și a interpretărilor, eventual în tensiune, pe cercetarea deseori polemică, dar riguroasă a altor credințe și filozofii. A accepta diversitatea teologală și teologică, teologumena, riscul, dezbaterea cu conștiința că ele reprezintă efort de înaintare colegială spre absolut înseamnă a oglindi în viața intelectuală libertatea creatoare a Duhului. Pentru André Scrima, acest beneficiu al diversității e garantat de textul biblic. în lumile
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
revelația christică. Cînd interpretează ciclurile liturgice bizantine, el le înfățișează ca urcușuri ale omului pe cale de a fi deificat în realitatea împărăției, în misterul Zilei a Opta. Cînd expune temele isihasmului, el insistă pe experiența spirituală, dătătoare de cunoaștere noetică, teologală din care poate decurge formularea teologică autentică. Doctrina, liturgica, experiența spirituală erau, toate trei, privite ca posibilități de participare la noutatea polară a divinului. Față de ea, atitudinea umană potrivită i se părea a fi epectaza, definită prin cuvintele lui Grigore
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
caracterizare prin negații a transcendenței riscă să mai adauge un capitol (strălucit) la gîndirea prin dihotomii care sortează realul în mod disjunctiv și static, întreținînd, după expresia lui Andrei Pleșu, bomba cu ceas a unui sistem fără aromă intelectuală sau teologală. Căutînd să formuleze experiența isihastă a participării la divin, Grigore Palama declară insuficiența demersului negativ în măsura în care el rămîne schemă rațională : știm că intelectul înțelege negreșit ceea ce teologia negativă neagă. Prin ea coborîm, nu urcăm spre misterul ultim. Dacă e să
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
cu mefiență maximă. Vocile critice la adresa corectitudinii politice erau în vremea respectivă extrem de multe și din registrele superioare ale intelectualității. Așa că ea apărea într-o lumină nouă și extrem de pozitivă în raport cu închistarea pe care o dădeau studiile moral ortodoxiste, ironic teologale și insipid naționaliste. Așa că i se putea ierta faptul că își ironiza soțul până la limita umilirii și încerca să își controleze fiul până la aneantizarea personalității lui. În definitiv, asta făcuse și mama mea, care nu era/ este feministă. Dar, acest
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
O secțiune importantă este ocupată de descrierea sistemului axiologic al lui Dostoievski: valorile ontologice ale iubirii active și ale nevoii de ideal (probleme legate de existența cosmică, istorică și umană, de transcendent), valorile etice ale credinței, considerate de romancier nu teologal, ci filosofic (normele morale - conștiința, fericirea, binele), valorile gnoseologice, care pun problema răului instaurat în gândirea reflexivă ca rezultat al „conștiinței sfâșiate” (cunoaștere rațională și intuitivă), în sfârșit, valorile estetice ale paradigmei dostoievskiene, întemeiată pe echivalența frumos-Hristos- ideal (specificul artei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287723_a_289052]
-
fost formulată de Nichifor Crainic, programatic, în amplul articol cu caracter de manifest Sensul tradiției, din numărul 1-3/1929. Anterior, în eseul Iisus în țara mea, poetul, încă nu director al revistei, propunea aceeași orientare indirect, în termeni de gândire teologală mitică. Imaginea din folclorul românesc, mai ales din colinde, a Fiului lui Dumnezeu - zicea el - e una agricolă: „Nu Iisus de pe Golgota, ci Iisus din staulul vitelor, nu Iisus din Grădina Ghetsimani, ci Iisus din Cana Galileii, nu Iisus din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287147_a_288476]
-
doi stăpâni”, ne spune Isus, și atunci „Vino și urmează-mă!” (Mc. 10, 21). Acele mulțimi de femei și bărbați au decis să-și trăiască viața în lumina sfaturilor evanghelice, a fericirilor predicate pe munte (Mt. 5, 3-12), a virtuților teologale și umane și în cerințele Regulii: ascultare, sărăcie, curăție, unitate și supunere față de Biserică. Adeziunea celor bogați la această mișcare a fost foarte importantă pentru înfăptuirea omogenizării sociale a credinței, deoarece toți au devenit simpli și egali în fața lui Dumnezeu
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
mister”, În „nemurirea sufletului” și crede, În ciuda ridiculizărilor femeii, că „poate că interesul pe care-l port unei femei de care nu știu absolut nimic sigur, mi-a fost stârnit numai așa, ca să pot 48 descoperi pasiunea intelectuală pentru tainele teologale și problemele metafizice” (/vol. II241). Ca și Ulyisse, Ștefan reușește să se desfacă de vraja domnișoarei Zissu, redevine Tristan, se Întoarce la București (Itaka) și caută, așteaptă „semne” de la Ileana. La Înțelegerea că Ileana, numai ea, Îi era „ursită”, Ștefan
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
Revoluții franceze, asupra cărora a suflat puternic, întețindu-le curentul ideilor și al verbului său înflăcărat. E secolul în care lumina rațiunii face să pălească tenebrele dogmatismului medieval, iar spiritul critic și libera cugetare îndrăznesc să sfideze misticismul și ordinea teologală, căpătînd teren și înspăimîntînd." (Dumitru Isac) Rousseau s-a născut la Geneva, într-o familie mic burgheză. Tatăl și bunicul lui Jean-Jacques fuseseră ceasornicari. Familia era originară din Paris. La naștere (28 iunie 1712) și-a pierdut mama, fapt care
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
europeană.” Alexandru Matei, Vatra * „Franchețea și entuziasmul genuin al eseistului garantează o lectură alertă și multe chestionări adânci pe tema redescoperirii identității religioase. Preocupat de «restituirea coerenței narative a conceptului de ortodoxie», M. Neamțu face și o schiță a intelighenției teologale de la noi, detașată oarecum datorită îndelungii sale școliri britanice. Cele «câteva rafturi din laboratorul de gestație al operei» sunt bine topite în text, dar emfaza unor note auctoriale și preeminența ironiilor acide în dauna umorului englezesc ne îngăduie o batere
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
inteligența, (...) dezvoltă puterea de penetrare a inteligenței (...) și-l dispune pe credincios să înțeleagă prin căile de iubire (...), inspirându-i o armonie afectivă”, ce îl ajută să răspundă invitației lui Dumnezeu. Răspunzând pozitiv lui Dumnezeu, omul practică cele trei virtuți teologale, pentru că el crede, el iubește și el speră. Apoi, se inserează într-o practică de participare la viața sacramentală și la meditarea Sfintei Scripturi și menține un raport dialogic intim cu Dumnezeu prin rugăciune. Prin aceasta, omul afirmă existența Creatorului
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
că ea se naște din cultura antică, literatura și limba latină contribuind imens la redeșteptare, simbolizând în fond principalul instrument al comunicării. Urmașii vor lupta cu toții pentru a reda puritatea limbii latine, pentru a o salva de jargonul scolastic și teologal. Latina era limba creației literare și tocmai de aceea reconsiderarea ei avea să genereze o perioadă de erudiție. Lorenzo Valla cu a sa De elegantiis linguae latinae devenise o strălucită pildă pentru Erasmus, ca și pentru urmașii săi: Justius Lepsius
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
ar face de rîs dacă nu se pronunță prin prisma propriului sistem și asupra ultimei insecte, pietre sau ciudățenii istorice"9. Mult mai important însă ar fi acea "secretă dimensiune sacerdotală" a discursului filosofic blagian. Insuccesul lui Blaga în studiile teologale s-ar fi "răzbunat", mai tîrziu, asupra gînditorului prin "forma neașteptată a unui discurs filosofic cu o mare încărcătură "liturgică"". În acest mod, pentru Blaga, "filosofia nu este o formă de cunoaștere a lumii, de invenție sau de descoperire a
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
viață", după cum se exprima Liviu Rebreanu. Oricare ar fi finalitatea demersului, cuvântul este de fiecare dată instrument (dar din mai multe truse): tehnic sau științific, dacă e cazul, sculptural, poetic sau pictural (în tușă fermă, deloc sofisticată), filosofic și adesea teologal, în fine "chirurgical" și poate acesta este termenul cel mai potrivit pentru un scriitor care nu epatează (căci nu-și propune asta), ci "operează". Dacă putem afirma că experiența de viață l-a scutit pe scriitor de o sarcină grea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
dorește; pentru că, așa cum un căpitan și conducător de oști își așază tabăra, cercetând întăriturile și așezarea unui castel, și îl atacă din partea cea mai slabă, tot la fel, dușmanul firii omenești, dând târcoale, privește rând pe rând toate virtuțile noastre teologale, cardinale și morale, și acolo unde ne află mai slabi și mai nevoiași pentru mântuirea noastră veșnică, tocmai acolo ne atacă și caută să ne cucerească. 328. REGULI PENTRU A AVEA ACELAȘI REZULTAT, CU O MAI BUNĂ DISCERNERE A SPIRITELOR
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
1Tim 6,11), ca Preasfânta Treime, Dumnezeu: Tatăl, Fiul și Sf. Duh să ne binecuvânteze și să vină să-și facă sălaș în inima noastră, așa cum a promis Isus (In 14,24). IX - Să ne exercităm zilnic în toate virtuțile teologale și morale, practicând fără încetare umilința, baza tuturor virtuților și blândețea, spre a avea ceea ce cere de la noi Sfântul nostru Părinte Francisc: „humilitatem et patientiam in persecutione et infirmitate et diligere eos qui nos persequuntur, reprehendunt et arguunt...” -Smerenie și
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
să sucombe în barbarie comportamentală și ignoranță. E drept, nici slujitorii Bisericii nu par pregătiți să reacționeze adecvat. Învățământul religios e practicat, adesea, la un nivel inadmisibil, cu accente rudimentar apologetice, ridicol etniciste, străine de orice subtilitate, de orice grație teologală. Nevrednicia unor dascăli e la fel de vinovată de paloarea educației religioase ca și discursul laicizant la modă. E nevoie de o reformă tenace și profundă pentru ca studiul religiei să capete stil, bun-gust și gust bun. Îmi e, totuși, imposibil să înțeleg
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
lirică. Pe scena conștiinței, actori ca Sufletul și Trupul, Voința și Simțirea se mișcă solemn printre simboluri creștine, ce-i vin din Biblie și din rânduieli liturgice ortodoxe. Aceste personaje străvechi conceptualiste, dezbat totuși între ele, cu mare aprindere, conflictul teologal, de sigură proveniență bogomilică, dintre Virtute și Păcat, dintre Spirit și Carne, dintre Bine și Rău. În felul poetului de a-și concepe viața e un manicheism care oricât de modern prin conflictualitatea lui arzătoare, duce gândul cititorului peste momentul
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
că e normal ca ponderea în eseistica lui Steinhardt să fie deținută de cele două categorii, dacă avem în vedere că întreaga aventură existențială a lui N. Steinhardt pare să se fi desfășurat între două mari coordonate: literatura și vocația teologală. Pentru o cât mai clară expunere vom prezenta aceste două categorii fundamentale de eseuri ale lui Steinhardt în mod separat, deși de cele mai multe ori unul și același eseu este în egală măsură literar și teologic. III.2.1. Eseul literar
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
că Steinhardt e mai tot timpul înclinat să facă paralele între,,învățături" extrase din diferite creații literare și învățături de credință, ori adevăruri psihologic dovedite, între creații literare și cărți religioase, creațiile literare fiind deseori punct de pornire pentru dezbateri teologale. De aici, probabil, și voalatul reproș al prietenului său Al. Paleologu: "Tu toate le vezi teologic. Te-ai făcut teolog?"31. Un alt moment (paragraf) ce merită a fi prezentat aici e cel întâlnit în Jurnal sub titlul Toamna 1966
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
taina patimii, morții și învierii lui Cristos?». « Rațiunea nu poate goli taina iubirii pe care o reprezintă Crucea, și tot Crucea poate da rațiunii ultimul răspuns pe care ea îl caută». «Credința ca atare nu este o filosofie [...]. Ca virtute teologală, ea eliberează rațiunea de prezumție, ispită tipică căreia filosofii îi sunt cu ușurință supuși». «Omul se găsește într-un drum de căutare, interminabil din punct de vedere uman: căutarea adevărului și căutarea unei persoane în care să se încreadă. Credința
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]