11,506 matches
-
că, pentru a nu eșua în desuetudine, trebuie să-și aclimatizeze finalitățile la criteriile ce orânduiesc substanța sonoră. De-structuralismul va emite însă de cele mai multe ori un rest produs de însăși inadecvarea bornelor de pe traseu la un determinism transcendental și teologic. Cu alte cuvinte, asistența divină este singura care permite, până la urmă, compozitorului să se descurce în deșertul pre-formalizărilor și al controlului sever asupra operei, girând totodată reprezentările unui sens și a unei semnificații trans-raționale și para-senzoriale. Același Derrida este convins
Festin al silogismelor by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12686_a_14011]
-
finală, să însemne oare, sfîrșitul utopiei cuceririi libertății fără violență?" (...) Deci, finalul, cu totul copleșitor: Ghandi ne povestește acum despre drumul sufletului, despre diferența dintre finit, infinit și reîncarnare, aștepți acum marele Final al regiei, soluția genială a acestui moment teologic dificil. Și lui Purcărete îi reușește: el lasă să fie învelite personajele în bandaje, scena e plină de mumii, trupuri în alb, domnește seninătatea morții. în fundal, într-o barcă, un mort "decurîndîmplinit" - "ein Frühvollendeter"; albe ca neaua îi sunt
Silviu Purcărete la Opera din Bonn by Ana Hagiu Muresean () [Corola-journal/Journalistic/12724_a_14049]
-
public decât cel elevat - al specialiștilor și al cercetătorilor în domeniu. A doua observație: proiectul actualei ediții coordonate de Virgil Cândea se dovedește foarte cuprinzător, din moment ce preconizează să înglobeze Descrierea Moldovei (după ultimele manuscrise descoperite), scrierile istorice, scrierile filosofice și teologice, operele orientale, în traducere românească, fără versiunile originare date în paralel. Deci, fără a fi o ediție critică și nici o ediție completă, noua serie de Opere Cantemir va oferi o imagine de ansamblu suficient de cuprinzătoare și de convingătoare. Cu
Preclasicii revizitați by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12739_a_14064]
-
cadrele unei imaginații de tip fabulatoriu, pictorul reface aici, prin Cuvînt și prin Linie, adică prin instrumentarul absolut al Creației celei dintîi, lumea, firea întreagă, mișcarea și umanitatea. În discursul său global, acest episod al Ideologiei artei nu este unul teologic, de tip doctrinar, unul care închide viața în corsetul dur al instituției, ci echivalentul în epură al istoriei Genezei. De la nașterea formei prin apariția unui punct, de la extensia lui în linie prin mecanismul tainic al mișcării, de la structurarea primei imagini
Din nou despre Hans Mattis-Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12764_a_14089]
-
poate răspunde: În timp ce cartea lui Gelu Ionescu se adresează unui public larg, de bun nivel mediu, Andrei Pleșu este elitist și restrictiv. O reminiscență involuntară și inocentă a Ťșcolii Noicať?" Că democrația occidentală și corectitudinea politică includ respectul pentru domeniul teologic, că teologia este și o chestiune de cultură generală nu le intră în cap cu nici un chip unora din contemporanii noștri. Iar că Noica nu era tocmai un spirit religios sau "mistic" îi scapă lui A.M. În plus, dacă o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12785_a_14110]
-
sau "mistic" îi scapă lui A.M. În plus, dacă o carte vîndută în 30.000 de exemplare în circa o jumătate de an e elitistă, dacă o carte scrisă "pentru cititorul de azi, de regulă sceptic, de cele mai multe ori incult teologic", nu destinată specialiștilor (lucru spus explicit de autor, dar trecut sub tăcere de dl A.M.) și considerată de "un tînăr exigent" a fi chiar "de cultură generală" a ajuns elitistă pentru un cititor de talia lui Marino, atunci D-l
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12785_a_14110]
-
Occisio Gregorii..., un text goliardic în tradiție latină apărut însă foarte târziu la noi. Cauza ar fi lipsa sistemului de învățământ și, implicit, a unui tineret învățat, căci Occisio Gregorii... este, de fapt, o piesă scrisă în 1780 în Colegiul teologic unit de la Blaj. Scurtele analize pe text ale criticului, urmate ca la Auerbach de câteva pagini de Texte-reper, alese pe considerentul "caracteristicilor poeziei", sunt excelente prin percutanță și surprinzătoare în concluzii. Dar ineditul metodei, originalitatea interpretării, curajul metodologic, tendința teoretizantă
O sistematică a poeziei medievale by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12299_a_13624]
-
giŕ appartenenti alla Metropolia di Proilavia), Teresa Ferro (Gli intellettuali italiani e la lingua romena tra la fine del Settecento e i primi decenni dell'Ottocento), Paolo Tomasella (Un protagonista dello stile Neoromânesc: Geniale Fabbro, maestro costruttore friulano). 7. Studiile teologice și documentarea au constituit dintotdeauna obiectivele fundamentale ale permanentei intelectualilor români în bibliotecile și arhivele din Romă și Vatican. Beneficiind la Romă de o bursă "Vasile Pârvan" a Guvernului român, Ana Victoria Sima, universitar clujean, publică în acest volum 68
Studii culturale româno-ilaliene by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12436_a_13761]
-
cadrele unei imaginații de tip fabulatoriu, pictorul reface aici, prin Cuvînt și prin Linie, adică prin instrumentarul absolut al Creației celei dintîi, lumea, firea întreagă, mișcarea și umanitatea. În discursul său global, acest episod al Ideologiei artei nu este unul teologic, de tip doctrinar, unul care închide viața în corsetul dur al instituției, ci echivalentul în epură al istoriei Genezei. De la nașterea formei prin apariția unui punct, de la extensia lui în linie prin mecanismul tainic al mișcării, de la structurarea primei imagini
Ultimul Mattis Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12435_a_13760]
-
știm. Dintre cei care dădeau note informative despre Ion Petrovici, în anii "60, cea mai harnică sursă, ascunsă sub numele de cod "Marcu Filip", era la rîndul lui profesor și fost ministru, lucra în sectorul cultelor și provenea din mediul teologic. Ionel Necula spune că există în dosar destule semne identitare pentru a fi recunoscut. Cronicarul, care era copil în epocă, nu-și poate da seama despre cine e vorba, cum nu l-a depistat nici pe informatorul care "trecea drept
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12506_a_13831]
-
te simți? Sau cineva a cărui mamă a murit nu demult și care știe din experiență ce simți? Este inerent făpturii umane să prefere să discute cu cineva care împărtășește suferința sa - care simpatizează. Și această simplă observație are consecințe teologice importante”4. Hristos nu empatizează cu suferințele noastre, încercând să-și imagineze ce trebuie că simțim vizavi de tristețile și nenorocirile existenței umane. El deja știe. A trecut prin ele și El. Le-a experimentat la prima mână. Pe scurt
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
în proporție de 60%), românii și-au mărturisit credința și încrederea în Biserică (inclusiv în slujitorii ei). Întrebarea care se pune este în ce măsură Biserica de azi mai poate oferi răspunsuri omului confruntat cu angoasele (post)modernității? Se poate adapta limbajul teologic la ,temele" zilei astfel încît să ofere sprijin moral unor oameni care riscă să nu mai înțeleagă nimic din sistemul de valori al timpului în care trăiesc? Comunică efectiv gînditorii bisericii cu opinia publică sau se mulțumesc să transmită, de
Aggiornamento în ortodoxie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11473_a_12798]
-
își pună întrebări în legătură cu substanța credinței, starea culturii de azi și, în fond, climatul în care se derulează viața noastră cea de toate zilele. O mențiune cu totul specială merită aici ampla analiză pe care autorul o face, din perspectivă teologică, controversatei cărți a lui Horia-Roman Patapievici, Omul recent . Debutul editorial al lui Mihail Neamțu este unul în măsură să ne facă optimiști. El ne dă ocazia să salutăm apariția unui eseist de primă mînă, dar și speranța că, atîta vreme
Aggiornamento în ortodoxie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11473_a_12798]
-
Cântărilor, P. G. XLIV, col. 1033BC; col. 1037C; Omilia a XVIII-a la Cântarea Cântărilor, P. G. XLIV, col. 1048CD; aceste trei trepte sunt prezentate magistral de Magistrand N. V. Stănescu, Cunoașterea lui Dumnezeu la Sfântul Grigorie de Nyssa, în Studii Teologice, Anul X, 1-2/1958, p. 36-37. 6 Paul Evdokimov, Cunoașterea lui Dumnezeu, Traducerea, prefața și notele de Pr. Lect. Dr. Vasile Răducă, București, Editura Christiana, 1995, p. 54. 7 Sf. Grigorie de Nyssa, De virginitate, IX, P. G. XLVI, col
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
în sânul Tatălui, să participe la El. Omul devine atunci un „purtător de Dumnezeu”, plin de Dumnezeu, o ființă care participă la Dumnezeu; aceste cuvinte ale Sfântului Ignatie Teoforul († 107) prefigurează, așa cum vom vedea și pe parcursul studiului, acel mare avânt teologic care, cu Părinții Capadocieni și îndeosebi cu Sfântul Maxim Mărturisitorul, apoi cu Sfântul isihast Grigorie Palama, „va duce omul pe vârfurile contemplației și ale unirii mistice, precum Moise în mijlocul norului, când, fără a-L vedea pe Dumnezeu, era aproape de El
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
că toți oamenii sunt chemați la realizarea îndumnezeirii, dorim să răspundem, luând în ajutor operele Sfântului Ignatie Teoforul, a Scriitorului bisericesc Teofil al Antiohiei și a Sfântului 2 Gheorghe Sima, „Îndumnezeirea omului după învățătura Sfântului Atanasie cel Mare”, în: Studii Teologice, Anul XLII (1990), Nr. 4, p. 15; Pr. Ioan Mircea, „Îndumnezeirea credinciosului. Mărturii biblice, patristice și cultice ortodoxe”, în: Ortodoxia, Anul XXVII (1975), Nr. 2, p. 316. 3 J. P. Renneteau, Jean Marcadet, Mistica bizantină, Traducere de Eugen Constantin Jurca
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
Russell, Fellow Workers with God: Orthodox Thinking on Theosis, St. Vladimir’s Seminary Press, Crestwood, New York, 2009, pp. 13-14. Această carte a ajuns cunoscută teologilor români și prin recenzia alcătuită de Pr. Asist. Univ. Dr. Nicolae Răzvan Stan, în Revista Teologică, Nr. 3, 2011, pp. 196-199. 3 Ipolit al Romei, la întrebarea: „Ce este îndumnezeirea?” și să traducem în viața creștină de zi cu zi această învățătură, care rezumă întreaga iconomie a mântuirii 5. Sfântul Ignatie Teoforul La un deceniu după
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
după dizolvarea comunității ioanine, Sfântul Ignatie al Antiohiei trece prin provincia Asiei în drum spre martiriul din Roma, sub escortă armată. Folosind ca model pe Sfântul Apostol Pavel 6, el a scris cinci scrisori bisericilor din Asia pe diverse probleme teologice și pastorale, una Sfântului Policarp al Smirnei, asupra rolului episcopului, și una către Biserica Romei, pentru a o pregăti pentru venirea sa și a o împiedica de a-și utiliza influența pentru a-i diminua dorul de moartea martirică. Scrisorile
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
în sânul Tatălui, să participe la El. Omul devine atunci un „purtător de Dumnezeu”, plin de Dumnezeu, o ființă care participă la Dumnezeu; aceste cuvinte ale Sfântului Ignatie Teoforul († 107) prefigurează, așa cum vom vedea și pe parcursul studiului, acel mare avânt teologic care, cu Părinții Capadocieni și îndeosebi cu Sfântul Maxim Mărturisitorul, apoi cu Sfântul isihast Grigorie Palama, „va duce omul pe vârfurile contemplației și ale unirii mistice, precum Moise în mijlocul norului, când, fără a-L vedea pe Dumnezeu, era aproape de El
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
că toți oamenii sunt chemați la realizarea îndumnezeirii, dorim să răspundem, luând în ajutor operele Sfântului Ignatie Teoforul, a Scriitorului bisericesc Teofil al Antiohiei și a Sfântului 2 Gheorghe Sima, „Îndumnezeirea omului după învățătura Sfântului Atanasie cel Mare”, în: Studii Teologice, Anul XLII (1990), Nr. 4, p. 15; Pr. Ioan Mircea, „Îndumnezeirea credinciosului. Mărturii biblice, patristice și cultice ortodoxe”, în: Ortodoxia, Anul XXVII (1975), Nr. 2, p. 316. 3 J. P. Renneteau, Jean Marcadet, Mistica bizantină, Traducere de Eugen Constantin Jurca
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
Russell, Fellow Workers with God: Orthodox Thinking on Theosis, St. Vladimir’s Seminary Press, Crestwood, New York, 2009, pp. 13-14. Această carte a ajuns cunoscută teologilor români și prin recenzia alcătuită de Pr. Asist. Univ. Dr. Nicolae Răzvan Stan, în Revista Teologică, Nr. 3, 2011, pp. 196-199. 3 Ipolit al Romei, la întrebarea: „Ce este îndumnezeirea?” și să traducem în viața creștină de zi cu zi această învățătură, care rezumă întreaga iconomie a mântuirii 5. Sfântul Ignatie Teoforul La un deceniu după
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
după dizolvarea comunității ioanine, Sfântul Ignatie al Antiohiei trece prin provincia Asiei în drum spre martiriul din Roma, sub escortă armată. Folosind ca model pe Sfântul Apostol Pavel 6, el a scris cinci scrisori bisericilor din Asia pe diverse probleme teologice și pastorale, una Sfântului Policarp al Smirnei, asupra rolului episcopului, și una către Biserica Romei, pentru a o pregăti pentru venirea sa și a o împiedica de a-și utiliza influența pentru a-i diminua dorul de moartea martirică. Scrisorile
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
Mitropolitul Banatului. "Lucrările din această colecție se doresc a fi un îndemn pentru cititori de a cunoaște și aprofunda trecutul și prezentul Bisericii noastre, rolul ei în spiritualitatea poporului...", așadar Eminescu, "creștin autentic", primenit cu un larg interes pentru 'știința teologică', este repede și cuminte înregimentat într-o tradiție bisericească pe care a frecventat-o cu măsură. Antologia se prezintă ca o evidență străină tonului dubitativ cu toate că, judecată autonom, în afara oricărui periplu bibliografic, nu lămurește câteva probleme de fond. Spre exemplu
Chestiunea bisericească by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12889_a_14214]
-
devin extrem de lizibile, pe când celelalte cad în penumbră sau chiar se opacizează. Nu poți afirma că ai de-a face cu un teolog (Eminescu nu este numit în mod direct teolog, dar dacă Mitropolitul întâlnește prea des cugetări sau comentarii teologice în articolele sale, concluzia nu poate fi alta) doar pentru că acesta s-a interesat de vechi cărți religioase românești sau de tratate teologice occidentale. Tot așa, nu-l poți numi poet pe cel care doar citește poezie, ar trebui în
Chestiunea bisericească by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12889_a_14214]
-
Eminescu nu este numit în mod direct teolog, dar dacă Mitropolitul întâlnește prea des cugetări sau comentarii teologice în articolele sale, concluzia nu poate fi alta) doar pentru că acesta s-a interesat de vechi cărți religioase românești sau de tratate teologice occidentale. Tot așa, nu-l poți numi poet pe cel care doar citește poezie, ar trebui în primul rând să scrie, și nu oricum. Mai mult, în unele considerații eminesciene în care oricine ar vedea publicistul catonic, de un naționalism
Chestiunea bisericească by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12889_a_14214]