2,111 matches
-
ca în urma evaluării de către Magiștrii Profesori din Consiliul Director, împreună cu Înalții Venerabili Colegi, asupra activității mele de Profesor al Catedrei de Matematici din Liceul Adunăturilor Orașului Brăila și anume: Catifele, tinichele și baizdrugi, deșeuri la axioma educației, postulatul disciplinei și teoremelor eticii morale, cer să mi se acorde dreptul de a-i lăsa în plata Domnului ca urmare a dezinteresului acestor scame umane, atât pentru instruire, cât și pentru aplicarea învățăturilor căpătate, elaborând, în pofida sistemului generos care-i suportă (ca produse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
șopti Prunilă. În spațiile Prehilbertiene ne întâlnirăm cu Chirilă și Halipa. Erau fericiți, spunând că ei trăiesc matematica pură, iar noi bâjbâim prin zoaiele ei. Și Moș Eveniment? întrebă Nilă. Și el! răspunseră lipovenii. Aici știm rezultatul din clipa formulării teoremei. Necunoscutele fac o gălăgie de nedescris, dar sunt închise între paranteze pătrate și acolade, supra radicali fioroși preferând imparțialitatea mai mare sau egal, decât să fie dezgolite de măști. În felul acesta, necunoscutele dispar între circumvoluțiunile timpului pentru a ispiti
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
clipa aceea Moș Eveniment se simți tânăr și viguros, cu o poftă nebună de acuplare cu frumoasa Penelopa, regina așteptărilor lui din întunecatele vremuri ale născocirii matematice. Acum putea verifica pe viu, ca insectă, ceea ce nu putuse descoperi ca om. Teorema Universului circumscris, regulile fecundării microcosmosului, postulatul infinității vieții. Dar s-a oprit din zbor pe o panglică de curent cald. Erau peste zece mii de concurenți din toată stuparnița Brăilei. Recunoscu pe cei mai vajnici trântori pe care altădată îi trezea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
Petrișan, autorul volumului de versuri Nufăr și stea (pseudovocabule, Eubeea, Timișoara, 2002), unele cuvinte sunt mai importante decât altele. De aceea le scrie cu majusculă ca pe niște nume proprii: Castanii, Caii, Câinele, Taurul, Orchestra, Violul, Anul, Dilemele, Veacul, Zecimala, Teorema, Cineva, Uitarea, Virgula etc. Aceste cuvinte mai importante decât altele sunt însă atât de numeroase, încât de la un moment dat prezența lor în text își pierde caracterul de eveniment. În elanul lui autorul ridică în rang prea multe substantive, pronume
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
de sute de ani nu și-au găsit rezolvarea: „Oare de ce la femei cel mai atrăgător lucru este fundul? Nici ochii, nici inteligența, nici sufletul, nici sânii...“ Este, într-adevăr, o întrebare! Să sperăm însă că, asemenea celor generate de teorema lui Fermat, va primi cândva un răspuns. Dând pagină după pagină și citind reflecții de genul acesta, simțim de la un moment dat că bărbia ne cade în piept și că trebuie să o sprijinim cu degetul mare, în stilul autorului
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
în domeniul financiar, iar împrumutul trebuie să fie compatibil cu capacitățile de rambursare ale generațiilor viitoare, numai dacă presupunem că membrii actualei generații, ultra-raționali, își măresc economisirea privată și deci moștenirile pentru a compensa creșterea viitoare a rambursărilor de efectuat. Teorema echivalenței între impozite și împrumuturi, datorată lui Ricardo și actualizată de Barro, arată că în cazul unui altruism pur, intervenția publică nu este necesară. În cazul unui altruism impur în schimb, intervenția publică este cerută pentru a evita ca o
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
de vot majoritar, care pot duce de multe ori la decizii ineficiente. Rezultatul depinde adesea, în mod crucial, de ordinea în care se va vota. Aceasta poate fi "manipulată", iar prin aceasta posibilitatea de influențare a rezultatului este foarte mare. Teoremele imposibilității (Arrow, Debreu) demonstrează că nu există nici o regulă de votare care să îndeplinească toate caracteristicile dorite, cum ar fi: să aibă un caracter nondictatorial; să fie un rezultat independent de alternativele relevante; deplinătate și transparență; corespondență cu preferințele individuale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
în care optimul lui Pareto este atins în toate activitățile). Trebuie deci căutate condițiile unui optimum de rang secund, care limitează cel mai bine efectele perverse ale acestor distorsiuni. În 1956, Richard Lipsey și Kelvin Lancaster au enunțat în legătură cu acesta teorema fundamentală a optimului de rang secund (second best). Ea se prezintă astfel: dacă condițiile optimului paretian nu pot fi respectate în anumite activități, optimul de rang secund nu este în general atins dacă se respectă aceste condiții în celelalte activități
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
grație acesteia, clasarea tuturor alegerilor posibile și definirea celei care maximizează bunăstarea colectivă, ca medie aritmetică ponderată a satisfacțiilor individuale. Printre contribuțiile aduse în acest sens, o reținem pe cea a lui John Harsatiyi (în 1955), care a enunțat o teoremă despre forma F.B.S., asemănătoare cu cea propusă de Bergson și Samuelson. În ce privește conținutul precis al F.B.S., adică indicii reținuți pentru evaluarea satisfacțiilor individuale, reținem teorema esențială demonstrată în mod independent (în 1976) de M.C. Kemp și Y.K. Ng, pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
sens, o reținem pe cea a lui John Harsatiyi (în 1955), care a enunțat o teoremă despre forma F.B.S., asemănătoare cu cea propusă de Bergson și Samuelson. În ce privește conținutul precis al F.B.S., adică indicii reținuți pentru evaluarea satisfacțiilor individuale, reținem teorema esențială demonstrată în mod independent (în 1976) de M.C. Kemp și Y.K. Ng, pe de o parte, și R.P. Parks, pe de alta. Acești autori arată că argumentele funcției W trebuie să fie sau utilități cardinale (și nu ordinale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
a utilităților individuale, cine va defini ponderea atribuită fiecărui individ și pe baza cărui criteriu? În lipsa unui răspuns obiectiv la această întrebare, teoria eco-nomică rămîne incapabilă să definească o soluție unică și socialmente optimală de îndată ce se pune problema repartiției bunăstării. Teoremele lui Kemp, Ng și Parks implică de altfel faptul că conținutul teoretic necesar al F.B.S. este fie imposibil, fie inacceptabil. O F.B.S. democratică este imposibilă, dacă ea presupune indivizi capabili să dea o valoare cifrată nivelului lor de bunăstare. Ea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
problema indeterminării teoretice a optimului social. De aceea sunt necesare criterii sau alegeri pur politice, iar aceste alegeri nu pot fi guvernate doar de criteriul eficienței (criteriul lui Pareto), nici prin vreo definiție a optimului social. 4.2.2.3. Teoremele imposibilității ale lui Arrow și Sen În continuarea contribuțiilor lui John Kenneth Arrow, o serie de lucrări au extins problema alegerilor colective, adoptînd o abordare axiomatică și normativă. Sunt definite un anumit număr de postulate ce s-ar dori unanim
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
colective care respectă fiecare din aceste postulate. Aceasta echivalează cu între-barea dacă normele minimale ce se impun societății sunt compatibile în mod logic, și în ce condiții pot fi astfel? Dintr-o literatură mai bogată pe această temă, reținem două teoreme esențiale, cele ale lui J.K. Arrow și A. Sen. Începem cu prezentarea celor cinci postulate minimale care, potrivit lui Arrow, trebuie respectate de orice procedură a alegerilor colective: Postulatul nr. 1: Principiul unanimității (sau principiul lui Pareto). O soluție preferată de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
colective să depindă de întinderea alegerilor avute în vedere. În acest caz, într-adevăr, o putere exorbitantă este conferită celor care definesc numărul de chestiuni puse sau supuse alegerii și maniera de a le pune. 4.2.2.3.1. Teorema imposibilității a lui Arrow Arrow demonstrează că nu există nici o regulă de alegere colectivă care să respecte simultan ansamblul celor cinci condiții de mai sus. Altfel spus, nu există posibilitatea de a imagina reguli de decizie publică democratică respectînd libertatea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
mai sus. Altfel spus, nu există posibilitatea de a imagina reguli de decizie publică democratică respectînd libertatea de expresie, care să evite alegerile evident ineficace (principiul unanimității) și care să asigure coerența și stabilitatea alegerilor publice (alegeri nonciclice). Forța acestei teoreme ține de natura puțin constrîngătoare și dificil contestabilă a majorității normelor inițiale reținute de Arrow. A majorității, cert, dar nu a tuturor acestor norme. Într-adevăr, ultimul postulat este discutabil și a fost, de altfel, intens criticat în literatura de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
de specialitate. Este adevărat că pare puțin acceptabil faptul de a limita orice alegere publică la o comparație între doar două soluții. Dar, chiar aban-donînd această condiție contestabilă, nu se rezolvă imposibilitatea revelată de Arrow. 4.2.2.3.2. Teorema imposibilității a Iui Sen Amartya Sen (în 1970) reia problema pusă de Arrow, renunțînd la al 5-lea postulat. Potrivit concepției sale, o regulă a alegerilor colective trebuie să respecte patru condiții: primele trei condiții ale lui Arrow (principiul unanimității
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
locuit, de a se hrăni, de a-și petrece vacanțele etc., colectivitatea neputîndu-i impune o alegere diferită. Sen demonstrează că nici o procedură de decizie colectivă ce respectă cele patru condiții nu permite asigurarea alegerilor colective nonciclice. Consecința practică a acestor teoreme ale imposibilității este următoarea: alegeri publice coerente și eficace nu pot fi deduse direct din agregarea preferințelor individuale, și aceasta oricare ar fi procedura de agregare imaginată. Alegerile publice coerente necesită, într-un fel sau altul, un fenomen de putere
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
de agrement. Pentru mai multe aspecte ale politicii de dezvoltare regională a Uniunii Europene, a se vedea lucrarea mea Dezvoltare regională și cooperare transfrontalieră, Editura Junimea, Iași, 2007. 5.3.4. Descentralizarea și autonomia locală W.E.Oates enunță o teoremă a descentralizării optime, potrivit căreia "pentru un bun public a cărui arie de consum se întinde în zonele mai multor comunități locale și al cărui cost de producție este același atît la nivel central cît și local, va fi întotdeauna
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
4.2.1.4. Teoria optimului de rang secund 172 4.2.2. Imposibila definire a unui optim social 173 4.2.2.1 Problema repartiției bunăstării 173 4.2.2.2. Funcția bunăstării sociale 174 4.2.2.3. Teoremele imposibilității ale lui Arrow și Sen 177 4.2.2.3.1. Teorema imposibilității a lui Arrow 178 4.2.2.3.2. Teorema imposibilității a Iui Sen 179 4.3. Teoria organizațiilor 180 4.3.1. Raționalitatea organizațiilor 182
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
Imposibila definire a unui optim social 173 4.2.2.1 Problema repartiției bunăstării 173 4.2.2.2. Funcția bunăstării sociale 174 4.2.2.3. Teoremele imposibilității ale lui Arrow și Sen 177 4.2.2.3.1. Teorema imposibilității a lui Arrow 178 4.2.2.3.2. Teorema imposibilității a Iui Sen 179 4.3. Teoria organizațiilor 180 4.3.1. Raționalitatea organizațiilor 182 4.4. Evaluarea și controlul activităților publice 183 4.4.1. Evaluarea activităților
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
Problema repartiției bunăstării 173 4.2.2.2. Funcția bunăstării sociale 174 4.2.2.3. Teoremele imposibilității ale lui Arrow și Sen 177 4.2.2.3.1. Teorema imposibilității a lui Arrow 178 4.2.2.3.2. Teorema imposibilității a Iui Sen 179 4.3. Teoria organizațiilor 180 4.3.1. Raționalitatea organizațiilor 182 4.4. Evaluarea și controlul activităților publice 183 4.4.1. Evaluarea activităților publice 184 4.4.2. Controlul politicilor publice 186 4.4
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
la Gala MLNR se acordă tuturor cetățenilor români rezidenți sau nerezidenți pe teritoriul României, indiferent de sex, religie sau vârstă, care în cursul anului anterior decernării premiilor, au realizat o lucrare, o descoperire, invenție sau inovație, au emis o teorie, teorema, ecuație, au pus la punct o tehnică, metoda, procedeu cu impact macro- social într-unul dintre cele 7 domenii premiate sau prin exercitarea profesiei ori a demnității publice au adus importante servicii ori beneficii țării. ”Gala Premiilor M.L.N.R. urmărește stimularea
Marea Lojă premiază personalitățile din România by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/78706_a_80031]
-
la Gala MLNR se acordă tuturor cetățenilor români rezidenți sau nerezidenți pe teritoriul României, indiferent de sex, religie sau vârstă, care în cursul anului anterior decernării premiilor, au realizat o lucrare, o descoperire, invenție sau inovație, au emis o teorie, teorema, ecuație, au pus la punct o tehnică, metoda, procedeu cu impact macro- social într-unul dintre cele 7 domenii premiate sau prin exercitarea profesiei ori a demnității publice au adus importante servicii ori beneficii țării. ”Gala Premiilor M.L.N.R. urmărește stimularea
Marea Lojă, gală de premiere a personalităților. Vezi câștigătorii by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/78388_a_79713]
-
o utopie păguboasă și pentru domeniul inefabilului (arta), și pentru cel al exactului (știința)". Și, pentru a arăta clar că știe despre ce vorbește, Constantin Abăluță oferă și o excepție (e drept, una de adevărat connaisseur) menită să confirme regula, Teoremele poetice ale lui Basarab Nicolesco. Acolo însă, "claritatea carteziană a ideii nu era nicio clipă trădată de aburi emoționali, ci doar îndulcită de limba în care au scris Valéry și Mallarmé" (p. 28). Terenul pare deschis spre un pamflet în
Tablouri dintr-o expoziție by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6825_a_8150]
-
și învîrtite într-o frigare uriașă, alegorică. Tractoriști comuniști și beți conduceau tractoarele lor comuniste, deh!, cu remorcile doldora de pîini cît roata, pe traiectorii putrede ca și capitalismul, în zig-zag, în bisectoare, în secante teribile cu gospodăriile vraiște, în teorema lui Pitagora! La mesele gemînd de bucate se mînca, prețios, prune cu furculița. Stalin murise demult. Enorm, vorba bătrînului Flaub! - Aveați prieteni imaginari - alții decât Robinson Crusoe? - Da: Tom Sawyer, d'Artagnan, căpitanul Nemo, contele de Monte-Cristo, Arsčne Lupin, hobbitul
Emil Brumaru „M-au eliminat de la grădiniță pentru că, iarna, trînteam fetițele în nămeți...” by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7573_a_8898]