108 matches
-
Molyneux propune să departajăm interesele în câteva categorii: interese ale femeilor, interese strategice de gen și interese practice de gen. Interese ale femeilor Așa cum am mai amintit deja, termenul interesele femeilor este des întâlnit în teoriile politice, dar, pentru multe teoreticiene, relevanța sa este discutabilă. În fiecare societate, poziționarea femeilor depinde și de anumite variabile, precum clasă, etnie; prin urmare, și interesele lor sunt conturate în mod diferit, iar o generalizare este dificil de făcut. Soluția propusă de Maxine xe "Molyneux
[Corola-publishinghouse/Administrative/1990_a_3315]
-
dimensiuni conturate istoric și cultural- folosind formularea lui Adrienne xe "Rich"Rich -, pe lângă maternitatea ca experiență, există și maternitatea ca practică. Atenția acordată și activităților desfășurate de femei necesită dezvoltarea și a altor categorii pentru analiza vieții politice. Cele două teoreticiene remarcă și faptul că analiza pe care o face Virginia xe "Sapiro"Sapiro menține intactă asumpția potrivit căreia femeile vor să fie ca bărbații, „în loc să ia în considerare șică multe dintre nevoile și dorințele femeilor nu sunt aceleașicu nevoile și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1990_a_3315]
-
Jónasdóttir subliniază că în cadrul dezbaterilor privind interesele politice aspectul formal tinde să dispară (xe "Jónasdóttir"Jónasdóttir, 1998, pp. 39-40). Din dezbaterile pe care le-am prezentat până acum, utilizând modelul analitic propus de xe "Jónasdóttir"Jónasdóttir, se poate stabili care teoreticiene pun accentul mai mult pe egalitatea îndrepturi dintre femei și bărbați decât pe conținutul intereselor. xe "Sapiro"Sapiro și xe "Phillips"Phillips se concentrează, mai curând, pe aspectul formal, prin importanța pe care o acordă reprezentării, pe când feministele de culoare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1990_a_3315]
-
a bărbaților în diverse activități. De exemplu, femeile nuau roluri doar în reproducere, dar, luând în considerare implicarea lor în domenii tradițional considerate masculine, categoria de interese s-a schimbat și a devenit mai cuprinzătoare 1. Acest model propus de teoreticiană, potrivit căruia interesele de gen/sex pot fi deduse în funcție de activitățile în care se implică/regăsesc femeile și bărbații, oferă mai multă libertate de conturare/determinare a unor asemenea interese, în funcție de specificul cultural al diverselor țări. De pildă, autoarea oferă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1990_a_3315]
-
sau din România, în particular, unde încă se menține o distribuție tradițională a rolurilor de gen (xe "Băluță"Băluță, 2007). Afirmam anterior că în dezbaterea Virginiei xe "Sapiro"Sapiro versus Irene xe "Diamond"Diamond, Nancy xe "Hartsock"Hartsock, ultimele două teoreticiene propun termenul nevoi, care ar trebui să îl înlocuiască pe cel de interese, deoarece acesta nu acoperă în întregime cerințele de pe agenda feministă. Anna xe "Jónasdóttir"Jónasdóttir susține că „este relevant conceptul de interese pentru analiza societății în care trăim
[Corola-publishinghouse/Administrative/1990_a_3315]
-
activitate ș.a. Cum au fost abordate interesele politice de gen/ale femeilor în analizele teoretice românești? Cum au fost concepute interesele politice ale femeilor ținând cont de absența acestora de pe agenda politică? Interese diferite ale femeilor și ale bărbaților O teoreticiană care a discutat în analizele sale despre interesele politice ale femeilor și despre absența lor de pe agenda politică este Mihaela xe "Miroiu"Miroiu. Voi prezenta modul în care aceasta a abordat problema intereselor politice în Drumul către autonomie, lucrare apărută
[Corola-publishinghouse/Administrative/1990_a_3315]
-
maturitate, vârsta a treia), respectiv din contextele în care acestea se regăsesc, rezultă că este important dacă ești femeie sau bărbat, dar este la fel de important și dacă aparții unei anumite etnii (cea rromă, în exemplul dat de autoare). Și unele teoreticiene vestice - ale căror opinii au fost prezentate în prima parte a lucrării - pornesc de la premisa că există experiențe comune femeilor, că ele reprezintă un grup (mai mult sau mai puțin unitar) care are o serie de interese specifice. Mihaela xe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1990_a_3315]
-
și de relația care - consideră Mihaela xe "Miroiu"Miroiu - ar trebui să existe între femei și putere. „Puterea asupra puterii”, întoarcerea la „sensurile primare genuine ale feminismului”, în care „ceea ce este politic este personal”, este sugestia pe care o face teoreticiana, deoarece „o limitare a abordării feministe la «capacitare» menține status quo-ul în relațiile de gen”, iar „în iluzia că micropoliticile «capacitării» sunt calea cea mai semnificativă pentru feminism, am ratat exact reprezentarea intereselor femeilor în marile redistribuiri (reîmpărțeli) care au
[Corola-publishinghouse/Administrative/1990_a_3315]
-
la poziționarea acestora/a intereselor femeilor și bărbaților într-o relație concurențială. Pensiile și îmbunătățirea vieții vârstnicilor este o problemă aflată pe agenda femeilor, iar toată discuția care are loc în România în legătură cu majorarea pensiilor este în interesul femeilor. Anumite teoreticiene feministe afirmă că postmodernismul trebuie să evite simpla celebrare a diferențelor și a particularităților doar de dragul diferențelor și al particularităților (xe "Fraser"Fraser, xe "Nicholson"Nicholson, 1990). Diana xe "Coole"Coole susține că „printre postmoderni este la modă să prezinți
[Corola-publishinghouse/Administrative/1990_a_3315]
-
muncii cu viața privată, cea a raporturilor pierderi/costuri/beneficii (ale angajatorilor și angajaților), rezultate din imposibilitatea de a împăca serviciul și viața personală, poate contribui la fundamentarea discuției despre situația femeilor pe piața muncii. Despre „mituri” și preferințe - perspectiva teoreticienei Catherine xe "Hakim"Hakim Dacă piața muncii prezintă în acest moment anumite caracteristici de ocupare, acest lucru se datorează în principal modului în care angajații (forța de muncă) își formulează și apoi urmăresc alegerile privind cariera profesională, unicul criteriu de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1990_a_3315]
-
Cantacuzino, Eugenia Ianculescu, Sofia Nădejde, Eleonora Stratilescu, Alice Voinescu, Adela Xenopol și din prezent: autoarelor: Anca Manolache, Ștefania Mihăilescu, politicienei Mona Muscă. Jurnalistelor solidare cu feminismul cultural și politic: Gabriela Adameșteanu și Rodica Palade. Feministelor care aparțin deja lumii marilor teoreticiene și m-au marcat profund: Simone de Beauvoir, Mary Daly, Carol Gilligan, Gerda Lerner, Kate Millett, Susan Moller Okin, Carole Pateman, Anne Phillips, Harriet Taylor, Mary Wollstonecraft, Iris Maryon Young. Aceste texte reprezintă o selecție de articole și interviuri care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
avea tot atâta suflet câtă minte. Și le avea din plin. Nu mi-a influențat parcursul intelectual. Am „întâlnit-o” târziu. Personalitatea feminină din cultura universală pe care o admir: Din cultura universală o admir pe Mary Daly, această minunată teoreticiană „anarhistă” care trăiește la Boston, înconjurată de ostilitate și admirație. Am re-cunoscut-o în vara lui 1998, când am trăit alături de ea momente de o gynergie intelectuală fără egal. A scris șapte cărți. Toate cât se poate de ginomorfice. A scris
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
sălii. Mi-am plimbat privirea pe „formele” născute de Marilena, ascultând vocea care însoțea filmul metamorfozelor pământ-chipuri de bătrâne. După o vreme, am părăsit sala fără să-i pot spune Marilenei nimic. Graiul îmi pierise oprit de emoția și frustrația teoreticienei față cu o operă care întrupa atât de senzațional femeiescul. Mă gîndeam la răceala raționamentelor și teoriilor mele din Convenio, cartea de filosofie a moralei pe care o publicasem puțin înaintea expoziției și pe care, probabil, o zămislisem odată cu zămislirea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
că avem forța, răgazul, curajul să generăm forma autentică a feminismului, cea creativă. În lumea poeziei și criticii de artă, o întâlnire asemănătoare a fost și cea cu Magda Cârneci. Celelalte întâlniri nu au avut loc dincolo de cercul asumat al teoreticienelor feministe, mai ales din zona științelor sociale, adică în „mediul proxim”. Poate, ca mulți alții, trăim mult mai îngust, striviți de nevoile propriilor domenii și instituții, tot mai puțin prezenți măcar ca spectatori în celelalte chipuri ale culturii. Istoria a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
filosofic propriu-zis. Trebuie să înțeleg însă că ați contextualizat intens chiar și teoriile feministe. Așa cum am descoperit că nu pot să fac filosofie pur și simplu, ci neapărat și cu experiențele mele de femeie, tot așa am descoperit că sunt teoreticiană și în calitatea mea de româncă. Nu putem face nimic autentic într-un mod des-trupat. Este mult mai util să înțelegem lumea în care trăim plecând de la contextul în care ne aflăm. La noi există un fel de perversiune potrivit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
foarte buni, zeloși la datorie și chiar eficienți, dar a doua zi pot să preia o agendă contrară. Cred că viața este atât de scurtă, încât nu poți să-ți permiți luxul lipsei de autenticitate. Când am început să fiu teoreticiană feministă în România, nu se oferea nici un garant, nu exista nici un program și nici un „ucaz” european. Realmente am părut ciudată multor oameni... Spuneați că de atunci gândiți viața și lumea ca o filosoafă-femeie, cu instrumente intelectuale care se adresează experiențelor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
bineînțeles că ajungi, dacă mergi cât trebuie.” (Lewis Carroll, Alice în țara minunilor 1) Participarea politică postdecembristă. A fi sau a nu fi... în poziții de decizie Politica a rezistat cu stoicism încercărilor/tentativelor de includere a femeilor fie în calitate de teoreticiene sau activiste/participante la sfera politicii, fie ca subiecți politici cu interese. Cei care au fost interesați de o abordare a politicii din perspectiva de gen au avut o agendă feministă, dar în ciuda faptului că „teoria politică feministă a teoretizat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
un individ este persoană-femeie. În analiza reprezentării, Sapiro atrage atenția că perceperea femeilor ca grup cu interese specifice nu implică și faptul că acestea se și identifică astfel sau că problematicile grupului sunt bine conturate și articulate ca atare. Afirmațiile teoreticienei pornesc de la cercetările studiilor despre femei sau alte grupuri dezavantajate, potrivit cărora relevanța politică a unui grup este determinată de faptul că acestuia i-au fost refuzate mijloacele constituirii într-o astfel de organizație: conștiință de sine și identificare (Sapiro
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
fapt care consideră bărbații norma, iar pe femei excepția supărătoare, voi prezenta în continuare perspectiva teoretică a „femeii în fața oglinzii”1 într-o formulare literară, respectiv a reprezentării femeilor de către femei în științele politice. Reprezentare „în oglindă”1 Pentru numeroase teoreticiene feministe, reprezentarea femeilor este sinonimă cu creșterea numărului acestora în poziții de decizie politică, datorită asumpției că femeile aflate într-o astfel de postură nu numai că ar fi mai responsabile, ci și-ar asuma răspunderea față de reprezentarea intereselor femeilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
De ce să nu fie femeile reprezentate de bărbați? De ce este necesar ca proporțiile de reprezentare a femeilor să crească? Este necesară reprezentarea paritară? În favoarea prezenței femeilor ca reprezentanți politici au fost aduse o serie de argumente. Anne Phillips, o reputată teoreticiană în domeniu, într-o analiză asupra democrației și reprezentării, le încadrează în categorii mai cuprinzătoare, respectiv motivații care țin de interese particulare ale femeilor, de dreptate socială, dar și de construirea unor modele (role-models) pentru femei (Phillips, 1998, p. 228
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
care să se desfășoare activități cu componentă eminamente politică, ci reprezintă și un spațiu pe care l-aș numi de „recreere și de sprijin reciproc” pentru femei, un cadru în care sunt importante valorile de tipul compasiunii, înțelegerii, empatiei. Există teoreticiene care afirmă că, dacă numărul femeilor în politică ar crește, acestea nu ar adopta un comportament masculin și ar avea libertatea de a se comporta feminin (sau altfel). O.F.-P.D. reprezintă o structură organizațională cu componentă 100% feminină
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
alături, nu între noi, ci la spate. Ne sorbeam cafelele, aproape tăcând. Din când în când, ne priveam cu coada ochiului. Abia la seminarii, de față cu toată lumea, vorbeam una cu alta, doar una cu alta. Atunci se înfruntau două teoreticiene. Acolo, pe iarba încă udă în zorii zilei, două femei își țeseau mutește o iubire de fond care, uite, azi e la fel de vie ca și atunci. Ursula este una dintre puținele femei de care m-am îndrăgostit. Și ea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
căutam una pe alta. Orice moment în care nu stăteam aproape sau ne pierdeam printre altele îl simțeam ca pe un timp pierdut ireversibil, căci durata spațiului comun era scurtă. Atunci o credeam o nemțoaică britanizată mai rece. Ea e teoreticiană raționalistă. Niciodată nu a încetat să mă ironizeze: - Mihaela, come on! What is this whole stuff with the emotional, empathic, natural? Niciodată nu a înghițit decât cu ghionturi felul meu de a face filosofie feministă, cu accente femeiești și cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
cu cea feministă. Cel mult mă făcea să nu-mi părăsesc demnitatea, dar nu mă scotea din durere. Poate că de aceea am și trecut la teorie politică. O fi venit vremea răscrucii în viața mea de femeie și de teoreticiană. Cred că această experiență îmi ajută mult să mă asimilez stării semenilor mei disperados din țara în care mă întorc peste câteva zile. Ei se simt părăsiți și trădați și sunt supărați pe noi, pe ceilalți, îmbuibații de status sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
Ei produc cunoașterea care contează, ei dau conceptele și teoriile ei. Am băut un vin și am ascultat muzică cu teoreticianul spațiului public transnațional. Poate că într-o astfel de lume puteam să fiu și eu autoarea teoriei convenabilității sau teoreticiana conservatorismului de stânga. Așa, nu sunt nici una, nici alta, nici măcar în lumea mea. În a mea, fiindcă noi nu ne luăm în seamă unii pe alții și sfârșim prin a o lăsa baltă fiecare. În a lor, fiindcă ocupăm un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]