176 matches
-
ceea ce numește „cultura corporațiilor”, noțiune pe deplin transferabilă și asupra firmelor mai mici. Consecința imediată este un soi de parteneriat între angajator și angajat îndreptat către succesul firmei. În perioada de după al doilea război mondial el a fost nu doar teoretizat, dar și utilizat ca ansamblu de tehnici de management destinat motivării salariaților și asumării de responsabilități din partea acestora în raport cu obiectivele de creștere și dezvoltare ale companiilor. Aplicat pe scară largă în producția manufacturieră, în forma democratizării proceselor de muncă industriale
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
caracteristici ale sale, în nici un caz religia (achiziția de civilizație occidentală a românilor elimina dintre caracteristicile acesteia tocmai ceea ce Huntington considera mai definitoriu), și nici alte caracteristici, cum ar fi cele referitoare la drepturile unor minorități etnice, religioase sau sexuale, teoretizate uneori drept esențiale pentru achiziția de civilizație de tip occidental (Dahl, 2000). Dar și al doilea termen al ecuației, cel referitor la cerințele pe care lumea occidentală le ridică în fața României pentru a o accepta ca membru cu drepturi depline
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Factorul „destabilizator” în ecuația puterii în România - și în oricare altă țară postcomunistă - este democrația, un mecanism esențial al reglării distribuției în societățile capitaliste dezvoltate. Tradițional, încă de la sfârșitul Evului Mediu și până în prezent, ideologiile capitalismului consideră democrația - înțeleasă și teoretizată diferit în timp, dar în esență, însemnând un transfer de putere politică către cercuri tot mai largi de populație - un element fundamental pentru organizarea politico-socială a societății occidentale. Această tradiție este întemeiată într-o realitate care aparține deopotrivă economiei și
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
piață din anii ’30 ai secolului XX a fost generată de politicieni - mai exact, de politicile deficitare ale Trezoreriei americane din acea perioadă - iar Milton Friedman a argumentat această teză cu multă ingeniozitate. Ceea ce pentru politicienii capitaliști apărea, conform ideologiei teoretizate, drept o erezie - adică intervenția politicului pe piață -, pentru politicienii comuniști ținea de alfabetul construcției comuniste, conform căruia politicul decide în orice privință, inclusiv sau chiar mai ales în producție. Pentru aceasta, economia pe care au construit-o se străduia
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
al doilea război mondial, chiar neomarxiștii au mai nuanțat această construcție teoretico-ideologică referitoare la dominația capitalului asupra politicii în capitalism (Offe și Ronge, 1982), dar suspiciunea dominației capitalului asupra politicii în societățile capitaliste a rămas vie. Comunismul, a cărei ideologie teoretizată afirmă prioritatea absolută a economiei asupra politicului, a realizat în practică o relație cu totul inversată, și anume dominația absolută a politicului asupra economiei în general și asupra capitalului, de stat, în particular. Ca urmare, orice elită financiară - adică legată
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
ilegal în Italia, Germania, Israel și Franța puteau să se integreze fără probleme în economia capitalistă a acestor țări, managerii români ai fostelor întreprinderi socialiste, privatizate sau nu, păreau incapabili să facă același lucru. Iar în vreme ce emigranții dovedeau că ideologia teoretizată a „mentalităților” nu face doi bani, managerii continuau să dovedească faptul că cealaltă paradigmă, a „naturii umane” capitaliste, are aceeași valoarea explicativă scăzută. Pentru a salva deopotrivă paradigma și ideologia, au fost inventate două ideologii adiacente. Una, cea a „voinței
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
mică măsură. În zilele noastre, o sursă puternică de incitare la atitudini și conduite agresive este televiziunea, dar efectele ei sunt mult mai nuanțate decât prezumă marele public (vezi, mai pe larg, capitolul 3, secțiunea 2.3.). Învățarea socială observațională, teoretizată și susținută experimental de A. Bandura, se referă, stricto senso, la comportamente și consecințe ale acestora percepute direct (chiar în filme sau la TV). Am propus (Iluț, 1996) și conceptul de învățare cognitiv-complexă. Pe măsură ce se maturizează, indivizii umani achiziționează cunoștințe
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
prin urmare, scade și probabilitatea ca ei să săvârșească acte antisociale. Se consideră că efectul catharsis operează prin trei căi principale: a) vizionarea de materiale cu numeroase scene violente, cum ar fi piese de teatru, filme, spectacole sportive etc. (idee teoretizată încă de Aristotel); b) consumarea tendinței agresive la nivelul imaginarului, al fanteziilor (teorie dezvoltată de Freud); c) angajarea în acțiuni violente efective, dar care nu au consecințe antisociale (practicarea unor sporturi, agresivitate față de obiecte neînsuflețite), idee anticipată deja de Platon
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
probabil și cea mai mare diversitate etnică, s-au produs și cele mai numeroase investigații pe acest subiect. Trei mari macromodele ale integrării imigranților au funcționat în SUA - și, cu ponderi diferite, și în alte părți ale lumii -, fiind și teoretizate ca atare (vezi și Giddens, 2000): 1) Modelul asimilativ, care presupune că grupurile etnice nou-venite renunță mai mult sau mai puțin treptat la mentalitățile și practicile originare, adaptându-și atitudinile și comportamentele la valorile și normele majorității. Persistă, desigur, cel
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
că și-a ucis administratorul. Polifonia vieții este redusă, astfel, la un studiu de caz. Tulburarea percepției, dedublarea, trecerile succesive prin stări de halucinație, delir și hipnoză sau de limpezime și luciditate tind să devină adevărate teme ale romanului. Teza, teoretizată apoi în Thanatos și în eseul Dragoste și moarte, este aceea că situațiile de criză sunt proprii cunoașterii de adâncime a omului. Atenția specială dată complexelor maladive, trăirilor crepusculare, de invazie onirică pare să fi generat prozele din Oameni în
BIBERI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285719_a_287048]
-
scris aproape singur cele optzeci și opt de numere ale periodicului, pe care îl subintitula „conservator, liber, albastru, risipitor, socialist, popular, avar, original, inamovibil” și pe care îl vindea el însuși. Amestecând relatări autobiografice, comentarii politice insolite, opinii de plezirist, teoretizate ca și cum ar fi fost vorba de o concepție, numind-o „nostologie”, Albulescu obține o mixtură umoristică în marginea raționalului. El poate fi considerat, cu rezerva necesară, un precursor al lui Urmuz. La T.B. au colaborat, sporadic, Al. Vlahuță, Carol Scrob
TURNU BABILON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290313_a_291642]
-
8.2. Alcuin și Carol cel Mare 122 8.3. Alcuin și schola palatina 124 8.4. Curriculumul alcuinian 126 8.5. Răspândirea curriculumului bazat pe septem artes liberales 127 Note și referințe bibliografice 128 Capitolul IX. Pansophia - un curriculum teoretizat, dar neaplicat 133 9.1. De la Adevărul Revelat la Adevărul Cercetat 133 9.2. Comenius și frăția invizibililor 135 9.3. Pansofia și Societatea Regală 142 9.4. Fundamentele reformei pansofice și ale curriculumului „iluminat” 146 9.5. Curriculum vitae
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
avea cancelarii fortiter officium („funcția de înalt cancelar”); Ansbert era aulicum scriba doctus („preaînvățat scrib de curte”); Dadon era annulum regis adeptus („primitorul inelului regal”). 19. Apud Drimba, op. cit., vol. III, p. 89. Capitolul IXtc "Capitolul IX" Pansophia - un curriculum teoretizat, dar neaplicattc "Pansophia - un curriculum teoretizat, dar neaplicat" 9.1. De la Adevărul Revelat la Adevărul Cercetattc "9.1. De la Adevărul Revelat la Adevărul Cercetat" Propunem în acest capitol cel mai neobișnuit „caz” din istoria pedagogiei europene și analiza sa printr-
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
înalt cancelar”); Ansbert era aulicum scriba doctus („preaînvățat scrib de curte”); Dadon era annulum regis adeptus („primitorul inelului regal”). 19. Apud Drimba, op. cit., vol. III, p. 89. Capitolul IXtc "Capitolul IX" Pansophia - un curriculum teoretizat, dar neaplicattc "Pansophia - un curriculum teoretizat, dar neaplicat" 9.1. De la Adevărul Revelat la Adevărul Cercetattc "9.1. De la Adevărul Revelat la Adevărul Cercetat" Propunem în acest capitol cel mai neobișnuit „caz” din istoria pedagogiei europene și analiza sa printr-o hermeneutică situațional-contextuală. Înaintea Iluminismului, cu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
1989, 1992)156; Dennis Sumara (1992, 1994)157 ș.a. 15.3.7. Cherryholmes și utopia curriculumului poststructuralisttc "15.3.7. Cherryholmes și utopia curriculumului poststructuralist" Cine și-ar mai fi închipuit că, într-o vreme când eșecul celei mai bine teoretizate utopii a lumii - cea marxistă - devenise evident, se vor mai găsi visători care să creadă că în omenire s-ar putea edifica o nouă Civitas solis cu ajutorul educației? Și totuși, în preajma anilor ’90, Cleo Cherryholmes a supus „curriculumul tradițional” (citește
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
persoana întâi, aduce în prim-plan un protagonist tânăr. Mulți comentatori l-au receptat ca pe un roman autobiografic, ceea ce nu este, chiar dacă scriitorul i-a dat personajului mult din interioritatea și din experiența sa. Procedeul apare curent la P., teoretizat ca atare, la fel ca și exprimarea naratorului la persoana întâi și „în nume propriu”. Narațiune a experienței de viață acumulate de un tânăr intelectual, absolvent al unei facultăți de istorie, în timpul efectuării serviciului militar. Dulce ca mierea e glonțul
POPESCU-18. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
încă din 1913, rămasă în manuscris și apărută postum, Literatură populară, volumul I: Cântece și descântece ale poporului (1986), de exigențe ale cercetării moderne a creației populare, îndeosebi prin atenția acordată culegerii mai multor variante ale unui cântec, aspect chiar teoretizat („S-au trecut atâtea variante pentru a se vedea cum - la depărtări nu prea mari - cântecul variază și ca formă, având diferite expresii și cuvinte dialectale de mare însemnătate, cât și ca fond”), apoi prin racordarea unor creații poetice la
RADULESCU-CODIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289107_a_290436]
-
în cadre elegante, bine strunite de ritmuri și rime, ajungând chiar la un vag ermetism. Cu toate că se editează abia în 1960, Declarația patetică este, de fapt, contemporană cu cartea de debut a lui P. și cuprinde, desfășurată, întreaga sa poetică. Teoretizată însă, aceasta se va găsi într-un argument prezent în Versul liber. În concepția asupra liricii, poetul nu excelează prin ineditul punctelor de vedere, ci prin claritatea cu care își configurează structura. Conceput ca un „surd protest împotriva rutinei”, versul
PARASCHIVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288691_a_290020]
-
contradicții. Dintre toți sociologii epocii, K. Marx a fost cel mai radical. Pentru el, istoria umanității este de fapt istoria luptei de clasă dintre opresori și opresați pentru rezolvarea contradicției dintre forțele și relațiile de producție. Conceptul de clasă socială, teoretizat și susținut mai ales de Marx, a dominat o mare parte dintre discursurile sociologice despre modernitatea inițiatoare și cea a consacrării. Fundamentele constitutive ale clasei sociale sunt economice, tot așa cum factorul determinant al dezvoltării societății este reprezentat de baza economică
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
sensu, în înțelesul lor generic, cuprinzător. De fapt, este vorba despre o vastă istorie a poeziei românești din secolul al XX-lea, inclusiv a celei contemporane până în anii ’80. Referindu-se la „autentismul” - aspirație la autenticitate maximă, în detrimentul perfecțiunii artistice - teoretizat ori cultivat în diferite formule de Gide, Proust, Sartre, Malraux, de corifeii Noului Roman francez etc., criticul consacră studiul În căutarea autenticității (I-II, 1992-1994) manifestărilor similare din proza românească interbelică. Sunt cercetate scrieri de Hortensia Papadat-Bengescu, Camil Petrescu, Mircea
MICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288109_a_289438]
-
măsură lui G. Ibrăileanu, se abat, într-un fel sau altul, și Al. A. Philippide, și M. Ralea, și D. I. Suchianu. Spiritul cel mai modern rămâne Paul Zarifopol, prin anticlasicismul său declarat și chiar excesiv, prin concepția autonomiei esteticului amplu teoretizată, prin receptivitatea la formele noi ale romanului (Dostoievski, Proust, Gide) și la poezia ermetică (Mallarmé, Valéry, Ion Barbu). El a pledat cauza înaltei profesionalități a scrisului, scos din păienjenișul diverselor diletantisme, prezente, chiar din plin, și în paginile revistei. Dar
ADEVARUL LITERAR SI ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285188_a_286517]
-
fie ca este vorba de o galerie ori un spațiu privat sau sitespecific, o problematică diversă. Importanța experiențelor dada ori neo-dada se face simțită având în vedere prezentul context al artei. Ceea ce era experimentat doar sau instinctiv este în prezent teoretizat, conștientizat și aplicat în domeniile largi ale artei contemporane. Artiștii lucrează cu interacțiunea, spectacolul, limitele sau lipsa lor, instalațiile fiind un laborator al structurilor și metodelor de gestionare și implicare a publicului. Observăm cum atât spiritul dada cât și alte
Mişcarea dada şi influenţa asupra artei contemporane. Conceptul de urât la dadaişti. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Oana-Maria Nicuţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_944]
-
la socoteală : Probabil că vom fi de acord cu toții, cred, că 1989 a reprezentat în primul rînd un sentiment împărtășit de libertate : un sentiment care pur și simplu se afla acolo, în aer, care nu necesita să fie explicat sau teoretizat. Era suficient să fie trăit - ceea ce constituia în sine o noutate și o bucurie. La aniversarea de zece ani a revoluțiilor din 1989, la castelul de la Praga, Gorbaciov constata, retrospectiv, că „le-am oferit libertatea fără să-i întreb ce
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
mișcării sportive și de voință de a învinge dificultățile cu spirit de emulație abnegație, curaj, disciplină și autodisciplină. Atu-urile educației fizice, hiper - complexe, devin un instrument al politicii. Elementul non-verbal, primul mod de comunicare, presupune un cod secret, ne-teoretizat, cunoscut de toată lumea, există de la începuturile organizării sociale și are ca suport porecla sportivilor: corpul omenesc (Piticul), veșmintele (Înțolitul), tatuajele ritualice (Cicatrice), tatuajele ne-ritualice (Botezatu), dispunerea în spațiu (Fundașul), dispunerea în timp (Bătrânu), lauda în spațiu sau în timp
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
și percepția în fața exponatului; apar conflicte în ceea ce privește raportul conținut formă al obiectului muzeal, multe persoane nu se pot apropia astfel de mesajul transmis. O remarcă: în cazul artelor plastice și decorative, problema raportului dintre conținut și formă a fost amplu teoretizată, dar în nici un caz rezolvată; conflicte între gusturile vizitatorilor și elementele de concepție-viziune și limbaj artistic, incapacitatea acestora de a comunica cu anumite segmente ale artei, între gustul vizitatorului și viziunea artistului, care în multe cazuri se identifică cu epoca
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]