114 matches
-
pedant, dar trebuie să se recunoască lui Cantemir meritul de a căuta întîiul termeni filozofici (substări, asuprastări, împregiur-stări, macrocosmos, microcosmos), în slujba unui spiritualism naturalist de speță paracelsiană. Vanhelmontian în Sacrosanctae scientiae indepingibilis imago, cu toate elementele de rigoare ale teosofiei (archei, fermenți, blas), Cantemir dizertează cu mult umor dialectic despre intolerabila condiție a omului ("tragicul" existenței am zice azi), pus să dibuiască în noaptea neagră a științei umane. Filozoful propune "trăsnetul fulgerător inelectual". Un interesant capitol despre "timp" ajunge la
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ce presupune descrierea unei noi metafizici, este ușor de întâlnit la René Descartes, Benedict Spinoza sau G.W. Leibniz, adică la acei filosofi ce produc schimbări radicale în discursul filosofiei. A existat însă și o cale distinctă, datoare mai ales teosofiei, cultivată atunci de Jan Baptist van Helmont, Emmanuel Swedenborg și alții. Cum se poate vedea din Sacrosacnate scientiae indepingibilis imago, Cantemir se apropie mai mult de această a treia cale în metafizica timpului său"15. Doar că această a treia
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cale în metafizica timpului său"15. Doar că această a treia cale, care amesteca teologia, fizica, chimia, medicina cu științele oculte, nu dădea tonul în epocă, era chiar marginală, vetustă, ținea de o epistemă deja erodată. Or, Cantemir altoiește principiile teosofiei, pe care le împrumută selectiv din scrierile lui van Helmont, pe o tradiție a speculației teologice, riguros ortodoxă, de spiritul căreia nu se îndepărtează decisiv. Cantemir alege, în spiritul epocii, să imprime lucrării sale o structură alegorică: un tânăr pictor
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
după cum ignoră și direcțiile raționaliste pe care domeniul le cunoștea în Occident. Ca filosof, Cantemir nu pare a face parte din aceeași epistemă cu John Locke, Descartes, Bacon sau Leibniz. El se situează între epoci, preluând și deformând principii din teosofia lu van Helmont, mai puțin aspectele legate de experimentul științific. Principele subordonează fragmentarismul cunoașterii omenești (obținut prin metodele clasice pe care le recomandă filosofia) coerenței adevărului revelat; lumea nu poate fi înțeleasă decât trecută prin oglinda Scripturilor acesta este, de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
este numit Mesia și se va reîntoarce drept ajutor al lui Mahdi. În Biserica Unificării Mesia este reverendul Sun Myung Moon. Pentru Mișcarea Rastafari Mesia este Haile Selassie I al Etiopiei. Pentru Bahá'í, Mesia este Bahá'u'lláh. Pentru teosofii clasici Mesia a fost Jiddu Krishnamurti. El a fost identificat de fruntașii teosofiei ca Mesia, în timp ce era doar un copil. La maturitate el a negat că ar fi Mesia și a cerut dizolvarea organizației creată în jurul lui pe post de
Mesia () [Corola-website/Science/297832_a_299161]
-
Biserica Unificării Mesia este reverendul Sun Myung Moon. Pentru Mișcarea Rastafari Mesia este Haile Selassie I al Etiopiei. Pentru Bahá'í, Mesia este Bahá'u'lláh. Pentru teosofii clasici Mesia a fost Jiddu Krishnamurti. El a fost identificat de fruntașii teosofiei ca Mesia, în timp ce era doar un copil. La maturitate el a negat că ar fi Mesia și a cerut dizolvarea organizației creată în jurul lui pe post de Mesia.
Mesia () [Corola-website/Science/297832_a_299161]
-
lumi spirituale ce poate fi percepută nemijlocit de acei oameni care își dezvoltă simțuri sufletesc-spirituale, care ar exista la majoritatea persoanelor doar în stare latentă. Ideea de știință ocultă a apărut în ocultismul secolului al XIX-lea, în special în teosofie, inclusiv la: Cabala și Tarotul au fost descrise drept științe oculte; cartea lui Papus (Gerard Encausse) publicată inițial în 1889 în franceză ca "Le Tarot des Bohémiens: Le plus ancien Livre du monde" a fost tradusă în 1910 în engleză
Știință spirituală () [Corola-website/Science/306626_a_307955]
-
Teosofia (Teozofia) este doctrina care declară înțelepciunea divină un obiect al cunoașterii umane. Ideea poate fi regăsită și în Cabala. Termenul teosofie (teos = Dumnezeu; sofia = înțelepciune) indică diferite doctrine mistico-filosofice ce s-au succedat din punct de vedere istoric. Etimologic, teosofie
Teosofie () [Corola-website/Science/303237_a_304566]
-
Teosofia (Teozofia) este doctrina care declară înțelepciunea divină un obiect al cunoașterii umane. Ideea poate fi regăsită și în Cabala. Termenul teosofie (teos = Dumnezeu; sofia = înțelepciune) indică diferite doctrine mistico-filosofice ce s-au succedat din punct de vedere istoric. Etimologic, teosofie înseamnă "cunoștința lucrurilor divine". În esență, este o doctrină filosofică și religioasă, conform căreia cunoașterea lui Dumnezeu este revelată din natură
Teosofie () [Corola-website/Science/303237_a_304566]
-
Teosofia (Teozofia) este doctrina care declară înțelepciunea divină un obiect al cunoașterii umane. Ideea poate fi regăsită și în Cabala. Termenul teosofie (teos = Dumnezeu; sofia = înțelepciune) indică diferite doctrine mistico-filosofice ce s-au succedat din punct de vedere istoric. Etimologic, teosofie înseamnă "cunoștința lucrurilor divine". În esență, este o doctrină filosofică și religioasă, conform căreia cunoașterea lui Dumnezeu este revelată din natură iar omul, luminat de Dumnezeu, se transformă și tinde a se uni cu divinitatea. Teosofiile antice și cele actuale
Teosofie () [Corola-website/Science/303237_a_304566]
-
de vedere istoric. Etimologic, teosofie înseamnă "cunoștința lucrurilor divine". În esență, este o doctrină filosofică și religioasă, conform căreia cunoașterea lui Dumnezeu este revelată din natură iar omul, luminat de Dumnezeu, se transformă și tinde a se uni cu divinitatea. Teosofiile antice și cele actuale nu pun accentul pe credință sau pe raționamente, ci pe imaginație și sentimente. Ele afirmă că misiunea omului este să aibă intuiția divinității, susțin reîncarnarea sufletului, propun tehnici de meditație, propovăduiesc datoria jertfirii de sine cu
Teosofie () [Corola-website/Science/303237_a_304566]
-
pe credință sau pe raționamente, ci pe imaginație și sentimente. Ele afirmă că misiunea omului este să aibă intuiția divinității, susțin reîncarnarea sufletului, propun tehnici de meditație, propovăduiesc datoria jertfirii de sine cu renunțarea la bunurile pământești. În filosofia neoplatonică, teosofia presupunea cunoașterea divină la care omul poate accede doar prin intermediul unei experiențe mistice. Mulți oameni cred ca teosofia modernă este, în mod tradițional, mai aproape de filosofia budistă; dar, în general, teozofia este de acord cu toate doctrinele, cu creștinismul precum și
Teosofie () [Corola-website/Science/303237_a_304566]
-
intuiția divinității, susțin reîncarnarea sufletului, propun tehnici de meditație, propovăduiesc datoria jertfirii de sine cu renunțarea la bunurile pământești. În filosofia neoplatonică, teosofia presupunea cunoașterea divină la care omul poate accede doar prin intermediul unei experiențe mistice. Mulți oameni cred ca teosofia modernă este, în mod tradițional, mai aproape de filosofia budistă; dar, în general, teozofia este de acord cu toate doctrinele, cu creștinismul precum și ateismul. Teosofia ca mișcare și doctrină esoterică a apărut în secolul al XIX-lea, constând într-un sistem
Teosofie () [Corola-website/Science/303237_a_304566]
-
cunoașterea divină la care omul poate accede doar prin intermediul unei experiențe mistice. Mulți oameni cred ca teosofia modernă este, în mod tradițional, mai aproape de filosofia budistă; dar, în general, teozofia este de acord cu toate doctrinele, cu creștinismul precum și ateismul. Teosofia ca mișcare și doctrină esoterică a apărut în secolul al XIX-lea, constând într-un sistem sincretist de elemente creștine, orientale, filosofice, spiritiste, ce afirmă posibilitatea unui contact direct cu divinitatea, susținând totodată metempshihoza sau transmigrația sufletelor. Potrivit invățăturilor teosofice
Teosofie () [Corola-website/Science/303237_a_304566]
-
elemente creștine, orientale, filosofice, spiritiste, ce afirmă posibilitatea unui contact direct cu divinitatea, susținând totodată metempshihoza sau transmigrația sufletelor. Potrivit invățăturilor teosofice, toate religiile pot ajuta omenirea în vederea atingerii perfecțiunii, deoarece fiecare religie deține doar o parte din adevăr. Apariția teosofiei în timpul secolului al XIX-lea, este legată de faptul că oamenii de știință au accentuat procesul studierii și traducerii textelor religioase indiene, care au devenit astfel diponibile în Apus, răspândindu-se mai ales în anumite cercuri interesate de filosofie. Teosofia
Teosofie () [Corola-website/Science/303237_a_304566]
-
teosofiei în timpul secolului al XIX-lea, este legată de faptul că oamenii de știință au accentuat procesul studierii și traducerii textelor religioase indiene, care au devenit astfel diponibile în Apus, răspândindu-se mai ales în anumite cercuri interesate de filosofie. Teosofia a fost prima mișcare religioasă ce a făcut ca religiile asiatice, în particular hinduismul și budismul, să devină accesibile în Occident. Teosofia este prezentă și în România, centre teosofice mai însemnate fiind la București (cu Zoe Palade, Maria Sachelarie, Mircea
Teosofie () [Corola-website/Science/303237_a_304566]
-
indiene, care au devenit astfel diponibile în Apus, răspândindu-se mai ales în anumite cercuri interesate de filosofie. Teosofia a fost prima mișcare religioasă ce a făcut ca religiile asiatice, în particular hinduismul și budismul, să devină accesibile în Occident. Teosofia este prezentă și în România, centre teosofice mai însemnate fiind la București (cu Zoe Palade, Maria Sachelarie, Mircea Nenițescu etc.), Craiova, Timișoara ș.a.
Teosofie () [Corola-website/Science/303237_a_304566]
-
său „Ibn 'Abbas, Mujahid, Qatada și Ibn Zayd au spus despre Ash-Shi`ra că la această stea strălucitoare, denumită Mirzam Al-Jawza' (Sirius), se închină un grup de arabi.” Denumirea alternatică "Aschere", utilizată de Johann Bayer, este derivată din aceasta. În teosofie se crede că "Șapte Stele din Pleiadele" transmit energie spirituală la cele Șapte Raze din "Logosul Galactic din Ursa Mare", apoi la Sirius. De acolo este trimisă prin Soare către zeul Pământului (Sanat Kumara) și în final prin șapte Maeștri
Sirius () [Corola-website/Science/303223_a_304552]
-
în special pe cel mai mic. În aceste condiții, Jackson are o tinerețe dificilă, condiționată de un caracter nevrotic introvertit cu explozii colerice violente, din care cauză este exclus de mai multe ori din școlile frecventate. Găsește un refugiu în teosofia mistică propagată de Jiddu Krishnamurti, după care la fericire se poate ajunge doar prin descoperirea conștiinței de sine, doctrină care avea să-i influențeze întreaga dezvoltare artistică. În anul 1930 se stabilește la New York, în Greenwich Village, și se înscrie
Jackson Pollock () [Corola-website/Science/303829_a_305158]
-
1778, se naște Anne-Charlotte-Laure Sallambier viitoarea mamă a lui Honore de Balzac. Femeie autoritară, inteligentă, instruită, frumoasă ea este preocupată de problemele timpului, de științe și literatură dar mai cu seama de ocultism. Citește scrierile mistice, biblioteca sa conținând operele teosofilor Jacob Boehme, Emanuel Swedenborg, Saint-Martin ("filozoful necunoscut"). Odată cu anul 1797 este formată familia Balzac, viitorul leagăn al scriitorului, din Bernard-François Balsa în vârstă de 51 de ani și Anne-Charlotte-Laure Sallambier în vârstă de 19 ani. La 20 mai 1799 se
Honoré de Balzac () [Corola-website/Science/309455_a_310784]
-
terianiști ce practică daemonismul. Daemieni, așa cum se numesc, de obicei încearcă să comunice cu sufletul lor prin vizualizare sau prin oferirea unui gen și unui nume. Totuși, vederea Daemonului ca actualul suflet al unei persoane gradual iese din folosință. În Teosofie sufletul este domeniul activității noaste psihologice (gândirea, emoțiile, memoriile, dorințele, voința și așa mai departe) cât și așa numitele phenomene paranormale sau psihice (percepția extrasenzorială, experiențele extracorporale, etc) Totuși, sufletul nu este cea mai înaltă dimensiune a ființelor umane, ci
Suflet () [Corola-website/Science/314525_a_315854]
-
susțin aceste afirmații. Aceste idei pot fi găsite într-o serie de texte sanscrite, grecești, arăbești și latine. Puține dintre aceste surse, însă, au dezvoltat tehnici de calcul al unor consecințe observaționale ale ideilor heliocentrice pe care le propuneau. Conform teosofilor, primele semne ale unei idei contraintuitive că Pământul se mișcă și că Soarele este în centrul sistemului solar (de unde conceptul de heliocentrism) se găsesc în unele texte vedice scrise în India antică. Yajnavalkya (secolele al IX-lea-al VIII-lea
Heliocentrism () [Corola-website/Science/314196_a_315525]
-
în ucraineană: "Олена Петрівна Ган"; n. 12 august (31 iulie stil vechi) 1831, la Ekaterinoslav, Imperiul Rus (azi Dnipropetrovsk, Ucraina — d. 8 mai 1891, Londra), cunoscută acum ca Madame Blavatski sau chiar desemnată simplu, cu inițialele HPB, a fost fondatoarea Teosofiei și a Societății Teosofice. Tatăl său, de origine germană, era colonel în armata țaristă, iar mama sa, scriitoare de nuvele sub pseudonim, era înrudită cu familia imperială a Rusiei. Fiind dintr-o familie nobiliară, Helena are mai multe guvernante, din
Elena Blavatschi () [Corola-website/Science/318908_a_320237]
-
Blavatski a fost editorul revistei "The Theosophist". Între 1879 și 1885 întreprinde a treia serie de călătorii, împreună cu Olcott. În februarie 1879, ei lansează la Bombay revista The Teosophist (Teosoful), în care este afirmată ideea unei înțelepciuni divine eterne, numită Teosofie, și a existenței unei Fraternități a Înțelepților. În Sri Lanka, Blavatski și Olcott primesc „pancha sila” (confirmarea buddhistă în cinci precepte). În 1882, se instalează în India, la Adyar, aproape de Madras, acest loc devenind centrul mondial al Societății Teosofice. Acum sunt
Elena Blavatschi () [Corola-website/Science/318908_a_320237]
-
îl întâlnește pe cunoscutul poet William Butler Yeats, președinte al societății secrete Hermetic Golden Dawn (Zorii Aurii). În octombrie 1888, apare și o „Secțiune esoterică“ a Societății Teosofice, destinată căutătorilor mai avansați. În următorii ani apar încă două lucrări: "Cheia Teosofiei" și cea mai importantă lucrare, "Doctrina secretă". Conform lui Madame Blavatski, aceasta se bazează pe misterioasa "Carte a lui Dzyan", despre care s-a afirmat că e doar un alt numele al Zoharului, cunoscuta operă kabbalistică. După apariția acestui din
Elena Blavatschi () [Corola-website/Science/318908_a_320237]