63 matches
-
fi cele ale unor persoane bolnave de epilepsie sau de tulburare bipolară (I.P. Culianu-Călătorii în lumea de dincolo, București, Nemira, 1994,1999; Iași, Polirom, 2003, 2007, Experiențe ale extazului, București, Nemira, 1997; Iași, Polirom, 2004). "Înregistrările Akashice" este un termen teozofic referindu-se la un sistem universal de fișiere ce înregistrează orice gând creat, cuvânt sau acțiune. Înregistrările sunt făcute asupra unei substanțe subtile numită akasha (sau eterul conducător fonic). În misticismul Hindu, această akasha este considerată a fi principiul primar
Înregistrările akashice () [Corola-website/Science/317566_a_318895]
-
diferite de-a lungul întregii istorii. În ciuda acestei afirmații, nu există nici o referință directă la akasha în niciun document istoric. Termenul în sine akasha, alături de conceptul de bibliotecă aetherică, a originat din filozofia indiană și a fost incorporat în mișcarea teozofică a secolului 19. Printre indivizi ce au pretins că au folosit conștient înregistrările Akashice sunt: Linda Howe, Charles Webster Leadbeater, Annnie Besant, Alice Bailey, Samael Aun Weor, William Lilly, Manly P. Hall, Lilian Treemont, Dion Fortune, George Hunt Williamson, Rudolf
Înregistrările akashice () [Corola-website/Science/317566_a_318895]
-
imagini supraviețuiesc "amneziei nașterii" și devin astfel intuiția noastră ce ne servește în timpul vieții. C.W. Leadbeater, care a susținut că este clarvăzător, a desfășurat o cercetare asupra înregistrărilor Akashice ce a spus că a făcut-o la Sediul Societății Teozofice din Adyar (Tamil Nadu), India în vara anului 1910 și a scris rezultatele în cartea sa ""Man: How, Whence, and Whither?"" "("Omul: Cum, de unde și încotro ?")". Cartea relatează istoria Atlantidei și alte civilizații, chiar și societatea Pământului în viitorul secol
Înregistrările akashice () [Corola-website/Science/317566_a_318895]
-
ceasurile de odihnă"". În ultimii ani de viață a început să se preocupe de studiul teozofiei. A publicat culegerea "Ceasuri sfinte" (București, 1921), apoi a tradus cartea "La picioarele învățătorului" (1924) a lui Krishnamurti. În anul 1925 a înființat loja teozofică din România, pe care a condus-o până la moarte. A fost de asemenea membră a lojei masonice „Steaua Orientului”. A participat la mai multe congrese teozofice, printre care două în India. S-a îmbolnăvit de malarie pe vaporul cu care
Bucura Dumbravă () [Corola-website/Science/324117_a_325446]
-
cartea "La picioarele învățătorului" (1924) a lui Krishnamurti. În anul 1925 a înființat loja teozofică din România, pe care a condus-o până la moarte. A fost de asemenea membră a lojei masonice „Steaua Orientului”. A participat la mai multe congrese teozofice, printre care două în India. S-a îmbolnăvit de malarie pe vaporul cu care se întorcea din India, unde participase la un congres de teosofie și îl cunoscuse pe Krishnamurti, și a murit în ianuarie 1926 într-un spital din
Bucura Dumbravă () [Corola-website/Science/324117_a_325446]
-
autorului că biblioteca soțului ei începuse să fie cercetată și de Bucura Dumbravă, care și-a făcut unele însemnări și a promis să revină să o analizeze mai în detaliu, dar a murit după ce s-a întors de la un congres teozofic din India, fără să mai apuce să pună piciorul pe pământ românesc. Autorul lasă impresia că moartea Bucurei Dumbravă este asemănătoare cu moartea doctorului Honigberger, care a murit imediat după ce a sosit la Brașov, și cu dispariția inexplicabilă a doctorului
Bucura Dumbravă () [Corola-website/Science/324117_a_325446]
-
interesată, spunând că a găsit aici cărți pe care le ceruse cândva de la British Museum. Ea și-a făcut unele însemnări și a promis să revină după întoarcerea sa din India, unde s-a dus să participe la un congres teozofic, dar a murit la Port-Said fără a mai apuca să pună piciorul pe pământ românesc. În toamna anului 1934, doamna Zerlendi îi scrie naratorului, care tocmai se întorsese din India, invitându-l să cerceteze colecțiile orientale adunate de soțul ei
Secretul doctorului Honigberger () [Corola-website/Science/324110_a_325439]
-
Swami Sivananda din Rishikesh, de la poalele munților Himalaya. Acolo a trăit într-un kutiar ca un eremit, a urmat un regim vegetarian, a studiat cărțile sacre și practicile yoga. El a simțit, ca și Mihai Eminescu, o fascinație față de India teozofică și tantrică. Au fost formulate mai multe ipoteze cu privire la originea întâmplărilor descrise în nuvelă. Cercetătorul Liviu Bordaș considera că Eliade a plecat în scrierea acestei nuvele de la cazul furtului de la familia Zerlendi petrecut în anul 1911 și relatat în memoriile
Secretul doctorului Honigberger () [Corola-website/Science/324110_a_325439]
-
existența umană, cât și pe cea animală, este o reprezentare inferioară a energiei denumite . Noțiunea de „vril” a fost creată de Edward Bulwer-Lytton în romanul științifico-fantastic "" publicat în 1871 și a fost ulterior preluată și folosită într-un context ocultist, teozofic de către și Elena Blavatschi. Vechile civilizații considerau Vril drept cea mai înaltă formă de energie din Univers, toate celelalte tipuri de energie fiind doar manifestări secundare ale acestei forțe supreme. Energia Vril are în anumite locuri de pe planetă o concentrație
Vril () [Corola-website/Science/326312_a_327641]
-
hartă din anul 1740, când britanicii au cumpărat satul și l-au integrat în zona metropolitană Madras. Adyar a început să se dezvolte rapid la începutul secolului al XX-lea, ca urmare a stabilirii aici în 1883 a sediului Societății Teozofice de doamna Helena Blavatsky în 1883. După stabilirea sediului Societății Teozofice, Rukmini Devi Arundale a fondat aici în anul 1936 Kalakshetra, o organizație culturală de promovare a culturii și artelor tradiționale. Recensământul din 1931 menționa Adyar-ul ca un sat "zamindari
Adyar, Chennai () [Corola-website/Science/335302_a_336631]
-
au integrat în zona metropolitană Madras. Adyar a început să se dezvolte rapid la începutul secolului al XX-lea, ca urmare a stabilirii aici în 1883 a sediului Societății Teozofice de doamna Helena Blavatsky în 1883. După stabilirea sediului Societății Teozofice, Rukmini Devi Arundale a fondat aici în anul 1936 Kalakshetra, o organizație culturală de promovare a culturii și artelor tradiționale. Recensământul din 1931 menționa Adyar-ul ca un sat "zamindari" din districtul Chengalpet. Adyar a fost inclus în metropola Chennai în
Adyar, Chennai () [Corola-website/Science/335302_a_336631]
-
care i-au deschis gustul pentru mistica indiană. Acolo a trăit într-un kutiar ca un eremit, a urmat un regim vegetarian, a studiat cărțile sacre și practicile yoga. El a simțit, ca și Mihai Eminescu, o fascinație față de India teozofică și tantrică. În martie 1931 s-a reîntors în Calcutta după experiența himalayană și s-a dedicat studiului pentru teza de doctorat, încercând să acumuleze tot felul de cunoștințe: „[...] această perioadă se deosebea de celelalte faze ale vieții mele în
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]
-
mi-a plăcut, fără însă a mă impresiona. Dar acum în seara zilei de 13 aprilie a fost pur și simplu ca un miraj. Poate și pentru faptul că pe lângă excelentul libret al Lianei Tugearu - interesant, elevat, cu tente metafizice, teozofice chiar, a muzicii răscolitoare a lui Ceaikovski, mai ales a Simfoniei a VI-a „Patetica” într-o foarte bună înregistrare, a avut parte și de o interpretare în rolul principal, cum rar se poate vedea într-o viață de om
Patetica: dialog aristocrat Ceaikovski - Corina Dumitrescu by Doina MOGA () [Corola-website/Journalistic/83490_a_84815]