148 matches
-
o idee, un gând, o trăire. Voi explica cu foarte mare atenție și în detaliu ce presupune un sonet, pentru fiecare viitor creator: Reguli: 1. Sonetul să fie alcătuit din 14 versuri, 2 catrene (catren-strofă cu 4 versuri) și 2 terține (terțină-strofă cu 3 versuri), sau 3 catrene și un distih (distih-strofă cu 2 versuri) 2. Rima trebuie să fie a-b-b-a (adica rimă îmbrățișată) la catrene, iar la terține poate fi a-b-c a-b-c sau a-a-b b-c-c sau altă formă. E cea
O PROVOCARE LITERARĂ ÎN MARGINEA SONETULUI de ALEXANDRINA CHELU în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350521_a_351850]
-
alcătuit din 14 versuri, 2 catrene (catren-strofă cu 4 versuri) și 2 terține (terțină-strofă cu 3 versuri), sau 3 catrene și un distih (distih-strofă cu 2 versuri) 2. Rima trebuie să fie a-b-b-a (adica rimă îmbrățișată) la catrene, iar la terține poate fi a-b-c a-b-c sau a-a-b b-c-c sau altă formă. E cea mai simplă formulă. 3. Măsura trebuie să fie egală sau simetrică: decasilab sau endecasilab, adică versurile pot fi de 10 sau 11 silabe, chiar și de 12 (vers
O PROVOCARE LITERARĂ ÎN MARGINEA SONETULUI de ALEXANDRINA CHELU în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350521_a_351850]
-
publicații editate pe hârtie sau online. Impresionat de frumusețea versurilor sale, maestru Radu Cârneci a inclus-o în Antologia Sonetului Românesc, Editura Muzeul Național al Literaturii Române, București, 2009, volumul 3, cu un sonet foarte reușit, din care reproduc doar terținele: „Aduceți un fluier sau dați-mi un pai,⁄ Ce chef am de-un cântec de dor și de drag!⁄ Să zboare ca vântul acolo, pe-un plai,⁄⁄ Să simt cum tresaltă țărâna din prag,⁄ Să-mi stâmpăr un foc ce
LANSAREA CĂRŢII DE TEATRU MINIONA DE IOANA STUPARU (RECENZIE DE FLORICA GH. CEAPOIU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356553_a_357882]
-
poate comunica în cele 16-17 silabe care compun cele trei versuri ale poeziei, așa cum sunt procesate de poeta? Cel mai adesea sugerează ceva, o idee, o stare, o dispoziție - ceea ce este suficient pentru asigurarea menirii unei poezii. Iată una din terținele, din care s-a extras și titlul volumului și a cărei rotunditate este perfectă. Cine e Doamne, Altul decât Tine Străjer peste suflete? Mai este nevoie de vreo urmare? Într-o formă extrem de simplă și de concentrată poeta își exprimă
MICRO RECENZIE, (PROF.DR. IONEL NECULA) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355106_a_356435]
-
George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 267 din 24 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Pocăința Te roagă, Părinte Mihai, pentru mine: pe lângă păcatele multe și grele credeam că-nalț Cerul cu Lună și Stele cu două catrene și două terține, construcții celebre, bizare castele - senin paralele cântării divine - imagini fictive, idei sibiline, și poante naive în dansuri de iele. încerc pocăința precum Sfântul Petre - greșit-am, prea bine, oricine greșește spășit, păcătosul te roagă fierbinte în ființa-mi firavă să
POCĂINŢA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355668_a_356997]
-
în timp ce vizualizează, cu ochii minții, tabloul iubirii cu inocența și uimirea specifice sentimentului. Marian Malciu a ales, aici, să folosească tehnica sonetului alexandrin (de concepție franceză), care recomandă compoziția din 14 versuri împărțite în patru strofe: două catrene și două terține, fiecărui vers aparținându-i un număr de 12 silabe. Catrenele sunt concepute după schema abba/ abba (rimă îmbrățișată), iar terținele după schema aleasă de către domnia sa: cdd/dcc. În primul catren, printr-o feerică imagine, ce ne trimite cu gândul la
DESPRE FARMECUL SONETULUI de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369964_a_371293]
-
tehnica sonetului alexandrin (de concepție franceză), care recomandă compoziția din 14 versuri împărțite în patru strofe: două catrene și două terține, fiecărui vers aparținându-i un număr de 12 silabe. Catrenele sunt concepute după schema abba/ abba (rimă îmbrățișată), iar terținele după schema aleasă de către domnia sa: cdd/dcc. În primul catren, printr-o feerică imagine, ce ne trimite cu gândul la pastel, descoperim o reușită comparație a celor doi protagoniști, el cu un fulg de nea : "Eu - fulg de nea, firav
DESPRE FARMECUL SONETULUI de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369964_a_371293]
-
ce gânduri vin, ne copleșesc/ Și-n nopți târzii visăm, sub cerul sclipitor,/ Să ne-nsoțim în joc și-n trai pe viitor,” dar care sunt menite să aducă fericirea: „Și-n ochii tăi, în trup, să mă înzăpezesc.” În prima terțină poetul inițializează un dialog între cei doi îndrăgostiți, decodând sentimente și emoții, dezvăluind un Eros cald, calm, dar și realist prin exprimarea dorinței: „- O, da, doresc iubirea ta să-mpărtășesc,” în raport cu, în același timp, manifestarea îngrijorării iubitei și teama acesteia
DESPRE FARMECUL SONETULUI de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369964_a_371293]
-
da, doresc iubirea ta să-mpărtășesc,” în raport cu, în același timp, manifestarea îngrijorării iubitei și teama acesteia, întărită prin utilizarea conjuncției „dar”: „Dar te topești în clipa-n care mă iubești/ Și-ai să regreți că viața ta îmi dăruiești...” Ultima terțină conturează semnificația titlului. Prin metamorfozarea fulgului, transformat într-un strop de apă sub flacăra iubirii, poetul își asigură iubita că, doar ea, prin sentimentul de dragoste transmis, al iubirii ce o revarsă asupra lui, îi poate crea o nouă dinamică
DESPRE FARMECUL SONETULUI de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369964_a_371293]
-
dar și în câmpurile energetice ale omului. Simt parcă eul liric pregătindu-se de hibernare, după care va reveni , mai plin de entuziasmul indus de verdele firelor crude de iarbă... Poezia nu este alcătuită decât din două catrene și două terține, de fapt patru fraze, care concentrează în ele tablouri minunate ale naturii, toamna. Personificarea și epitetul personificator sunt mijloacele artistice cheie ale sonetului (cu o ultimă sforțare spre lumină ”copacii goi” ”se închină” la ceruri, ”copacii plânși”, dezgoliți de frunze
PROF. GEORGIA LANDUR VINTILĂ. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354396_a_355725]
-
destrăbălată, grobiană, fetidă, naturalist-indecentă, cu un vocabular dur, licențios în cel mai nevinovat sens, o semantică de mahala cu accent pe cuvinte porcoase, rezultată dintr-un misoginism patologic! Aurel M. Buricea scrie sonete, poezie de formă fixă (două catrene, două terține), care presupune rigoare, măiestrie și exercițiu elaborat în realizarea unei... „arhitecturi” lirice, fără o stucatură de dragul exibiționismului poetic. Deși a cochetat și cu altă poezie de formă fixă, haiku; cu eseul sau critica literară, în noua sa carte de sonete
LAUDATIO – LA ANIVERSARĂ „101 POEME – OPERA OMNIA – DE AUREL M. BURICEA de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357798_a_359127]
-
punând condiții, ca de la egal la egal, cu ușoare nuanțe spre un laic mai degrabă dubitativ decât manifest, conștient, deliberat: „...ce cale să aleg, Doamne, acum / când cenușa lumii mă pătrunde / și-n uitare visul s-a făcut scrum” (ultima terțină din sonetul 84, „Dincolo de cuvânt”, pag. 87). Adevărul este că poetul se complace într-o mistică de protecție, într-o alternativă de creștinism primitiv, de început de... inițiere apostolică. Adevărul este că poetul a alergat perpetuu după certitudini și a
LAUDATIO – LA ANIVERSARĂ „101 POEME – OPERA OMNIA – DE AUREL M. BURICEA de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357798_a_359127]
-
catren, rolurile se inversează, versurilor îmbrățișate revenindu-le obligația să îmbrățișeze. In felul acesta, el folosește în chip magistral, cum e și normal, doar două rime în primele opt versuri ale sonetului. Mai departe, însă, el încalcă celelalte reguli. În terține folosește trei rime, în loc de două, în mai bine de jumătate dintre sonete. Sigur că e mai comod așa, dar nu e firesc. O altă regulă ne impune să nu repetăm un cuvânt pe parcursul întregului sonet, cu excepția prepozițiilor și a conjuncțiilor
IUBIREA CARE MIȘCĂ SORI ȘI STELE de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359795_a_361124]
-
știe, este de origine italiană însemnând „cântec scurt”. Între obligațiile sale formale statuate în secolele al XIII-lea și al XIV-lea figurează ca centrală aceea a numărului de 14 versuri. În variantă franceză, sonetul are 2 catrene și 2 terține, în ultima terțină realizându-se o generalizare reflexivă. În cea italiană (Dante, Petrarca), el are 3 catrene și un distih sentențios, apoftegmatic. Alături de aceste variante regulate, istoria formei a reținut și sonetele neregulate ale lui Shakespeare. La noi, sonete valoroase
AURELIAN ZISU: O estetică a toxicităţii, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339592_a_340921]
-
origine italiană însemnând „cântec scurt”. Între obligațiile sale formale statuate în secolele al XIII-lea și al XIV-lea figurează ca centrală aceea a numărului de 14 versuri. În variantă franceză, sonetul are 2 catrene și 2 terține, în ultima terțină realizându-se o generalizare reflexivă. În cea italiană (Dante, Petrarca), el are 3 catrene și un distih sentențios, apoftegmatic. Alături de aceste variante regulate, istoria formei a reținut și sonetele neregulate ale lui Shakespeare. La noi, sonete valoroase au scris M.
AURELIAN ZISU: O estetică a toxicităţii, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339592_a_340921]
-
ce va apăsa discursul liric. b) Sub aspectul ambiguității, două răni au „Sonetele” lui Aurelian Zisu. Întâi este vorba de o rană formală, provenind dintr-o libertate în plus față de însăși libertatea adusă de forma fixă: libertate față de catrene și terține, o libertate față de sentenționizate și o alta față de măsura și ritmul versului. A doua rană o reprezintă deschiderea din titlu a unei izotopii tematice a rănii ce va lumina revelator mesajul volumului. c) Palierul pe care se face vizibilă suveranitatea
AURELIAN ZISU: O estetică a toxicităţii, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339592_a_340921]
-
a celor 12 stihuri (ultimele două versuri ale sonetului marchează concluzia „morala”, verdictul divin, asupra fenomenalului/ „phainomenon-ului” din lume: sunt/trebuie să se facă evidente accentele definitive/implacabile, divin-vaticinare) - pe de alta: 2 - NUNTA-HIEROGAMIA, întru SFERA PLATONICIANĂ, dintre catrene și terține! (Sonetul de întemeiere, cel italiano-provensal - este profund creștin, fiind conceput chiar sub Semnul CRUCII: catrenul 1 își caută terțina 1, catrenul 2 își caută terțina 2 - ÎNCRUCIȘÂNDU-SE!) Magia stihului/stilului lui THEODOR RĂPAN constă, esențial, chiar din Instaurarea Incantației
SOTERIOLOGIA IUBIRII, IMN AL GLORIEI RE-TRĂIRII SINELUI ÎN UNIVERSUL CREAŢIEI PRIN IUBIRE DIVINĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342099_a_343428]
-
sunt/trebuie să se facă evidente accentele definitive/implacabile, divin-vaticinare) - pe de alta: 2 - NUNTA-HIEROGAMIA, întru SFERA PLATONICIANĂ, dintre catrene și terține! (Sonetul de întemeiere, cel italiano-provensal - este profund creștin, fiind conceput chiar sub Semnul CRUCII: catrenul 1 își caută terțina 1, catrenul 2 își caută terțina 2 - ÎNCRUCIȘÂNDU-SE!) Magia stihului/stilului lui THEODOR RĂPAN constă, esențial, chiar din Instaurarea Incantației Vieții întru Demnitatea Frumosului - Incantație prin care Orfeu și Hristos sunt ajutați să recupereze lumea noastră „modernă”, căzută, adică
SOTERIOLOGIA IUBIRII, IMN AL GLORIEI RE-TRĂIRII SINELUI ÎN UNIVERSUL CREAŢIEI PRIN IUBIRE DIVINĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342099_a_343428]
-
accentele definitive/implacabile, divin-vaticinare) - pe de alta: 2 - NUNTA-HIEROGAMIA, întru SFERA PLATONICIANĂ, dintre catrene și terține! (Sonetul de întemeiere, cel italiano-provensal - este profund creștin, fiind conceput chiar sub Semnul CRUCII: catrenul 1 își caută terțina 1, catrenul 2 își caută terțina 2 - ÎNCRUCIȘÂNDU-SE!) Magia stihului/stilului lui THEODOR RĂPAN constă, esențial, chiar din Instaurarea Incantației Vieții întru Demnitatea Frumosului - Incantație prin care Orfeu și Hristos sunt ajutați să recupereze lumea noastră „modernă”, căzută, adică (dacă ne raportăm la episodul Grecia
SOTERIOLOGIA IUBIRII, IMN AL GLORIEI RE-TRĂIRII SINELUI ÎN UNIVERSUL CREAŢIEI PRIN IUBIRE DIVINĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342099_a_343428]
-
gestul timpului”, de ”cântece de crizantemă”, de ”sondele iubirii” ce storceau ”ecou fierbinte”, de mirare a inimii. Poeziile se disciplinează în forme clasiciste, devin melodioase, bine articulate sintactic, se restrâng spațial până la contururi miniaturale, se organizează armonios în catrene, distihuri, terține sau sextine, refuzând discursul monologic extins marcat de retorică: ”Aleea crinilor în floare / A revenit în timpul meu - / În suflet soarele răsare / Cu dorul dat de Dumnezeu” (Aleea crinilor în floare) În corul din biserică am visat să cânt/ Găseam în
CARDIOGRAMA LIRICĂ A RENATEI VEREJANU de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347375_a_348704]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > CATRENE ȘI TERȚINE Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 314 din 10 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Catrene și terține Au potopit iar florile-n pridvoare: Ortensii, anemone și glicine - Să fac buchete numai pentru tine, Cu lună și cu stele
CATRENE ŞI TERŢINE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348474_a_349803]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > CATRENE ȘI TERȚINE Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 314 din 10 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Catrene și terține Au potopit iar florile-n pridvoare: Ortensii, anemone și glicine - Să fac buchete numai pentru tine, Cu lună și cu stele călătoare. Un drum de elegante serpentine E inundat de liniști și de soare, Și fiecare zi e săprbătoare Turnată
CATRENE ŞI TERŢINE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348474_a_349803]
-
florile-n pridvoare: Ortensii, anemone și glicine - Să fac buchete numai pentru tine, Cu lună și cu stele călătoare. Un drum de elegante serpentine E inundat de liniști și de soare, Și fiecare zi e săprbătoare Turnată în catrene și terține. Vibrează satmosferă transparentă, Iluzii trec, fără contur, eterne, Ecou de melodie ascendentă. Cu ploaia amintirilor se-așterne Covorul de tăcere aparentă, Iar cerul vast iluziile cerne. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Catrene și terține / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
CATRENE ŞI TERŢINE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348474_a_349803]
-
zi e săprbătoare Turnată în catrene și terține. Vibrează satmosferă transparentă, Iluzii trec, fără contur, eterne, Ecou de melodie ascendentă. Cu ploaia amintirilor se-așterne Covorul de tăcere aparentă, Iar cerul vast iluziile cerne. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Catrene și terține / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 314, Anul I, 10 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
CATRENE ŞI TERŢINE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348474_a_349803]
-
biblice, se așază ca sub o „stea noao” sub raza unui umanism creștin, care este un sigiliu al epocii. Paradoxul ar fi că acest cărturar cu o imaginație spectaculoasă și terifiantă a răului, care s-ar fi desfătat, desigur, citind terținele Infernului lui Dante, are o statornică încredere în posibilitatea unei lumi mai bune. Meliorist, propunerile lui de combatere a strâmbătății și a stricăciunii conțin însă și o doză de himeric. Mijesc în didahiile lui A.I. și muguri narativi, însă firul
ANTIM IVIREANUL (c. 1660 – 3.IX.1716). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285382_a_286711]