553 matches
-
și morală a satului lor. Voi examina în continuare alte variabile relevante pentru a completa imaginea celor două comunități. Pământ, muncă, teritorialitate Poate că nici una din problematicile globalizării nu este atât de relevantă în discuția despre comunitate ca aceea a teritorialității, a relației cu pământul. Globalizarea aduce cu ea extrateritorialitatea, lipsa nevoii de a mai fi atașat, legat de un spațiu. Locul în care se dezvoltă noua cultură globală, este, spune Bauman (2001: 43), o "zonă liberă de comunitate", în care
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
caracterizată de trei atribute: spațiu sau teritoriu, organizare socială sau instituții sociale ce permit interacțiunea regulată a rezidenților și interacțiune socială pe probleme de interes comun (Wilkinson, 1991). O altă definiție a comunității afirmă că atributele principale ale comunității sunt teritorialitatea și interese comune împărtășite de membrii acesteia (Hillery, 1955). Analiza de față, pornește de la aceste două definiții și își asumă opinia conform căreia forța și consistența unei comunități în speță rurale este dată de două elemente: i. frecvența și calitatea
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ceva cu semnificații mult mai adânci și mai vitale pentru existența lor, decât ceea ce se întâmplă departe. Transportul rapid și neproblematic, pe de altă parte, are și el ca efect, în spațiile sociale globalizate schimbarea semnificațiilor spațiului prin reducerea distanțelor. Teritorialitatea devine un concept superfluu și neesențial în analiza unui spațiu supus globalizării. Astăzi se vorbește chiar de identități deteritorializate (Berking, 2003), în sensul că spațiul nu mai este conceptualizat și înțeles în termen de teritoriu, iar identitatea nu mai are
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ce populează spațiul rural sunt dependenți de fapt de teritoriu (spațiu) și anotimpuri (timp). Pentru oamenii care locuiesc aici, spațiul continuă să fie spațiu și încă unul încărcat de istorie, simboluri, semnificație. El continuă să fie o miză importantă, iar teritorialitatea este încă o bază de construire a identității (poate de aceea conflictele produse de modul de împărțire a pământului prin reîmproprietărire sunt încă atât de vii). Se simt acasă doar în satul lor, orice alt loc le este străin, adică
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
teritoriu, o limbă și elemente culturale comune, gestionarea aspectelor etnice se face prin apelul la cultural, la elemente subiective cum ar fi reprezentări percepții, stereotipuri, etc, și rareori, sau deloc, prin apelul la elemente obiective ale etnicității cum ar fi teritorialitatea, sau aspecte administrativ-politice. În acest caz multe din mărcile identitare culturale sunt în același timp și etnice: astfel limba, religia, portul cultural, modul de locuire, obiceiurile, ritualurile de trecere sunt semne distinctive la nivel cultural, dar ele deosebesc în același
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
dificil pentru democrații să-și arate respectul reciproc dacă longevitatea democrațiilor nu este garantată. Dincolo de prăpastia ce separă pacifismul democratic de paradigma realistă există un punct comun, subliniat de criticii ambelor teorii: concentrarea exclusivă asupra unităților politice suverane definite prin teritorialitate - state. Exact limitarea la aceste unități politice particulare favorizate și de realism face obiectul uneia dintre rarele inițiative de a aborda fenomenul păcii democratice în contextul mai larg al globalizării și al noii fragmentări mondiale. Din coliziunea tematicii pacifismului democratic
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
dintre rarele inițiative de a aborda fenomenul păcii democratice în contextul mai larg al globalizării și al noii fragmentări mondiale. Din coliziunea tematicii pacifismului democratic cu problematica transnațională, Barkawi și Laffey extrag concluzia că prin favorizarea statului suveran definit prin teritorialitate, teoria păcii democrate pare a fi incapabilă să considere atât efectele generale ale globalizării, cât și transformările sociale particulare, cum ar fi impactul procesului de decolonizare, al organizațiilor transnaționale ori transformările în ceea ce privește folosirea forței la nivelul sistemului internațional (Barkawi și
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
angrenate în ordinea globală, în timp ce altele devin marginalizate. Economiile naționale sunt reorganizate de procesele globalizării economice, astfel încât spațiul economic național nu se mai suprapune peste limitele teritoriale naționale. Globalizarea este privită ca o transformare în care intră în relație suveranitatea, teritorialitatea și puterea statală. În această relație, globalizarea transformă sau reconstituie puterea și autoritatea guvernelor naționale. Dar termenul de suveranitate capătă o conotație nouă, în sensul că trebuie privită ca o resursă de negociere în contextul unei politici caracterizate de rețele
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
oamenii politici, instituții și organizații economice cu care colaborează la limita legii, dublate de activități ilegale; acces facil la anumite resurse cu ajutorul sau complicitatea politicienilor și a autorităților publice locale; obținerea de protecție în fața justiției prin legături cu instituțiile statului; teritorialitate - își exercită puterea pe un anumit teritoriu. Corupția, unul dintre instrumentele cu care „lucrează” organizațiile infracționale, mafiote sau chiar de crimă organizată este un flagel extins, globalizarea amplificând volumul activităților și beneficiilor. Barometrul global pe tema corupției, publicat cu ocazia
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
este prinsă Între vechea politică a teritoriului cu hotare bine definite și noua politică a spațiului global. Încearcă să Împace noile realități politice și comerciale globale cu constrângerile impuse de membrii săi, a căror autonomie și legitimitate sunt legate de teritorialitate. Nu este de mirare că Jacques Delors, fostul președinte al Comisiei europene, s-a referit la Uniunea Europeană ca la „un obiect politic neidentificat”68. Confuzia Uniunii Europene cu privire la noțiunea de geografie În era diasporelor culturale și a fluxurilor comerciale globale
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
pe oameni să transceandă vechile loialități și să facă din visul european un vis universal viabil?”. Însă, cu toate că nu este o sarcină simplă, va trebui să fim capabili să ne lărgim ideea de atașament la drepturile și obligațiile bazate pe teritorialitate, la drepturile și obligațiile umane universale bazate pe participarea noastră colectivă pe o planetă În care locuim cu toții. Vulnerabilități comune și conștiință planetară Înainte ca scepticii și cinicii să spună că așa ceva este imposibil de realizat, permiteți-mi să spun
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
rând, este cetățenia mobilității, care cuprinde drepturile și responsabilitățile vizitatorilor și turiștilor În trecere prin alte țări și culturi 12. Toate aceste segmente noi de cetățenii există atât În interiorul statelor-națiune, cât și dincolo de granițele lor. Fiecare subminează În felul ei teritorialitatea statului-națiune ca domeniu exclusiv al exercitării cetățeniei. Noile forme de cetățenie deteritorializează drepturile și le fac universale În natură și scop. Problema, notează Urry, este că „există o contradicție În creștere Între drepturi, care sunt universale și definite la nivel
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
mână întinsă (regula reciprocității), nu vorbim de funie în casa spânzuratului (regula de selectare a temelor), când dorim să trecem înaintea cuiva, îi prezentăm, preventiv, scuzele noastre (ritual de compensare) etc.” (apud Lohisse, 2002, p.154). Goffman observă și rolul teritorialității în comunicare: „Am menționat două tipuri de locuri în care pacienții au un control neobișnuit: locurile libere și teritoriile de grup. Ei le împart pe primele cu orice alt pacient, și pe celelalte, doar cu câteva persoane (selectate în acest
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
pe primele cu orice alt pacient, și pe celelalte, doar cu câteva persoane (selectate în acest sens)” (Goffman, 1991, p. 216). Este evident că, în condițiile limitării accesului spațial - perspectivă oferită în cele două tipuri de instituții studiate de autor-, teritorialitatea devine un element extrem de important în influența pe care o exercită asupra actului comunicării. ¬ Etnometodologia. Figura centrală a curentului etnometodologic este reprezentată de Harold Garfinkel, profesor la Universitatea California (și fost student al lui Parsons, la Harvard). Etnometodologia pornește de la
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
poate fi judecată și investigată după un singur tip de logică evolutivă (cum ar fi demersul de la teorie la experimentarea practică). Trebuie luate în considerare dinamicile instituționale, instrumentale, politice și economice, iar denumirea de „domenii ale cunoașterii”, tributară ideii de teritorialitate epistemică, ar putea fi înlocuită cu cea de domenii ale practicii situate instituțional, instrumental, politic și economic. Noua perspectivă, caracterizată prin integrare și diversitate - interdisciplinară, în natura ei -, aduce un plus de sensibilitate la ceea ce, de regulă, este numit cerere
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
acesteia conferă prestigiu: clasamente instituționale și departamentale, recunoaștere și apreciere în cadrul comunității academice, statut de „vedetă” științifică. Iată cum disciplina ajunge să constituie un criteriu de organizare pentru cunoaștere, pentru viața academică instituționalizată și pentru practicile sociale derivate. Ideea de teritorialitate implicată de disciplină, chiar dacă nu vorbim despre o teritorialitate neapărat fizică, se bazează pe câteva elemente care creează cadrul de disciplinare al acestui tip de structură: • Modul de organizare/stocare și transmitere a cunoașterii. Se produce o evoluție bazată pe
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
apreciere în cadrul comunității academice, statut de „vedetă” științifică. Iată cum disciplina ajunge să constituie un criteriu de organizare pentru cunoaștere, pentru viața academică instituționalizată și pentru practicile sociale derivate. Ideea de teritorialitate implicată de disciplină, chiar dacă nu vorbim despre o teritorialitate neapărat fizică, se bazează pe câteva elemente care creează cadrul de disciplinare al acestui tip de structură: • Modul de organizare/stocare și transmitere a cunoașterii. Se produce o evoluție bazată pe principii structuraliste, în care obiectul de studiu este centrum-ul
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
Dinamica relațiilor de putere este factorul politic implicat aici. Disciplina, prin construcția instituțională pe care o generează, încearcă să disciplineze lumea după un set de norme și criterii bine definite. Acest proces are o puternică semnificație politică, datorită noțiunii de teritorialitate pe care o implică: teritoriul academic este demarcat prin frontiere stabilite de procesul de formare a disciplinelor. Evoluțiile politice și ideologice care, în mod firesc, afectează sistemul instituțional științific joacă un rol determinant în puterea programelor disciplinare. Foucault susținea că
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
al individualizării îl constituie acela că elevul nu are realmente oportunitatea de a observa competența profesorului, cele zece minute acordate săptămânal unui asemenea exercițiu relațional fiind insuficiente. Un rol primordial în reglarea mecanismelor influenței educaționale îl au spațiul personal și teritorialitatea. Hall (1966) declara că omul nu se termină acolo unde se termină epiderma lui, fiind posesorul unui spațiu personal care nu se vede, iar Hayduk (1978) edifica modelul trifactorial al spațiului personal, rezultând un cilindru cu trei diametre diferite: la
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
în această privință, ceea ce consolidează opinia unei socializări diferite (de reprimare a afectelor la bărbați: "Nu plînge ca o fată" și de supralicitare a afectelor la fete: "O fată trebuie să fie sensibilă, răbdătoare, delicată"). Diferențele de expresie facială, postură, teritorialitate (bărbații ocupă mai mult spațiu în raport cu femeile) sînt dublate de diferențe gestuale. Comportament feminin Comportament masculin * Femeile utilizează mai puține gesturi decît bărbații, dar utilizează discriminator repertoriul de gesturi (mai puține gesturi cînd interacționează cu femei, dar mai multe cînd
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
care separă teritoriile între ele... Inventarea teritoriului de către oameni corespunde într-un fel socializării spațiului, înscrierii spațiului în structurile simbolice prin care el devine nu doar o formă, ci o formă dotată cu sens" (B.Lamizet, 1992:262). Cercetătorii fenomenului teritorialității consideră că instinctul teritorial (esențial la animale) își păstrează centralitatea și în comunicarea umană: "Manifestările sale s-au diversificat și nuanțat pe potriva evoluției raporturilor sociale" (M.Dinu, 1997:216). Relațiile pe care indivizii le întrețin unii cu ceilalți și cu
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
și diferențială a diverselor tipuri de spații și distanțe. 9.2. Proxemica. Definiție și delimitări Proxemica reprezintă în viziunea creatorului său antropologul american E.T.Hall "studiul perceperii și utilizării spațiului de către om" (1981:191), domeniu corelabil activităților comportamentale legate de teritorialitatea etologilor. De-a lungul dezvoltării sale, pro-xemica a fost numită și "topologie umană", "oriologie sau studiul frontierelor", "spațiu social ca biocomunicare" sau "microspațiu al întîlnirilor interpersonale", reținîndu-se în final termenul de pro-xemică. Proxemica investighează deci modul în care individul structurează
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
avînd o fază apropiată și una îndepărtată. i) distanța intimă este distanța dragostei, protecției, mîn-gîierii, îmbrățișării, dansului, dar și a agresiunii, a încleștării violente. Situată între 0-0,5 m ea permite atingerea interlocutorului, pătrunderea în spațiul său. Specialiștii au considerat teritorialitatea proiecția simbolică a omului în spațiul înconjurător, proiecție supusă unor codificări stricte, dar pe care umanitatea a tratat-o ca și problema sexului: prin eludare sau la modul neserios (cf. și Paolo Fabbri, 1968:69). Dacă un individ intră în
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
tendința de a se refugia într-o cochilie, de a se izola. Elementele cele mai fixe au căpătat primele statut teritorial. Întîi au fost ocupate paturile, apoi locurile la masă și după aceea scaunele" (J. Corraze, 1988:175). Dominarea și teritorialitatea fac parte dintr-un continuum, prin care se evită confruntarea directă și permanentă dintre indivizii unui grup. 9.6. Proxemică și pattern cultural Dacă unele corelații proxemice sînt întîmplătoare, generate de un anumit context (de pildă, un zgomot puternic sau
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
sociale, poftelor nesățioase, invidiilor și permanentelor insatisfacții. Această logică egalitaristă, purtătoare de exigențe fără sfârșit, devine tot mai fermă în zilele noastre datorită finalităților numite autonomie subiectivă, sănătate, bunăstare, divertisment, comunicare, care se caracterizează prin aceea că sunt axiomatice fără teritorialitate fixă, că își împing tot mai departe frontierele și ignoră orice saturare. Dacă există vreo analogie funcțională și structurală între ofertă și cerere, ea nu ține atât de „două sisteme de diferențiere”18, cât de două ordine nedefinite (piața, individul
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]