83 matches
-
altă parte”. După ce o slujnică îl violează pe Karl, provocând exilul acestuia „ca o primă deteritorializare”, Clara, un fel de soră ambiguă și tiranică, îi aplică procedee de judo, aflându-se la originea rupturii sale de unchiul Jakob, „a doua teritorializare a eroului”. În regulă generală, menajerele, slujbașele mărunte sunt cele care, „dat fiind că se află deja prinse într-o mașinărie birocratică, au cea mai mare capacitate de a o face să deraieze”. Rolul lor culminează atunci când reușesc să detașeze
Portret de grup cu Statuia Libertății by Corina Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/3992_a_5317]
-
poate nega forța minorului, că regimul opresiv și normativ este brăzdat de strategii de libertate, că instituționalul sau centralitatea sunt roase pe dinăuntru de marginalitate și de periferie. Într-un sistem politico-literar stratificat poate interveni oricând ruptura, iar procesul de teritorializare nu poate fi desprins de inițiativele culturale de deteritorializare. M. H. Simionescu bricolează o structură romanescă rizomatică, rupând orice înțeles al literaturii mimetice și al ideologiei propagandistice. În același timp, satira și/sau parodia prozatorului se adresează "fatalității abrevierii în
Strategii literare by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Journalistic/9703_a_11028]
-
termice (frigul exterior, răceală /senzația de căldură, sudorile fierbinți). Rezultat al forțelor opuse de contracție și dilatare, compresia corporală cuprinde aceleași faze că și dezagregarea din Catastrofă: discrepanta dintre nevoia de intimidare și impulsul implicării active în socializarea militară, de-teritorializarea identitara (aici, sub forma prejudecății etnice - încurajate de superiori și resimțite opresiv de Itic Ștrul - a vinovăției subînțelese / originare), brizarea "programului" cerebral (deși amenințat cu lichidarea dacă se va întoarce la unitate, Itic Ștrul nu poate concepe soluția dezertării, deoarece
Corpuri dezarticulate by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17699_a_19024]
-
autoare: și alții - mulți alții - fac geografie literară. Michel Collot, Christine Baron, Bernard Wesphal, Michel Deguy (cu geopoetica, dezvoltată de Kemeth White), Franco Moretti. Nu sunt excluși Deleuze și Guattari (cu geofilozofia ). Sunt autori necesari și atunci când discutăm conceptele de teritorializare, deteritorializare și reteritorializare, atât de importante în acest timp al fericirilor și nefericirilor globalizării, și când ne ocupăm de modernitatea și postmodernitatea literaturii. „Premisele unei noi abordări: geografia literară” din introducere poate stimula cercetări importante pentru înțelegerea literaturi noastre. E
Mircea Eliade, altfel by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/3066_a_4391]
-
este că starea de confederare a celor 14 sate tradiționale ale Vrancei nu poate fi altceva decât o fază din procesul social de dizolvare a unei organizații tribale. În Vrancea, epoca dintre 1755 și 1840 reprezintă o fază întârziată de teritorializare parțială către colectivități sătești a unei organizații de origini tribale, Vrancea păstrându-și, de fapt, stăpânirea întregii averi colective și dând satelor doar fragmente din patrimoniul total, fragmente din ce în ce mai mari, desigur, cu caracter din ce în ce mai statornic, totuși sub forma unor simple
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
a cauzat dizolvarea aranjamentului) și va oferi o interpretare alternativă, dintr o perspectivă instituționalistă, a motivelor dizolvării nivelului confederativ. Se poate deci afirma că direcția generală a devoluției aranjamentului instituțional este cea către privatizare, sub două forme: privatizarea pe sate (teritorializarea, statornicirea hotarelor între sate și descentralizarea decizională, inclusiv scăderea acceptanței autorității confederației) și, respectiv, privatizarea individuală a resurselor. Privatizarea privește toate resursele comune sau bunurile publice enumerate mai sus ca fiind gestionate sau produse de aranjament. Unele dintre ele, ca
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
nu este și necesar: mai degrabă, nivelul confederal ar fi putut asigura tranziția de la devălmășia pe toată Vrancea la confederația satelor cu obști teritorializate. O asemenea confederație nu ar fi inclus nicio contradicție. Se prea poate ca stimulentele în direcția teritorializării pe sate și tendințele de acaparare privată să fi crescut incidența conflictelor interne prin comparație cu perioada anterioară jumătății secolului al XVIII-lea, deși lipsesc datele care să permită o asemenea comparație. Totuși, ceea ce știm este că nivelul confederal și-
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
procese asociate expansiunii capitalismului (progresul tehnologiei de exploatare și a transportului, creșterea apetenței de consum, creșterea demografică), acest lucru a facilitat integrarea treptată a zonei în economia națională, dar a cauzat și importante alterări ale structurii stimulentelor, anume în direcția teritorializării și privatizării resurselor. În plus, a crescut mizele și frecvența diverselor încercări de apropriere privată venite din exteriorul și interiorul aranjamentului. În raport cu aceste presiuni de teritorializare, privatizare și apropriere, am observat că nivelul confederal al aranjamentului a funcționat mai degrabă
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
economia națională, dar a cauzat și importante alterări ale structurii stimulentelor, anume în direcția teritorializării și privatizării resurselor. În plus, a crescut mizele și frecvența diverselor încercări de apropriere privată venite din exteriorul și interiorul aranjamentului. În raport cu aceste presiuni de teritorializare, privatizare și apropriere, am observat că nivelul confederal al aranjamentului a funcționat mai degrabă satisfăcător, administrând timp de 150 de ani procesele de teritorializare și privatizare și arbitrând conflictele asociate, apărându-se cu succes împotriva apropriatorilor externi și ieșind chiar
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
frecvența diverselor încercări de apropriere privată venite din exteriorul și interiorul aranjamentului. În raport cu aceste presiuni de teritorializare, privatizare și apropriere, am observat că nivelul confederal al aranjamentului a funcționat mai degrabă satisfăcător, administrând timp de 150 de ani procesele de teritorializare și privatizare și arbitrând conflictele asociate, apărându-se cu succes împotriva apropriatorilor externi și ieșind chiar întărit din aceste încercări. Procesele de teritorializare și privatizare au fost adaptări ale sistemului, constând în îmbunătățirea drepturilor de proprietate astfel încât să maximizeze nivelul
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
nivelul confederal al aranjamentului a funcționat mai degrabă satisfăcător, administrând timp de 150 de ani procesele de teritorializare și privatizare și arbitrând conflictele asociate, apărându-se cu succes împotriva apropriatorilor externi și ieșind chiar întărit din aceste încercări. Procesele de teritorializare și privatizare au fost adaptări ale sistemului, constând în îmbunătățirea drepturilor de proprietate astfel încât să maximizeze nivelul de captare a beneficiilor rezultate din exploatarea resurselor pe baze cât mai corecte. Încercările de apropriere de către boieri și alți actori externi au
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
Sub aspect fiscal, secuii, crescători de vite, erau datori să achite regalității dări în animale, în 1256, regele Bela IV vorbește deja despre darea (zeciuiala) "Siculorum et Olachorum". Istoria secuilor în Transilvania, spune Ș Papacostea, este aceea a unei progresive teritorializări a unei societăți gentilice și a unei evoluții lente spre forme de organizare seniorial-feudale. În secolul al XIII-lea, sistemul de organizare la secui este cel tradițional gentilic, dar își face apariția stăpânirea, cu titlu personal, a pământului-în secolele XI-XII
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și exterior. Ideea lui principală este că obligațiile și îndatoririle depășesc în mod constant hotarele statului suveran. Suveranitatea, afirmă Connolly, "limitează prea riguros identificările și loialitățile ce trec dincolo de ea", fiind astfel necesară promovarea unui spirit al democrației ce depășește teritorializarea, întretăind statul la toate nivelurile (1991: 480). El numește acest fapt "dezagregarea democrației", sau, mai bine spus, "deteritorializarea democrației". "Ceea ce este necesar din punct de vedere politic", spune el, "este o serie de mișcări transnaționale și non-statale, organizate de-a
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
suveran. Dar Campbell, ca și Connolly, este interesat de dezvoltarea unui spirit de pluralitate democratică ce ar promova toleranța și multiculturalismul în cadrul și dincolo de granițele statului. Promovând o afirmare activă a alterității, acest spirit ar rezista logicii statului suveran, de teritorializare și captură. Etica postmodernă Postmodernismul pune următoarea întrebare: ce s-ar întâmpla cu semnificația eticii în afara paradigmei subiectivității suverane? Există două variante legate de etică ce se dezvoltă ca urmare a reflecțiilor postmoderne asupra relațiilor internaționale. Una dintre ele contestă
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
patrimonializate crește, dar el include sectoare cât se poate de diverse (și de neașteptate) ale vieții sociale: monumente, arhive, obiecte, locuri, cartiere, situri, teritorii, moduri de viață, meșteșuguri, corporalitate, limbi, media, planetă, fonduri marine, umanitate... Proliferare care se potrivește cu teritorializarea lor: obiectele obișnuite și anonime, arhitecturile fără arhitect din regiuni particulare se amestecă de acum cu operele renumite care transcend națiunile și culturile. • Înscrierea și clasarea în patrimoniul istoric național Statul dobândește lucruri sau bunuri care îl preced și sunt
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
205, 217, 283. Tarifare, 109, 206, 211. Teatru, 33-34, 86, 96, 116, 194, 200, 202, 217. Tehnici, 27, 30, 55-56, 76, 99, 103-104, 108-109, 148, 162, 169, 212, 234, 266, 297, 299. Televiziune, 90, 96, 122, 131, 218. Teodicee, 149. Teritorializare, 228. Tipologie, 13, 30, 68, 111, 113-115, 117, 120, 132, 142, 235, 296. Transgresiune, 186. Transmitere, 28-29, 48, 153, 181, 187, 225-226. Transmutare, 43, 253. U Unanimitate, 214, 217, 301. Univers cultural / simbolic, 130. Universalism, 214. Uruguay Round, 218. Utilizări
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
a inegalității sociale, legată de dificultățile mai pronunțate de inserție profesională și socială a tinerilor proveniți din familii imigrate este, fără îndoială, în joc. Concentrarea și marginalizarea spațială a acestor populații (Dubet și Lapeyronnie, 1992; Graffmeyer, 1996) contribuie la o teritorializare mai puternică a delincvenței de proximitate, în cadrul căreia "violența în școală" poate fi considerată o formă hiperspecifică minorilor (Debarbieux, 2003). Această teritorializare nu doar că nu este resorbită, dar tinde să se accelereze o dată cu creșterea nebunească a pieței locuințelor din
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
în joc. Concentrarea și marginalizarea spațială a acestor populații (Dubet și Lapeyronnie, 1992; Graffmeyer, 1996) contribuie la o teritorializare mai puternică a delincvenței de proximitate, în cadrul căreia "violența în școală" poate fi considerată o formă hiperspecifică minorilor (Debarbieux, 2003). Această teritorializare nu doar că nu este resorbită, dar tinde să se accelereze o dată cu creșterea nebunească a pieței locuințelor din centrul orașelor mari și mijlocii ale Franței. Este foarte posibil ca această dificultate legată de piața urbană să radicalizeze procesul de "prăbușire
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
culturale sportive de depășire a propriilor bariere fizice și psihice, de atingere a noi recorduri și de ieșire din cadrele înguste ale obișnuitului. Un simț al dezmărginirii și al intensificării experiențelor și al experimentelor vieții împinge știința medicală să descopere teritorializări corporale inedite, noi accelerări ale vibrațiilor vieții, noi mutații în identitatea umană, dar și noi accepții ale morții. Entitatea virtuală se confruntă în mod imanent cu noi forme de întrupare în cyberspațiu și/sau în realitatea virtuală, mijlocite de juxtapunerea
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
cu alte subiectivități, urmărind un traseu circulator, prin conexiunile și fluxurile în care se integrează și simultan se dezintegrează, mai degrabă decât un tipar al alinierii. Totuși, acest lucru nu înseamnă că identitatea online nu este o spațialitate deopotrivă a teritorializării și a deteritorializării, a sedimentării și a devenirii, a netezimii și a striațiilor (în sens deleuzo-guattariană. Astfel, a fi online poate însemna și a fi inline, prin operarea unei analogii cu expresia franțuzească en ligne. Extrapolând, se poate afirma că
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
a întretăierilor nomade, hibride și diferențiale. Suportând intruziuni protezice, interfațări ale alterității, incursiuni ale biogeneticii, postumanul, intermediar și evolutiv, amalgamează interiorul și exteriorul, subiectivul și obiectivul, artificialul și naturalul, ficționalul și contingentul. Deopotrivă identitate și dezidentificare, identitatea postumană este o teritorializare a contradicțiilor: un spațiu al contestării și al redimensionării, o corporalitate care împuternicește și care constrânge, un construct mintal care deopotrivă înrădăcinează și care destabilizează. Aceasta pare a fi panorama modelelor corporal-identitare la granița cu tehnocultura. Precum corporalitatea nu trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
ca unitate sanitară de bază trebuia să cuprindă spitalul propriu-zis cu secții de specialitate, policlinica cu servicii de specialitate, dispensarele de circumscripție urbană și dispensarele de întreprindere și uzină, constituind împreună o unitate funcțională organizatorică și administrativă, reglementată pe principiul teritorializării. Dacă etapa anilor 1959-1965 poate fi considerată etapa redresării sanitare, după starea sanitară precară în care se găsea România după al Doilea Război Mondial, etapa anilor 1965-1980 poate fi considerată etapa modernizării și perfecționării domeniului ocrotirii sănătății (atât cât a
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
și asupra nivelului local. Acest avînt a fost asigurat de două mișcări: explozia tehnologiilor comunicării care nu ocolește nici un teritoriu 68 și voința publică de descentralizare, concretizată în legile din 1982. Una din consecințele tehnologizării comunicării, adesea amintită, este de-teritorializarea relațiilor sociale, fiindcă permite interacțiunea la distanță. Însă în sistemul politic francez s-a remarcat o resurgență a vieții politice locale. Legile din 1982 privind descentralizarea au favorizat, într-adevăr, recrudescența interesului pentru teritoriile politice infra-naționale, precum departamentul și comuna
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
anul 112277, prin distincția și delimitările stabilite între spiritual (Spiritualia) și temporal (Temporalia), dezarticula instituția imperială, ce făcuse din asocierea Bisericii la guvernare temelia politicii sale de consolidare a Imperiului. Consecințele cele mai grave s-au manifestat prin procesul de teritorializare a "ducatelor etnice" în zeci de principate laice și ecleziastice. Urmarea a fost coruperea atribuțiilor puterii imperiale. Suveranitățile princiare care se constituiau se vor opune puterii împăratului atât ca "reprezentante ale țării" în cadrul dualismului constituțional creat, cât și prin intermediul propriilor
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
și 1548, în care au fost respinse încercările de înstrăinare a guvernării autoritare. După abdicarea lui Carol Quintul imperiul s-a dezmembrat. Principatele teritoriale germane și statele naționale vest-europene vor forma noul sistem statal european. Reforma a favorizat mai întâi teritorializarea principilor. În termenii luptelor bogate în peripeții, pacea de la Augsburg (1555) le acorda dreptul de a stabili religia propriilor supuși. Protestantismul 196 este pus pe picior de egalitate cu catolicismul. Astfel, diviziunea religioasă a Germaniei a fost "legalizată". Reforma și
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]