502 matches
-
9), (4) și (21)) după diferențialele noilor variabile, identificând astfel noua funcție. Această funcție este un "potențial termodinamic": derivatele ei parțiale furnizează noile ecuații caracteristice (termică și calorice). Unele tratate de termodinamică folosesc termenul de "funcție termodinamică" pentru desemnarea potențialului termodinamic. Potențialele termodinamice utilizate curent sunt enumerate mai jos, împreună cu diferențialele lor totale și ecuațiile caracteristice care derivă din ele. Parametrizările de mai jos ale cantității de căldură schimbată într-o transformare elementară reversibilă definesc proprietăți ale sistemului numite (impropriu) "constante
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
și (21)) după diferențialele noilor variabile, identificând astfel noua funcție. Această funcție este un "potențial termodinamic": derivatele ei parțiale furnizează noile ecuații caracteristice (termică și calorice). Unele tratate de termodinamică folosesc termenul de "funcție termodinamică" pentru desemnarea potențialului termodinamic. Potențialele termodinamice utilizate curent sunt enumerate mai jos, împreună cu diferențialele lor totale și ecuațiile caracteristice care derivă din ele. Parametrizările de mai jos ale cantității de căldură schimbată într-o transformare elementară reversibilă definesc proprietăți ale sistemului numite (impropriu) "constante de material
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
în aplicațiile practice. Există transformări în care, pe lângă schimb de "căldură" și "lucru mecanic", are loc un schimb de "substanță". De exemplu, o cantitate de fluid schimbă substanță cu exteriorul în cursul proceselor de evaporare și condensare. Noțiunea de sistem termodinamic poate fi lărgită, pentru a include astfel de fenomene în care masele componentelor sistemului se modifică. Fie un sistem cu formula 124 componente, de mase variabile formula 125 care se adaugă variabilelor de stare. Alegând ca potențial termodinamic entalpia liberă, aceasta va
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
condensare. Noțiunea de sistem termodinamic poate fi lărgită, pentru a include astfel de fenomene în care masele componentelor sistemului se modifică. Fie un sistem cu formula 124 componente, de mase variabile formula 125 care se adaugă variabilelor de stare. Alegând ca potențial termodinamic entalpia liberă, aceasta va fi o funcție formula 126 Relațiiile (31) trebuie completate pentru a ține cont de noile variabile: unde Funcțiile formula 131 definite în (35) se numesc "potențiale chimice" ale componentelor respective. În acest formalism masele componentelor apar ca variabile
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
spune că entropia stării finale va fi mai mare decât entropia stării inițiale numai dacă transformarea este adiabatică. Iar formulări de genul „entropia Universului crește” sunt fundamental greșite, întrucât Universul, care nu poate fi delimitat precis, nu este un sistem termodinamic. Din principiul al doilea al termodinamicii rezultă că, în transformări în care variabilele de poziție rămân constante, ca și în transformări în care variabilele de forță rămân constante, entropia este o funcție monoton crescătoare de temperatura absolută. Conform unei teoreme
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
celelalte variabile de stare și, întrucât entropia este definită până la o constantă aditivă, ea poate fi aleasă zero prin convenție. Afirmația că acesta este cazul, pentru orice sistem, constituie "principiul al treilea al termodinamicii": Rezultă de aici comportarea câtorva mărimi termodinamice atunci când temperatura tinde către zero absolut:
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
să aibă loc un schimb de căldură cu rezervorul. În pasul al doilea o anumită cantitate de căldură "Q" este preluată de la rezervor și transformată în lucru mecanic. Îndepărtarea partiției și repunerea ei în poziția inițială nu au nici un efect termodinamic. La sfârșit, starea gazului este aceeași cu cea de la început, deci și entropia sa e neschimbată: rezervorul însă a pierdut entropia "Q/T" transmisă gazului. În concluzie, entropia totală a universului a scăzut cu "Q/T" datorită activității demonului. Această
Demonul lui Maxwell () [Corola-website/Science/309677_a_311006]
-
rezervorul însă a pierdut entropia "Q/T" transmisă gazului. În concluzie, entropia totală a universului a scăzut cu "Q/T" datorită activității demonului. Această încălcare a principiului al doilea datorită unei activități „inteligente” este stranie: ea nu exploatează fluctuațiile mărimilor termodinamice prevăzute de mecanica statistică ci pare să poată fi efectuată în mod sistematic. La prima vedere, activitatea demonului ar putea fi săvârșită și de un automat; pe de altă parte, ne așteptăm ca un demon neînsuflețit să fie complet supus
Demonul lui Maxwell () [Corola-website/Science/309677_a_311006]
-
introdus în 1929 (Ref.3) abstracțiunea unui gaz constând într-o singura moleculă (fizica statistică nu pune o limită principială numărului de molecule ale unui gaz, atâta timp cât ele nu interacționează între ele). Gazului unimolecular i se pot atribui toate funcțiile termodinamice ale unui gaz normal; în particular are o energie a cărei medie este menținută constantă prin interacțiune cu un rezervor de căldură, dar are proprietatea specială că poate fi comprimat la jumătate din volumul său fără lucru mecanic: este suficient
Demonul lui Maxwell () [Corola-website/Science/309677_a_311006]
-
termodinamică este formula 48 când partiția este absentă, dar zero (formula 49) când este prezentă. În paragraful precedent a fost urmărită evoluția entropiei "informaționale" (punctul de vedere al unui observator exterior) în etapele I-VII ale funcționării ciclice a demonului. Evoluția entropiei "termodinamice" este diferită. În etapa II, trebuie să admitem că entropia totală a scăzut de la formula 48 la zero, prin simpla introducere a partiției. În etapele III,IV entropia universului (aparat + memorie + rezervor) rămâne neschimbată, dar în etapa V ea revine la
Demonul lui Maxwell () [Corola-website/Science/309677_a_311006]
-
principiu al termodinamicii reprezintă o generalizare a rezultatelor experimentale legate de funcționarea mașinilor termice. Principiul întâi al termodinamicii pune în evidență echivalența cantitativă dintre căldură și lucru mecanic, însă el nu face nicio referire la direcția de desfășurare a proceselor termodinamice. Se spune că un proces de trecere dintr-o stare inițială 1 într-o stare finală 2 este "reversibil", dacă este posibilă revenirea în starea inițială 1 astfel încât la această stare a sistemului considerat și starea sistemelor înconjurătoare să fie
Principiul al doilea al termodinamicii () [Corola-website/Science/309372_a_310701]
-
scopul îmbunătățirii randamentului motoarelor termice. Este un ciclu teoretic, alcătuit din două transformări adiabatice și doua transformări izoterme. Motorul imaginat de Carnot folosea drept agent termic gaz perfect ce suferea transformări "cvasistatice". Studiul ciclului Carnot permite, printre altele, definirea temperaturii termodinamice absolute. Dacă parcurgerea ciclului este reversibilă, din expresia randamentului ciclului Carnot reiese ca raportul Q / Q rămâne constant și independent de natura substanței de lucru, dacă mașina lucrează între aceleași temperaturi T și T. Studiind randamentul mașinilor termice ce funcționează
Principiul al doilea al termodinamicii () [Corola-website/Science/309372_a_310701]
-
la corpurile cu temperatură mai mică. Cu alte cuvinte, fără cheltuială de lucru mecanic este imposibil să se treacă căldură de la un corp mai rece la un corp mai cald. În orice vecinătate a unei stări arbitrare a unui sistem termodinamic în stare de echilibru există stări care nu pot fi atinse prin procese adiabatice. Formularea lui Caratheodory sugerează existenta unei funcții de stare a cărei valoare este constantă pentru transformările adiabatice reversibile. Această funcție de stare se numește "entropie empirică" și
Principiul al doilea al termodinamicii () [Corola-website/Science/309372_a_310701]
-
în dt o cantitate de energie <br>formula 11 unde am folosit expresia elementului de suprafață dA in coordonate sferice. Componenta normală a impulsului transmis pe unitatea de timp suprafeței cavității este deci, folosind (2) și (5): <br>formula 12 La echilibru termodinamic, aceeași cantitate de energie care este transmisă pereților cavității prin suprafața dS este iradiată de pereți prin dS în interior ; deoarece radiația de echilibru este izotropă, energia iradiată prin dS și care trece prin elementul dA de suprafață al sferei
Legile lui Kirchhoff (radiație) () [Corola-website/Science/313168_a_314497]
-
br>formula 14 Expresia este similară cu aceea a energiei interne a gazului perfect (U = 3pV/2).Aceste formule sunt adevărate pentru fiecare lungime de undă și rămân adevărate, prin integrare, și pentru cantitățile referitoare la întreaga radiație. Cu un argument termodinamic similar celor de mai sus, arătăm că densitatea de energie nu depinde de materialul din care e făcută cavitatea. Considerăm pentru aceasta doua cavități din materiale diferite, ambele in contact cu un rezervor la temperatura T. Le unim printr-un
Legile lui Kirchhoff (radiație) () [Corola-website/Science/313168_a_314497]
-
În termodinamică, un potențial termodinamic este o funcție de stare a unui sistem fizico-chimic și are dimensiunile unei energii. Diferitele tipuri de potențial exprimă capacitatea energetică a sistemului în timpul unei transformări, în funcție de condițiile în care ea are loc. Cele patru potențiale uzuale sunt următoarele: unde T
Potențial termodinamic () [Corola-website/Science/309058_a_310387]
-
este temperatura, S este entropia, p este presiunea, V este volumul. formula 1 este numărul de particule de tip "i" în sistem. De obicei parametrii formula 1 sunt ignorați în sistemele monocomponent (cu o singură substanță) unde compoziția nu se modifică. Potențialele termodinamice sunt folosite la calculul echilibrului reacțiilor chimice, sau la măsurarea proprietăților substanțelor folosind reacțiile chimice. Reacțiile chimice au de obicei loc în condiții simple, ca presiune și temperatură constantă, sau volum și entropie constantă, iar când aceste condiții sunt îndeplinite
Potențial termodinamic () [Corola-website/Science/309058_a_310387]
-
calculul echilibrului reacțiilor chimice, sau la măsurarea proprietăților substanțelor folosind reacțiile chimice. Reacțiile chimice au de obicei loc în condiții simple, ca presiune și temperatură constantă, sau volum și entropie constantă, iar când aceste condiții sunt îndeplinite se aplică potențialul termodinamic corespunzător. Ca și în mecanică, potențialul sistemul va tinde să scadă, iar la echilibru, în acele condiții, potențialul va atinge valori minime. Ca urmare potențialele termodinamice pot caracteriza starea energetică a unui sistem în condițiile date. În particular: Variabilele menținute
Potențial termodinamic () [Corola-website/Science/309058_a_310387]
-
sau volum și entropie constantă, iar când aceste condiții sunt îndeplinite se aplică potențialul termodinamic corespunzător. Ca și în mecanică, potențialul sistemul va tinde să scadă, iar la echilibru, în acele condiții, potențialul va atinge valori minime. Ca urmare potențialele termodinamice pot caracteriza starea energetică a unui sistem în condițiile date. În particular: Variabilele menținute constante în transformări sunt numite parametri ai potențialului respectiv. Parametrii sunt importanți deoarece dacă un potențial termodinamic poate fi exprimat ca o funcție de parametrii săi, toate
Potențial termodinamic () [Corola-website/Science/309058_a_310387]
-
condiții, potențialul va atinge valori minime. Ca urmare potențialele termodinamice pot caracteriza starea energetică a unui sistem în condițiile date. În particular: Variabilele menținute constante în transformări sunt numite parametri ai potențialului respectiv. Parametrii sunt importanți deoarece dacă un potențial termodinamic poate fi exprimat ca o funcție de parametrii săi, toate proprietățile termodinamice ale sistemului pot fi determinate prin ecuații cu derivate parțiale ale potențialului respectiv în funcție de parametri, lucru care nu este valabil pentru alte variabile. Invers, dacă un potențial termodinamic nu
Potențial termodinamic () [Corola-website/Science/309058_a_310387]
-
caracteriza starea energetică a unui sistem în condițiile date. În particular: Variabilele menținute constante în transformări sunt numite parametri ai potențialului respectiv. Parametrii sunt importanți deoarece dacă un potențial termodinamic poate fi exprimat ca o funcție de parametrii săi, toate proprietățile termodinamice ale sistemului pot fi determinate prin ecuații cu derivate parțiale ale potențialului respectiv în funcție de parametri, lucru care nu este valabil pentru alte variabile. Invers, dacă un potențial termodinamic nu va fi exprimat în funcție de parametri, nu va reflecta toate proprietățile termodinamice
Potențial termodinamic () [Corola-website/Science/309058_a_310387]
-
potențial termodinamic poate fi exprimat ca o funcție de parametrii săi, toate proprietățile termodinamice ale sistemului pot fi determinate prin ecuații cu derivate parțiale ale potențialului respectiv în funcție de parametri, lucru care nu este valabil pentru alte variabile. Invers, dacă un potențial termodinamic nu va fi exprimat în funcție de parametri, nu va reflecta toate proprietățile termodinamice ale sistemului. Parametri conjugați sunt mărimi al căror produs are dimensiunea energiei sau se măsoară în unități de energie. Aceste mărimi pot fi denumite „forțe” generalizate și „deplasări
Potențial termodinamic () [Corola-website/Science/309058_a_310387]
-
termodinamice ale sistemului pot fi determinate prin ecuații cu derivate parțiale ale potențialului respectiv în funcție de parametri, lucru care nu este valabil pentru alte variabile. Invers, dacă un potențial termodinamic nu va fi exprimat în funcție de parametri, nu va reflecta toate proprietățile termodinamice ale sistemului. Parametri conjugați sunt mărimi al căror produs are dimensiunea energiei sau se măsoară în unități de energie. Aceste mărimi pot fi denumite „forțe” generalizate și „deplasări” generalizate prin analogie cu sistemele mecanice. De exemplu, în perechea pV, presiunea
Potențial termodinamic () [Corola-website/Science/309058_a_310387]
-
sistem prin transfer termic. Forța termodinamică este întotdeauna un "parametru intensiv" iar deplasarea este întotdeauna un "parametru extensiv", rezultând o "energie extensivă". Parametrul intensiv (forța) este derivata energiei interne în funcție de parametrul extensiv (deplasare), toate celelalte variabile rămânând constante. Teoria potențialelor termodinamice nu este completă fără a lua în considerare numărul particulelor din sistem ca parametru similar cu alte mărimi extensive ca volumul sau entropia. Numărul particulelor este, la fel ca volumul sau entropia, un parametru de „deplasare” într-o pereche de
Potențial termodinamic () [Corola-website/Science/309058_a_310387]
-
și vapori, potențialul chimic al lichidului determină trecerea moleculelor din lichid în stare gazoasă (evaporare), iar potențialul chimic al stării gazoase determină trecerea moleculelor din starea gazoasă în lichid (condensare). Când aceste potențiale devin egale se atinge echilibrul. Relațiile potențialelor termodinamice pot fi derivate, obținându-se un set de ecuații fundamentale în concordanță cu principiile întâi și al doilea al termodinamicii. Din Primul principiu al termodinamicii orice variație infinitezimală a energiei interne U a unui sistem poate fi scrisă ca suma
Potențial termodinamic () [Corola-website/Science/309058_a_310387]