174 matches
-
cu victoria atenienilor în Bătălia de la Maraton. Xerxes ridicase o armată uriașă pe care o trimisese, pe uscat și pe mare, să cucerească Grecia. Generalul atenian Temistocle a propus ca oștile alianței grecești să blocheze înaintarea armatei de uscat la Termopile și în același timp, flota persană urma să fie blocată în strâmtoarea Artemisium. O armată a aliaților greci formată din aproximativ 7.000 de oameni a mărșăluit înspre nord ca să blocheze trecătoarea în vara anului 480 î.Hr. Armata persană, evaluată
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
rămas pe loc să le acopere retragerea cu 300 de spartani, 700 de thespieni, 400 de tebani și probabil încă alte câteva sute. Aproape toți au fost uciși. După această confruntare, flota aliată de la Artemisium a primit vestea înfrângerii de la Termopile și s-a retras la Salamina, întrucât strategia inițială se baza pe faptul că perșii ar fi fost opriți și la Termopile și la Artemisium. Perșii au invadat Beoția și apoi au capturat Atena, care între timp fusese evacuată. Dorind
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
sute. Aproape toți au fost uciși. După această confruntare, flota aliată de la Artemisium a primit vestea înfrângerii de la Termopile și s-a retras la Salamina, întrucât strategia inițială se baza pe faptul că perșii ar fi fost opriți și la Termopile și la Artemisium. Perșii au invadat Beoția și apoi au capturat Atena, care între timp fusese evacuată. Dorind o victorie decisivă asupra flotei persane, aliații au atacat-o la Salamina, la sfârșitul anului 480 î.Hr. și au câștigat. Temându-se
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
grosul armatei în Asia, lăsându-l pe Mardonius să termine cucerirea Greciei. În anul următor, armata de uscat persană a fost învinsă în Bătălia de la Plateea, invazia persană în Grecia fiind oprită. Scriitorii antici și contemporani au folosit bătălia de la Termopile ca un exemplu al forței unei armate patriotice formate din oameni liberi în lupta de apărare a propriului teritoriu. Reușita apărătorilor de la Termopile reprezintă un exemplu al avantajelor pe care le oferă pregătirea, echipamentul și folosirea terenului împotriva unei armate
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
Bătălia de la Plateea, invazia persană în Grecia fiind oprită. Scriitorii antici și contemporani au folosit bătălia de la Termopile ca un exemplu al forței unei armate patriotice formate din oameni liberi în lupta de apărare a propriului teritoriu. Reușita apărătorilor de la Termopile reprezintă un exemplu al avantajelor pe care le oferă pregătirea, echipamentul și folosirea terenului împotriva unei armate superioare în număr, și a devenit un simbol al curajului în fața unor sorți neprielnici. Principala sursă pentru Războaiele greco-persane este istoricul grec Herodot
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
puțin timp după aceea au aflat că perșii trecuseră Hellespontul. O altă strategie fu propusă de Temistocle aliaților. Calea către Grecia de sud (Beoția, Attica și Peloponezul) l-ar fi obligat pe Xerxes să treacă prin foarte îngusta trecătoare de la Termopile, foarte ușor de apărat de hopliții greci, în ciuda numărului mare de perși. Mai mult, ca să-i împiedice pe dușmani să ocolească trecătoarea pe mare, flotele ateniene și aliate puteau bloca strâmtoarea Artemisium. Acest plan dublu a fost adoptat de congres
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
marelui Hercule. Herodot relatează că Leonidas, știind de profeție, era convins că merge la moarte, întrucât armata pe care o comanda nu îi dădea sorți de izbândă, așa că alesese doar spartani care aveau deja fii în viață. În drum către Termopile, armata spartană a fost întărită cu contingente din diferite orașe astfel că număra mai mult de 5.000 de oameni atunci când a ajuns la trecătoare. Leonidas a ales să-și așeze tabăra la "Poarta din mijloc", cel mai îngust loc
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
trecătorii, unde focienii ridicaseră un zid de apărare cu ceva timp înainte. Leonidas a fost de asemenea avertizat de locuitorii din Trachis, un oraș alăturat, că în munți exista o potecă ce putea fi folosită pentru a ocoli trecătoarea de la Termopile; ca urmare a trimis 1.000 de focieni pe înălțimile înconjurătoare pentru a preveni o astfel de manevră. În cele din urmă, la jumătatea lui august, armata persană a fost zărită pe celălalt mal al golfului Malis, apropiindu-se de
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
ca urmare a trimis 1.000 de focieni pe înălțimile înconjurătoare pentru a preveni o astfel de manevră. În cele din urmă, la jumătatea lui august, armata persană a fost zărită pe celălalt mal al golfului Malis, apropiindu-se de Termopile. Aliații au ținut un consiliu de război, la care unii peloponeziaci au sugerat retragerea la istmul Corintului și blocarea trecerii către Peloponez. Focienii și locrienii, ale căror state erau în apropierea trecătorii s-au înfuriat la auzul acestei propuneri și
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
război, la care unii peloponeziaci au sugerat retragerea la istmul Corintului și blocarea trecerii către Peloponez. Focienii și locrienii, ale căror state erau în apropierea trecătorii s-au înfuriat la auzul acestei propuneri și au susținut în schimb apărarea la Termopile și solicitarea de ajutor suplimentar. Leonidas a calmat spiritele și a acceptat să se apere în trecătoare. Un sol persan a fost trimis de Xerxes să negocieze cu Leonidas: aliaților li se oferea libertatea și titlul de "prieteni ai poporului
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
faptul că Marele Rege era nerăbdător să aibă o campanie plină de succes, și prin urmare ridicase o armată care să-i asigure superioritatea numerică atât pe uscat cât și pe mare. Numărul de soldați persani care au luptat la Termopile este la fel de neclar ca dimensiunea totală a armatei. Nu se știe dacă întreaga armată persană a mărșăluit până la Termopile sau dacă Xerxes a lăsat trupe fortificate în Macedonia și Tesalia. Părerea unanimă actuală este că a angajat în luptă la
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
care să-i asigure superioritatea numerică atât pe uscat cât și pe mare. Numărul de soldați persani care au luptat la Termopile este la fel de neclar ca dimensiunea totală a armatei. Nu se știe dacă întreaga armată persană a mărșăluit până la Termopile sau dacă Xerxes a lăsat trupe fortificate în Macedonia și Tesalia. Părerea unanimă actuală este că a angajat în luptă la Termopile majoritatea armatei sale, cam 200.000 de oameni. Singura sursă antică ce menționează un număr, Ctesias, sugerează că
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
este la fel de neclar ca dimensiunea totală a armatei. Nu se știe dacă întreaga armată persană a mărșăluit până la Termopile sau dacă Xerxes a lăsat trupe fortificate în Macedonia și Tesalia. Părerea unanimă actuală este că a angajat în luptă la Termopile majoritatea armatei sale, cam 200.000 de oameni. Singura sursă antică ce menționează un număr, Ctesias, sugerează că la Termopile au luptat 80.000 de perși, dar mărturia sa este incompletă și pe alocuri vădit neclară (de exemplu, susține că
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
dacă Xerxes a lăsat trupe fortificate în Macedonia și Tesalia. Părerea unanimă actuală este că a angajat în luptă la Termopile majoritatea armatei sale, cam 200.000 de oameni. Singura sursă antică ce menționează un număr, Ctesias, sugerează că la Termopile au luptat 80.000 de perși, dar mărturia sa este incompletă și pe alocuri vădit neclară (de exemplu, susține că bătălia de la Plateea a avut loc înaintea celei de la Salamina). Armata greacă era alcătuită din cca 7.000 de oșteni
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
întărește această cifră într-un pasaj, citând o inscripție de-a lui Simonide care spune că acolo erau 4.000 de peloponeziaci. Cu toate acestea, în pasajul rezumat de tabelul de mai sus, Herodot numără 3.100 de peloponeziaci la Termopile înainte de bătălie. Mai spune de asemenea că atunci când i s-au arătat lui Xerxes morții, "erau acolo și hiloți", dar nu spune câți și în ce fel au participat la luptă. Astfel, diferența dintre cele două cifre ar putea fi
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
au rămas (300 de spartani, 700 de thespieni, 400 de tebani, probabil 900 de hiloți și 1.000 de focieni amplasați deasupra trecătorii, mai puțin pierderile suferite în zilele precedente). Din punct de vedere al strategiei, prin apărarea trecătorii de la Termopile, aliații greci își foloseau în cel mai bun mod cu putință forțele de care dispuneau. Atât timp cât puteau opri înaintarea trupelor persane în Grecia, nu trebuiau să se angajeze într-o bătălie decisivă și astfel puteau rămâne în defensivă. Mai mult
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
mod cu putință forțele de care dispuneau. Atât timp cât puteau opri înaintarea trupelor persane în Grecia, nu trebuiau să se angajeze într-o bătălie decisivă și astfel puteau rămâne în defensivă. Mai mult, prin apărarea a două puncte de trecere gâtuite (Termopile și Artemisium), numărul inferior al soldaților greci nu mai era o problemă foarte mare. Dimpotrivă, pentru perși nevoia de a aproviziona o armată atât de mare însemna că ei nu puteau rămâne în același loc prea mult timp. Trebuia așadar
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
nevoia de a aproviziona o armată atât de mare însemna că ei nu puteau rămâne în același loc prea mult timp. Trebuia așadar ca ei să se retragă sau să avanseze, iar înaintarea însemna că urmau să forțeze trecătoarea de la Termopile. Din punct de vedere tactic, strâmtoarea de la Termopile se potrivea de minune războielor purtate de greci: falanga de hopliți putea bloca o trecătoare îngustă cu ușurință, fără grija de a fi luată prin surprindere pe flancuri de cavaleria adversă. În mijlocul
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
mare însemna că ei nu puteau rămâne în același loc prea mult timp. Trebuia așadar ca ei să se retragă sau să avanseze, iar înaintarea însemna că urmau să forțeze trecătoarea de la Termopile. Din punct de vedere tactic, strâmtoarea de la Termopile se potrivea de minune războielor purtate de greci: falanga de hopliți putea bloca o trecătoare îngustă cu ușurință, fără grija de a fi luată prin surprindere pe flancuri de cavaleria adversă. În mijlocul strâmtorii, falanga era foarte greu de atacat de
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
infanteria persană (cu multe trupe specializate în lupta de munte). Leonidas fusese avertizat de existența acestui drum de localnicii din Trachis și deplasase un detașament din trupele fociene acolo pentru a bloca acea cale de acces. La vremea luptei, trecătoarea Termopile însemna un drum de-a lungul malului golfului Malis, atât de îngust încât un singur car putea trece odată. În partea de sud a drumului erau stâncile ce mărgineau trecătoarea iar marginea de nord era delimitată de apa mării. De-
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
defensivă pentru armatele moderne: forțele britanice au organizat o luptă în 1941 împotriva Germaniei naziste, în timpul celui de-al doilea Război Mondial, la doar câțiva metri depărtare de locul confruntării antice. În a cincea zi după ce persanii au ajuns la Termopile (care a avea să devină prima zi a bătăliei), Xerxes s-a hotărât în sfârșit să atace trupele aliate ale grecilor. Pentru început a trimis mezii și cisienii în luptă, să-i ia pe greci prizonieri și să-i aducă
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
tebani, și, probabil, hiloții care îi urmau pe spartani. Deciziile lui Leonidas au fost subiectul multor discuții. Se spune deseori că spartanii urmau legile Spartei refuzând retragerea, dar de fapt se pare că tocmai refuzul de a se retrage de la Termopile a creat ideea că spartanii nu se retrăgeau niciodată din luptă. Este posibil de asemenea ca Leonidas, amintindu-și de profeția Oracolului, să fi decis să-și sacrifice viața pentru a salva cetatea. Cu toate acestea, întrucât profeția era destinată
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
oameni într-o luptă pe viață și pe moarte. Cea mai veridică teorie este că Leonidas a ales să organizeze o ariergardă a armatei sale, asigurând retragerea celorlalte trupe aliate. Dacă întreaga armată ar fi părăsit trecătoarea, terenul deschis din spatele Termopilelor ar fi permis cavaleriei persane să-i calce în picioare pe greci. Dacă ar fi rămas toți pe loc, ar fi fost înconjurați și omorâți, până la urmă. Acoperind retragerea celorlalți, și menținând în continuare poziția defensivă, Leonidas ar fi salvat
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
cum dealtfel a întrebat și Plutarh, de ce nu au fost trimiși împreună cu ceilalți greci? O posibilitate este că acești soldați erau „loialiști” tebani care, spre deosebire de majoritatea celorlalți concitadini ai lor, se împotriveau dominației persane. Astfel, ei ar fi venit la Termopile de bunăvoie și au rămas până la urmă pentru că nu s-ar mai fi întors în Teba dacă persanii ar fi cucerit Beoția. Thespienii, hotărâți să nu i se supună lui Xerxes, și-ar fi văzut orașul distrus dacă persanii ar
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
și cu dinții.”" După ce a dărâmat o parte din zid, Xerxes a înconjurat dealul și persanii i-au acoperit pe greci cu o ploaie de săgeți, până când ultimul dintre aceștia a murit. În 1939, arheologul Spyridon Marinatos, în timpul săpăturilor de la Termopile, a descoperit o mulțime de vârfuri de săgeată persane de bronz pe dealul Kolonos, stabilind locul în care trupele aliate și-au găsit sfârșitul (înainte se crezuse că dealul era unul mai mic din apropierea zidului). Trecătoarea de la Termopile era în
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]