69 matches
-
particulelor elementare. Tot așa, obiectivele cercetătorului istoriei vieții vor fi diferite de cele ale cercetătorului din fiziologie sau din biologia moleculară, chiar dacă primul poate beneficia de legile descoperite în aceste din urmă domenii. Ținta celui dintâi este să ofere explicații testabile unor evenimente istorice. Bunăoară, să răspundă la întrebarea de ce rinocerii din Africa au două coarne, iar cei din India doar un singur corn. Legile descoperite în discipline biologice analitice, experimentale, îi pot ajuta, dar ele nu-i pot oferi răspunsul
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
adesea că dacă un eveniment istoric nu poate fi explicat prin legi aceasta nu înseamnă câtuși de puțin că el nu va putea primi o explicație științifică. Explicațiile date unor fapte controlabile ale istoriei vieții sunt științifice în măsura în care ele sunt testabile. Explicațiile nomologice satisfac în mod evident această cerință esențială a unei bune explicații științifice. Aceasta deoarece în cazul explicațiilor nomologice explicația și predicția sunt în principiu simetrice: legile fac posibilă în aceeași măsură explicația faptelor cunoscute, ca și predicția faptelor
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
un defect fatal din punct de vedere științific. Este oare îndreptățit un asemenea verdict? Evaluarea caracterului științific al unei explicații de tip evoluționist atârnă, până la urmă, de răspunsul la întrebarea dacă ea satisface sau nu condiția testabilității. O explicație este testabilă ori de câte ori principiile ei ne indică la ce să ne așteptăm, chiar cu o anumită probabilitate, atunci când ele acționează în anumite condiții. Anticipările obținute în acest fel vor putea fi contrazise sau confirmate de datele de observație. În acest sens, principiile
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
structuri și caracteristici comportamentale ale organismelor, care au luat naștere în procesul evoluției, au contribuit în moduri variate la supraviețuirea și reproducerea acelor organisme. Constatări contrare ar reprezenta tot atâtea argumente împotriva principiilor care intervin în explicație. Explicațiile istorice sunt testabile ori de câte ori putem indica în mod clar acele observații care le-ar putea infirma. Teoria evoluției speciilor are numeroase implicații care pot fi controlate cu ușurință. Potrivit teoriei este de așteptat, de exemplu, ca deficiențele în ceea ce privește capacitatea de a distinge culorile
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
voită. Și totuși, sunt foarte mulți credincioși care resimt separarea religiei de știință ca pe o marginalizare a celei dintîi, de unde și reticența lor față de consecințele darwinismului. În realitate, biologia nu poate impieta asupra religiei, fiindcă se mișcă între hotarele testabile ale unei experiențe care, judecată sub unghi moral, nu are nici o relevanță pentru viața omului. A privi universul cu ochelari darwiniști presupune o depășire a granițelor biologiei și o încălcare a rigorii ei pragmatice. Dacă omenirea s-ar călăuzi după
În umbra lui Darwin by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5839_a_7164]
-
continuare a cercetării și subjugă știința biologică teologiei" Academia Națională de Științe a Americii și-a făcut cunoscut punctul de vedere: „Creaționismul, proiectul inteligent și alte invocări ale unei intervenții supranaturale în originea vieții nu sunt știință, pentru că nu sunt testabile prin metodele științei." Justiția americană (în 2005), Consiliul Europei (în 2007), autoritățile școlare britanice, au statuat, fiecare în felul său, că proiectul inteligent este creaționism deghizat și, ca atare, nu poate fi inclus în programul de predare a științelor în
Predici în pustiu by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6220_a_7545]
-
Iancu Una din metehnele noastre e că uităm prea repede ceea ce nu ne place să auzim despre noi și, în consecință, ne obișnuim cu răul (și urâtul), ca și cum ar face parte, fatalmente, din normalitate. Observăm (dacă observăm) un fapt de-testabil, îl semnalăm (dacă îl semnalăm), uneori, rar de tot, ne revoltăm că acel rău există în fața ochilor noștri, apoi, încet, încet, dacă nu destul de grabnic, ne cufundăm în răul (și urâtul) de lângă noi. Și ne ocupăm de alte cele. Pentru că
Opacități by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8999_a_10324]
-
lui nu-l afectează sau nu-l dezavantajează decât pe el. Iar un om prost în acest fel poate să fie complet străin de fenomenul prostiei ca încremenire în proiect. Dimpotrivă, un om cu un IQ ridicat, cu o inteligență testabil strălucită, poate să fie din plin victima prostiei ca încremenire în proiect. Prostia nocivă, prostia care poate ajunge să catastrofeze mulțimi de oameni, popoare întregi și omenirea toată nu este banala prostie pe care o poți întîlni la colț de
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
descrii, la care poți să revii de câte ori apare o confuzie. Evenimentul jurnalistic este irepetabil, iar, la momentul prezentării, de multe ori el este în desfășurare, astfel încât descrierea suportă inerente constrângeri și parțialități. Dacă în discursul științific regula desemna acordul intersubiectiv testabil al membrilor comunității științifice și eventual, al tuturor celor interesați și capabili, în discursul jurnalistic norma acceptată pentru o prezentare obiectivă este aceea a existenței unui minim de trei surse de informare și verificare. Dacă trei surse diferite prezintă în
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
restructurarea în predarea tuturor disciplinelor din direcția amintită. Cursul de educare a creativității are avantajul că asigură o influențare condensată, intensivă, specializată pe această direcție. El poate realiza efecte educative certe, este o intervenție specială și specializată, cu finalități proprii, testabile, cu efecte vizibile imediat și cu dificultăți ce țin de concepere, analizare, testare și integrare în programul școlar. Acesta are dezavantajul că reprezintă o intervenție izolată ale cărei rezultate se pot estompa ușor ulterior. El ar putea depăși acest neajuns
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
cu raționalismul, cele privind chestiuni de metodă și legătura dintre constructivism și teoria critică. Începând cu anul 2000, primul dintre aceste dezacorduri a dispărut. Neorealiștii și raționaliștii încă mai cer codificarea constructivismului ca o paradigmă teoretică, capabilă să genereze ipoteze testabile și propoziții de tipul legilor. Dar printre constructiviști, centrul de greutate s-a îndepărtat de stilul wendtian de teoretizare, chiar dacă Wendt a continuat să producă o teorie inovativă și provocatoare (a se vedea Wendt 2003). Centrul de greutate s-a
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
asigura concordanța dintre promisiunile explicative ale ipotezei și consecințele pe care le constatăm în realitate. Economia însăși iese din paralizia în proiectul iluminist, dând binețe așteptărilor motivate ale comunității teoreticienilor de a înțelege și de a putea să ofere explicații testabile. Trebuie precizat faptul că, în cele din urmă, piața în sine nu are nicio problemă, ci ea este victima problemelor care ies din rigiditatea filială a ideologiilor, și prin pasiunea lor pentru calea scurtă a succesului, imposibil și de obținut
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
și de înțelegere, să-și atribuie rolul de cetățean cu drepturi depline în cetatea științei. Desigur, Economia are o dificultate cu adevărat greu de surmontat: pentru a nu eșua ca metodă de cunoaștere a complexității ar avea nevoie de ipoteze testabile și aserțiuni adevărate care să explice consecințe reale. Cumva nemeritat, Economia se află în fața unei imposibilități cognitive. Asta însă trebuie subliniat, doar în aparență, adică această aparență care este reflexul pervers al obișnuinței Economiei de a se comporta ca o
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
alții pot susține că descrierea, în special cea densă, totdeauna asigură înțelegerea și posibilitatea explicației și că de fapt nu este nevoie de nimic mai mult, după cum alți cercetători caută să dezvolte teorii "de jos în sus" constând din propoziții testabile (Hammersley, 1985). Pentru Grounded Theory, testarea acestor propoziții este strâns legată de procesul generării lor. Cercetătorii interesați să combine strategiile cercetării și metodele calitative și cantitative, pot dezvolta teoriile prin unele feluri de metode fundamentate și apoi să testeze deductibilitatea
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
realului printre care se numără cantitatea și ordinea. A descoperi realul așa cum este el denotă ambiția obiectivității. Fiecare dintre aceste ramuri ale științei încearcă să elaboreze un limbaj universal care să permită savanților să comunice. Știința produsă trebuie să fie "testabilă", verificabilă de către oricine. Ea este acceptată atunci când e demonstrată, adică se demonstrează că aceasta corespunde cu adevărat realității. Dragostea este prin excelență calea de cunoaștere a omului în general sau a unei anume persoane în particular. Dragostea are numeroase fațete
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
unui eveniment, obiect sau individ; - delimitarea și definirea acestuia. 2) Predicția: psihologii cercetători nu se mulțumesc numai să descrie lucrurile observate, ci fac de asemenea și predicții sub formă de ipoteze. Ipoteza, în cercetarea psihologică sau psihopatologică, este o predicție testabilă (care poate fi verificată). Ea derivă dintr-o testare anterioară urmând ca în cazul respectiv să fie demonstrată. 3) Controlul datelor obținute în cursul cercetării științifice. 4) Explicarea cauzelor care produc sau care influențează ori favorizează producerea unui fenomen. În
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Pentru hobbesieni, aceste idealuri nu au nici un fundament. Contractualismul kantian pretinde c] exprim] Adev]rurile Morale în timp ce hobbesianismul le neag] existența. A vorbi despre obligații morale naturale este destul de ciudat din moment ce aceste presupuse valori morale nu sunt vizibile și nici testabile. Nu exist] nici un fel de egalitate moral] natural] care s] fundamenteze (în)egalitatea fizic] natural]; în consecinț], nici kantianismul nu are nici un fundament. Aceast] obiecție explic] în mare parte atractivitatea contractualismului hobbesian, deoarece pare s] ofere un r]spuns acceptabil
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
colectiv. Ele sunt mai mult testate prin compararea lor cu masa de cunoștințe acumulate în întreaga disciplină, prin reacțiile colectivității științifice: critica, ignorarea, acceptarea. Sistemul social interesat în utilizarea cunoștințelor sociologice nu poate pretinde specialistului teorii și tehnici de acțiune testabile „sub ochii săi”, prin demonstrații practice, așa cum se procedează cel mai adesea cu inginerul. Dimpotrivă, sociologia apare ca un corp destul de difuz de teorii și tehnici de acțiune, aflate în rapidă schimbare, a căror garanție relativă de valabilitate nu o
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
lui nu-l afectează sau nu-l dezavantajează decât pe el. Iar un om prost în acest fel poate să fie complet străin de fenomenul prostiei ca încremenire în proiect. Dimpotrivă, un om cu un IQ ridicat, cu o inteligență testabil strălucită, poate să fie din plin victima prostiei ca încremenire în proiect. Prostia nocivă, prostia care poate ajunge să catastrofeze mulțimi de oameni, popoare întregi și omenirea toată nu este banala prostie pe care o poți întâlni la colț de
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]