8,991 matches
-
fost motive, disproporția era sau este întotdeauna excesivă, ca o însumare a întregei experiențe istorice. * Nici unui alt popor nu-i sunt prezise, prescrise în vreo carte nenorocirile ce i se vor întîmpla ca poporului care este eroul principal al Vechiului Testament. Capitolul 4 (26) : "Vă mărturisesc astăzi pe cer și pe pământ că veți pierde curând pământul, pentru a cărui moștenire treceți acum Iordanul ; nu veți trăi multă vreme pe el, ci veți pieri. 27. Domnul vă va împrăștia prin toate
Deuteronomul (3) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12661_a_13986]
-
Interesant este că marii prozatori, cum este Faulkner, de exemplu, au făcut din lectura textului sacru un exercițiu puternic de proză. Am putea rosti aici Iliada și Odiseia păgână... Deși, ce sens ar mai avea să zici păgân?... Deuteronomul Vechiului Testament, a cincea carte a lui Moise, în care, sunt reîntărite, expuse a doua oară legile și poruncile Patriarhului, vine din greacă, de la Deuce, care înseamnă doi, a doua oară" Deuteriul fizicii moderne fiind sub-particula fundamentală a atomului. Omonimie turburătoare. Clădirea
Deteronomul (1) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12699_a_14024]
-
printr-o consubstanțiere cosmică. Nu pare să existe vreo soluție a stării în cauză, în ordinea practică a lucrurilor. "Visul" gratuit, "copil al suferinței", e rodul de vîrf, de ordin spiritual, al decantării suferințelor colective, precum expresia estetică vizată în Testamentul arghezian, acea "odraslă vie-a crimei tuturor"... Dar Octavian Goga s-a îndepărtat de poezie, lăsîndu-se absorbit de stihia politicianistă. înaintea "realist-socialiștilor", e cea dintîi jertfă notabilă a poeziei noastre pe altarul politicii, deși cu o remarcabilă diferență față de proletcultiști
Cazul Goga (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12794_a_14119]
-
mai interesante decît fragmentul din Cei șapte regi ai orașului București sînt flash-urile autobiografice, bunăoară cel legat de Cenaclul "Universitas", cumva în stilul lui Urmuz: " invitați sofisticați dintre care unii au fost aduși pe baza ultimei dorințe (notificate prin testament), cei mai mulți constînd numai din cîte o ureche sau dintr-o singură mînă, împachetate în hîrtii pe care era scris: Am sosit aici cu drag să vă ascult" sau "Am fost trimisă ca s-o mîngîi pe doamna."ť "Porția" lui
Frîna de mînă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12259_a_13584]
-
Simona Cioculescu Fragmentele pe care le oferim cititorilor "României literare" fac parte din volumul Testamentele trădate (Gallimard, 1993), a doua carte de eseistică publicată de Milan Kundera în Franța, după Arta romanului (1986). Scrise direct în franceză, cele trei sute douăzeci și două de pagini, împărțite în nouă părți, abordează diverse aspecte ale "artei născută din
Milan Kundera - Testamentele trădate by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12293_a_13618]
-
cele trei sute douăzeci și două de pagini, împărțite în nouă părți, abordează diverse aspecte ale "artei născută din râsul lui Dumnezeu": spiritul umorului, înrudirea cu muzica, valoarea sapiențială etc. Cartea e străbătută de o ironie nostalgică față de trecutul trădat. Dincolo de testamentele trădate ale artiștilor (Kafka, Janacek, Gombrowicz, Beckett, Fuentes, Rushdie), trădate de prieteni, de critici, de traducători, Kundera lasă să se întrevadă o trădare mai amplă, trădarea "societății romanului", cum numea ironic Cioran cultura europeaneă a Timpurilor Moderne. Or, acestei societăți
Milan Kundera - Testamentele trădate by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12293_a_13618]
-
îmi văd mai bine drumul. Trebuie să dezvolt și să desăvârșesc ceea ce știu. Aș mai avea nevoie de câțiva ani..." Toată odaia - care comunica cu atelierul - era tapetată cu tablouri. îndărătul patului, pe perete, era prinsă pânza cea mare, intitulată Testamentul meu plastic (o pictase în februarie, după operație). Pe peretele din față, în stânga, Poarta infernului. Jos, rezemate și așezate alături, două picturi strălucitoare, cu pasta bogată, plină de sevă, în culori vii, cu galbenuri, negruri și albastruri intense. M-am
Un proces de conștiință – Țuculescu pe patul de suferință by George Radu Bogdan () [Corola-journal/Journalistic/12339_a_13664]
-
intransigența și sarcasmul cu care își sondează conștiința chinuită de crezurile, iluziile, îndoielile și apoi dezamăgirile tinereții comuniste. Dacă înainte de '89, Supraviețuirile puteau fi considerate drept o literatură a autodenunțului, la reeditarea în postcomunism aceste cărți devin mai degrabă un "testament" de tinerețe. Un autodenunț reluat în fața nepoților parcă are altă miză. Ca un Pierre Menard, cititorul abia al ediției a doua va citi aceeași carte citind în același timp alta. Sigur că impresionează sinceritatea aproape impersonală cu care nu cruță
Confesiunea unei minți tinere by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12322_a_13647]
-
a pus heruvimi și sabie de flacără vâlvâitoare să păzească drumul către pomul vieți... E vorba numai de Adam. Femeia devenind, nu fără motiv, secundară. Multă vreme, în istorie, de rușine, probabil, ea va călca întotdeauna spășită în urma bărbatului... Astfel, Testamentul vechi stabilește că păcatul originar al omului, pentru care toată seminția viitoare e condamnată să-și ispășeacă din greu vina, este tocmai ceea ce încoronează ființa excepțional de dotată în raport cu lumea instinctuală, necuvântătoare - cunoașterea supremă a binelui și răului, știința, regina
Facerea (III) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12355_a_13680]
-
Klee este profundă fără a stîrni angoase și exemplară fără să compromită, precum devastatoarele incendii, șansele celorlați: ale celor mai mult sau mai puțin apropiați în spațiu și în timp. III. Constantin Brâncuși Ecorșeul lui Brâncuși este un fel de testament al întregului statuar de pînă la Rodin. Ceea ce urmează este, de fapt, ceea ce anunță insidios și puțin cinic această lucrare: adică o execuție lentă, graduală și polimorfă. Ceea ce la Paciurea reprezentase, prin Giganți, o evaziune spre retorica mitologică, spre stratul
Trei ipostaze ale absolutului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12476_a_13801]
-
fi cîtuși de puțin insolent, să-l califice pe Michelangello drept fabricant de biftecuri pentru că, de acolo de unde privea Brâncuși, din spațiul de seducție și din rafinamentul art nouveau-lui, de acolo de unde cobora el, din subteranele preistoriei, din inima Vechiului Testament și a Ierusalimului, acolo unde Dumnezeu este unic, invizibil și noncorporal, discursivitatea și frămîntările lui Michelangello, cel din vintrele Romei pline de zeități lascive, de spectacole sîngeroase și de ordine geometrică, lucrurile chiar așa se văd: ca o convulsie a
Trei ipostaze ale absolutului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12476_a_13801]
-
sau povestea) de pe rochie nu figurează însă în ultima ei carte pregătită spre publicare cu grijă maximă, începînd cu selecția textelor și terminînd cu orînduirea lor în cuprinsul volumului, încheiat la 31 octombrie 2001, cu trei luni înaintea sinuciderii. Din testamentul pe care îl întocmise încă din martie 2000, rezultă că ea ținea mult ca volumul de proze scurte să fie publicat. Pe prima pagină, editura DVA le adresează mulțumiri celor care au contribuit la apariția acestei ultime cărți a Aglajei
Marea dereticată, șosetele închiriate și Doamna Untură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12502_a_13827]
-
programului Poezia în orașe: poemul De ce nu sunt un înger. Alt text, Vizita numărul II, este și un omagiu implicit adus de autoare mentorului ei literar, Peter Bichsel, sub forma unei gîlcevi între Herr P și Dumnezeu - un fel de testament literar și în același timp o "geneză" ŕ rebours: fiindcă în a 7-a zi, Dumnezeu, tîrîndu-se, își cere iertare. Blasfemie sau premoniție? în poemul Die Sonderlinge (termen greu traductibil, echivalabil prin românescul singuraticii, solitarii, ființe excepționale sau chiar bizare
Marea dereticată, șosetele închiriate și Doamna Untură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12502_a_13827]
-
lipsit! Nimeni nu-mi mai istorisise de mult, în două-trei pagini ample, cum a furat Nică cireșele și cum a încercat să vândă pupăza la iarmaroc. Iar poeziile obligatorii din manualul de limba română pentru gimnaziu, Bade Ioane, Floare albastră, Testament erau, trebuie să recunosc, îngropate în podul cu vechituri, lângă Fefeleaga, Agripina și Moș Dănilă. Nu mi-am imaginat că asemenea texte ar putea servi drept repere (critice!) pentru o lucrare cu pretenții academice (?). O frază precum "Davidică din Fărăcașa
Creangă și bâtă de aur by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12511_a_13836]
-
pentru ca tu să-ți amintești de El!”6. Fără îndoială că multora dintre noi atunci când gândul ne e țintuit chiar și pentru câteva clipe la pătimirile Domnului, ne revine în memorie, printre altele, unul dintre marile pasaje profetice ale Vechiului Testament, care converge spre și este împlinit prin moartea trupească, dar mântuitoare a Domnului Iisus Hristos - profeția Robului suferind al lui Dumnezeu, din cartea biblică Isaia (52, 13 și 53, 12 et passim). Este imposibil să citim acest pasaj fără a
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
departe de figura cunoscută a lui Tănase Scatiu. A fost secretar al lui Eufrosin Poteca (unii spun chiar că a fost fiul lui) și a învățat de la el limbile greacă și franceză. Egumenul de la Gura Motrului i-a lăsat, prin testament, o bursă de studii în străinătate, de care n-a beneficiat, fiindcă Eforia Școalelor îl obliga să facă studii muzicale, iar nu de filosofie, cum dorea el. Arendașul acesta, activ, întreprinzător, om cu calități intelectuale, morale și spirituale, persoană publică
Viața și opera unui filosof by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/11436_a_12761]
-
aflat în Biblioteca Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române, cuprinzând copia revizuită a traducerii lui Nicolae Milescu din Vechiul Testament; pe coloana a patra este transcris ,Manuscrisul 4389", aflat în Biblioteca Academiei Române, cuprinzând a doua traducere din secolul al XVII-lea a Vechiului Testament în limba română; în sfârșit, pe coloana a cincea avem versiunea modernă a Bibliei, în ediția aflată în circulație în anii 1968-1975, publicată sub patronajul Bisericii Ortodoxe Române. Deci, ediția despre care discutăm transcrie, de fapt, în paralel, trei texte
Filologie savantă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11479_a_12804]
-
printr-o analiză halucinantă a corporalității, a anatomismului, a obiectalității exterioare și lăuntrice a ființei umane, ducînd ideea construcției antropomorfe pînă la eviscerare și pînă în proximitatea ideii de cadavru. Încă înaintea oricărui război declarat, Ecorșeul devine un fel de testament al întregului statuar de pînă la Rodin. Ceea ce urmează este, de fapt, ceea ce anunță insidios și puțin cinic această lucrare: adică o execuție lentă, graduală și polimorfă. Ceea ce la Paciurea reprezentase, prin Giganți, o evaziune spre retorica mitologică, spre stratul
Brâncuși și Paciurea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11506_a_12831]
-
petrecut aici nu demult, afectând grav și ștergând meritele rezistenței în restriște, ale unei generații de părinți care s-au zbătut în fel și chip pentru laptele și pentru cărțile copiilor lor. Este, să recunoaștem, spune criticul, un soi de testament al unei generații care, în ciuda nu puținelor privilegii, plătite, e drept, din greu, s-a simțit mereu tâlhărită de șansă. în cele din urmă, și Netrăitele reprezintă tot o carte a eșecurilor, ca și Refluxul sensurilor, volumul recent al Anei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11552_a_12877]
-
într-o unire fără de prihană, pentru ca să aveți pururea parte și de Dumnezeu”18. În conformitate cu dorința sa de a-L denumi pe Hristos Dumnezeu fără o altă calificare 19, Sfântul Ignatie merge mai departe decât orice alt autor în domeniul Noului Testament, vorbind despre intimitatea credinciosului cu Dumnezeu 20. În concepția 12 Epistola către smirneni, 2, pp. 219-220. 13 Epistola către smirneni, 8, în vol. cit., p. 222. 14 Epistola către filadelfieni, 3, în vol. Scrierile Părinților Apostolici..., p. 215. 15 Epistola
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
este la fel de bine o percepție vizuală, când erotica ține de magnetismul privirilor, iar sexualitatea e asumată (și) ca retorică, dublând tema visceralului cu imaginile și miasmele lui tari, poezia Mirunei Vlada te primește cu versuri ce te "prind" imediat. Poemul Testament, care închide rotund cartea, exprimă (într-un târziu) și conflictul relației cu cuvintele a căror vindecare nu e tocmai de dorit. Aici este mesajul din subsidiar al Poemelor extrauterine. Aventura autoscopiei nu se va încheia curând, dar scrisul pervertește existența
Vindecarea nu aparține cuvintelor... by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11668_a_12993]
-
într-o unire fără de prihană, pentru ca să aveți pururea parte și de Dumnezeu”18. În conformitate cu dorința sa de a-L denumi pe Hristos Dumnezeu fără o altă calificare 19, Sfântul Ignatie merge mai departe decât orice alt autor în domeniul Noului Testament, vorbind despre intimitatea credinciosului cu Dumnezeu 20. În concepția 12 Epistola către smirneni, 2, pp. 219-220. 13 Epistola către smirneni, 8, în vol. cit., p. 222. 14 Epistola către filadelfieni, 3, în vol. Scrierile Părinților Apostolici..., p. 215. 15 Epistola
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
slovele chirilice în grafia latină. Iar acest fapt nu se întâmpla pentru prima dată. Pentru că dădea posibilitatea unei confruntări, era un avantaj situația că exista un precedent: o ediție a aceleiași cărți, Biblia adică Dumnezeiasca Scriptură a Vechiului și Noului Testament, realizată în 1988 sub patronajul Bisericii Ortodoxe Române, ediție coordonată de I. C. Chițimia, prilejuită de împlinirea a trei sute de ani de la apariția acestui monument de cultură și de limbă românească. Există diferențe sensibile între școala filologică bucureșteană și cea ieșeană
Biblia 1688 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11769_a_13094]
-
N. A. Ursu; de consemnat, ca foarte aplicate și utile, cele două studii filologice însoțitoare ale ultimului volum, semnate de N. A. Ursu și Alexandru Gafton. Primul se referă la Noi informații privitoare la manuscrisul autograf și la textul revizuit al Vechiului Testament tradus de Nicolae Spătarul (Milescu), iar al doilea la Relația dintre Noul Testament de la Bălgrad (1648) și textul corespunzător din Biblia de la București (1688). Nu știu de ce nu participă în acest colectiv Alexandru Andriescu, pentru că în formula ieșeană inițială domnia-sa
Biblia 1688 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11769_a_13094]
-
realiza efortul excepțional investit de colectivul filologic ieșean în restituirea unor texte fundamentale din perioada de început a culturii în limba română. Opinia lui Vasile Arvinte este că Biblia de la 1688 preia în întregime, cu adaptări și revizuiri, traducerea Vechiului Testament realizată de Nicolae Milescu Spătarul și rămasă în manuscris, adică 750 de pagini, aproape trei sferturi din întregul text al Bibliei. Frații Șerban și Radu Greceanu, împreună cu alți colaboratori, au transpus în românește Noul Testament și - după cum afirmă lingvistul ieșean - au
Biblia 1688 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11769_a_13094]