106 matches
-
românești, Aflarea Sfintei Cruci, numită și Cavalcada lui Constantin cel Mare. Existența unor inscripții grecești l-a făcut pe istoricul de artă André Grabar să presupună că pictura de la Pătrăuți a fost făcută de un zugrav venit din sudul Dunării. Tetraevanghelul lui Gavril Mic are însă text grecesc paralel cu cel în limba slavonă, iar Gavril era un moldovean, ceea ce înseamnă că printre zugravii și pisarii noștrii se aflau și unii care aveau cunoștințe de limba greacă, deci, nu are nevoie
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
se sărbătorește Înălțarea Sfintei Cruci. De altfel, domnul a acordat o atenție specială acestei zile, dovadă că oficierea căsătoriei cu Maria de Mangop a avut loc în această zi, iar la 30 septembrie 1493 era dăruit bisericii de la Pătrăuți un Tetraevanghel la cererea doamnei Maria. Împăratul Constantin mai este reprezentat și în tabloul votiv de la Pătrăuți. El este cel care îl prezintă pe Ștefan lui Iisus Hristos. Constantin apare pentru a treia oară în reprezentarea clasică: el și Sfânta Elena cu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
o litografie făcută de Gh. Asachi, că domnul avea mustăți și o barbă impunătoare. Episcopul Melchisedec s-a străduit să îi convingă pe istorici că adevăratul portret al lui Ștefan cel Mare este cel din miniatura de pe o foaie din Tetraevanghelul de la Humor. Întâmpinată cu multe rezerve, opinia episcopului a fost acceptată până la urmă. G. Balș, N. Iorga, O. Tafrali au făcut o descriere a portretului lui Ștefan cel Mare, pornind de la tablourile votive din bisericile ridicate de domn. Un studiu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de la tablourile votive din bisericile ridicate de domn. Un studiu despre portretul domnului din pictură, miniatură și broderie a fost făcut de Teodora Voinescu. Primul și cel mai expresiv portret este, după Teodora Voinescu, cel din miniatura de pe fila din Tetraevanghelul de la Humor. Cel de-al doilea portret, făcut înainte de portretele din tablourile votive, este cel brodat pe un Epitrahil, care se păstrează la mânăstirea Putna. Este o reprezentare convențională a figurii domnului, “ruptă parcă din galeria de sfinți așezați unii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Muzeu de artă medievală românească. Veșmintele. Fastuoasă trebuie să fi fost și viața la curtea domnului Moldovei, așa cum se poate deduce din portretele votive de la Pătrăuți, Sfântul Ilie, Voroneț și Dobrovăț și, mai ales, cum anume este înfățișat domnul în Tetraevanghelul de la Humor. Până în a doua jumătate a secolului al XVI-lea, când începe să se exercite în modă o influență orientală puternică, moda la curțile domnești era cea din Europa vestică. Mircea cel Mare este înveșmântat în tabloul votiv de la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
-lea, când începe să se exercite în modă o influență orientală puternică, moda la curțile domnești era cea din Europa vestică. Mircea cel Mare este înveșmântat în tabloul votiv de la Cozia ca un cavaler european. Ștefan cel Mare, în miniatura Tetraevanghelului de la Humor, ne apare ca o imagine desprinsă parcă de pe lăzile de zestre ale principeselor italiene, de la mijlocul secolului al XV-lea, sau cum sunt înfățișate personajele din pictura lui Sasetta, Masolino de Panicale sau Pisanello. Domnul poartă o tunică
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
venite de peste hotare s-au format și la noi meșteri argintari la Neamț, la Putna și la Humor. Cărți de cult au fost ferecate din porunca și pe cheltuiala domnului, iar ferecătura lor este o adevărată operă de artă: Ferecătura Tetraevanghelului de la Humor a fost făcută de un meșter care lucra în mânăstire, după cum o altă ferecătură de argint a fost făcută de călugărul Silvan de la Neamț. Decorația lor amintește, prin “atitudinea personajelor... opere contemporane din pictura murală și broderii.” De
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de manuscrise în anul 1958. Dintre acestea, 43 evidențiate în cartea lui Turdeanu, altele figurând în lucrarea P. P. Panaitescu, Manuscrisele slave din biblioteca Academiei Române, I, 1959. În 1975, Constantin Rezachevici a numărat 63 de manuscrise, dintre care 21 erau tetraevanghele. Tetraevanghel copiat în 1943, pentru biserica de la Pătrăuți, nu s-a mai știut unde se află. În 1900, Florea Marian l-a văzut la Episcopia Lipovenilor de la Fântâna Albă, după care i s-a pierdut urma. Virgil Cândea l-a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
manuscrise în anul 1958. Dintre acestea, 43 evidențiate în cartea lui Turdeanu, altele figurând în lucrarea P. P. Panaitescu, Manuscrisele slave din biblioteca Academiei Române, I, 1959. În 1975, Constantin Rezachevici a numărat 63 de manuscrise, dintre care 21 erau tetraevanghele. Tetraevanghel copiat în 1943, pentru biserica de la Pătrăuți, nu s-a mai știut unde se află. În 1900, Florea Marian l-a văzut la Episcopia Lipovenilor de la Fântâna Albă, după care i s-a pierdut urma. Virgil Cândea l-a descoperit
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în 1984, la Pierpont Morgan Library. Tetraevanghelele, atâtea câte sunt cunoscute ca fiind copiate în timpul domniei lui Ștefan cel Mare, toate au fost lucrate la porunca domnului, după anul 1473. C. Rezachevici a găsit și o explicație. Domnul a dăruit tetraevanghelele unor mânăstiri, biserici sau unor curți domnești de la Piatra, de la Huși, de la Hârlău, ceea ce “dovedește nu numai scopuri precise, ci și dorința de a atrage de partea sa biserica în opera de întărire a puterii centrale”. Explicația este greșită. Mai
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
călugărilor veniți de la Neamț. Ștefan cel Mare nu s-a mulțumit să dea doar bani și să porunceasă călugărilor să copieze unele manuscrise. El ține să ne arate că a scris el manuscrisul cu mâna unui călugăr. De exemplu, pe Tetraevanghelul început în 1488 și terminat în 1489, stă scris: „Binecinstitorul domn Ion Ștefan, domn a toată țara Moldovei, a făcut și a scris și a ferecat acest Tetraevanghel pentru mănăstirea sa de la Putna, în al 30 și 2-lea an
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
că a scris el manuscrisul cu mâna unui călugăr. De exemplu, pe Tetraevanghelul început în 1488 și terminat în 1489, stă scris: „Binecinstitorul domn Ion Ștefan, domn a toată țara Moldovei, a făcut și a scris și a ferecat acest Tetraevanghel pentru mănăstirea sa de la Putna, în al 30 și 2-lea an al domniei lui și în timpul arhimandritului Paisie Scurtul, cu mâna păcătosului așa-zis Paladie, în anul 6977 (1499) și s-a început în luna septembrie 3 și s-
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Putna cu mâna mult-păcătosului monah Vasile, din porunca lui Ștefan cel Mare Leastvița lui Ion Scărarul. Și acest manuscris se păstrează la Putna, în timp ce un al doilea manuscris al aceleași opere, se află la Biblioteca Academiei. Și astfel ajungem la Tetraevanghelul de la Humor, capodopera manuscriselor din vremea lui Ștefan, așa cum acoperământul de mormânt al Mariei de Mangop este capodopera de neegalat a broderiei românești medievale. Tetraevanghelul se păstrează astăzi la Putna. În inscripția de pe manuscris ne arată că domnul „a dat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
al doilea manuscris al aceleași opere, se află la Biblioteca Academiei. Și astfel ajungem la Tetraevanghelul de la Humor, capodopera manuscriselor din vremea lui Ștefan, așa cum acoperământul de mormânt al Mariei de Mangop este capodopera de neegalat a broderiei românești medievale. Tetraevanghelul se păstrează astăzi la Putna. În inscripția de pe manuscris ne arată că domnul „a dat de <s->a scris acest Tetraevanghel cu mâna ieromonahului Nicodim și l-a dăruit mânăstirii care <este> la Humor, întru pomană, pentru sufletul său și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
vremea lui Ștefan, așa cum acoperământul de mormânt al Mariei de Mangop este capodopera de neegalat a broderiei românești medievale. Tetraevanghelul se păstrează astăzi la Putna. În inscripția de pe manuscris ne arată că domnul „a dat de <s->a scris acest Tetraevanghel cu mâna ieromonahului Nicodim și l-a dăruit mânăstirii care <este> la Humor, întru pomană, pentru sufletul său și pentru părinții săi și copiii lui”, egumen fiind Ghenandie, în anul 1473. Tot din inițiativa domnului cartea a fost ferecată, în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
egumen fiind Ghenandie, în anul 1473. Tot din inițiativa domnului cartea a fost ferecată, în argint, în anul 1480. Când, în 1538, Soliman Magnificul vine în Moldova cu întreaga urdie a vastului său imperiu, călugării de la Humor, au făcut ca Tetraevanghelul să ajungă în cetatea Ciceului, unde se va refugia și Petru Rareș. Mergând la Constantinopol ca să își recapete domnia, Rareș a luat cu el Tetraevanghelul. În 1653, Timuș Hmielnițchi jefuiește nordul Moldovei, iar printre prăzi se afla și Tetraevanghelul. În
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în Moldova cu întreaga urdie a vastului său imperiu, călugării de la Humor, au făcut ca Tetraevanghelul să ajungă în cetatea Ciceului, unde se va refugia și Petru Rareș. Mergând la Constantinopol ca să își recapete domnia, Rareș a luat cu el Tetraevanghelul. În 1653, Timuș Hmielnițchi jefuiește nordul Moldovei, iar printre prăzi se afla și Tetraevanghelul. În ajutorul domnului Moldovei a venit marele general Chimin Ianăș (Kemeny Ianos) și, în toiul luptei, a reușit să ia Tetraevanghelul. Gheorghe Ștefan, domnul Moldovei l-
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ca Tetraevanghelul să ajungă în cetatea Ciceului, unde se va refugia și Petru Rareș. Mergând la Constantinopol ca să își recapete domnia, Rareș a luat cu el Tetraevanghelul. În 1653, Timuș Hmielnițchi jefuiește nordul Moldovei, iar printre prăzi se afla și Tetraevanghelul. În ajutorul domnului Moldovei a venit marele general Chimin Ianăș (Kemeny Ianos) și, în toiul luptei, a reușit să ia Tetraevanghelul. Gheorghe Ștefan, domnul Moldovei l-a răscumpărat de la Kemeny și astfel, o asemenea comoară artistică a rămas în țară
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Rareș a luat cu el Tetraevanghelul. În 1653, Timuș Hmielnițchi jefuiește nordul Moldovei, iar printre prăzi se afla și Tetraevanghelul. În ajutorul domnului Moldovei a venit marele general Chimin Ianăș (Kemeny Ianos) și, în toiul luptei, a reușit să ia Tetraevanghelul. Gheorghe Ștefan, domnul Moldovei l-a răscumpărat de la Kemeny și astfel, o asemenea comoară artistică a rămas în țară, Tetraevanghelul este o operă de artă deosebită, prin miniaturile care îi reprezintă pe cei patru evangheliști, prin frontispiciile care însoțesc unele
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
În ajutorul domnului Moldovei a venit marele general Chimin Ianăș (Kemeny Ianos) și, în toiul luptei, a reușit să ia Tetraevanghelul. Gheorghe Ștefan, domnul Moldovei l-a răscumpărat de la Kemeny și astfel, o asemenea comoară artistică a rămas în țară, Tetraevanghelul este o operă de artă deosebită, prin miniaturile care îi reprezintă pe cei patru evangheliști, prin frontispiciile care însoțesc unele pagini și chiar prin forma elegantă a literelor. Dar, ceea ce îl face de neprețuit, este portretul lui Ștefan cel Mare
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
este vorba numai de portretul domnului, ne aflăm în fața unei compoziții bine construite, în care poziția dominantă o ocupă Sfânta Fecioară cu pruncul în brațe, stând pe tronul la picioarele căruia domnul stă îngenuncheat și îi oferă cartea sfântă. În afara Tetraevanghelelor, au fost copiate un Sbornic în 1474, Vechiul Testament în 1475, Cuvintele pusnicești ale Avvei Dorothei în 1475, iar spre sfârșitul domniei lui Ștefan au fost copiate cărți din Vechiul Testament și Apocrife, un Apostol în 1500, un Liturghier în 1492(?), Grigore
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
colecționari de artă ruși, care a cumpărat opere ale impresioniștilor de la Monnet, Van Gogh, Cézanne, sau ale postimpresioniștilor, până la Picasso. Pe lângă acest manuscris, Sciukin a cumpărat și o pagină dintr-un manuscris moldovenesc, pe care era reprezentat un evanghelist. Un Tetraevanghel, copiat în 1491, la porunca lui Alexandru, fiul lui Ștefan cel Mare, s-a bucurat de o apreciere deosebită din moment ce, în 1913, putea fi văzut într-o expoziție de artă veche rusă. Faptul că un Tetraevanghel se află la New York
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
reprezentat un evanghelist. Un Tetraevanghel, copiat în 1491, la porunca lui Alexandru, fiul lui Ștefan cel Mare, s-a bucurat de o apreciere deosebită din moment ce, în 1913, putea fi văzut într-o expoziție de artă veche rusă. Faptul că un Tetraevanghel se află la New York, în Pier Morgan Library, unul la München și un altul la Viena, constituie dovada valorii lor artistice. În timpul domniei lui Ștefan cel Mare au strălucit ca centre culturale mânăstirea Neamț și mânăstirea Putna, unde, la începutul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
se obișnuia. Se afirmă de către unii că prin 1540, pe vremea lui Petru Rareș, ar fi existat o altă biserică pe acest loc. Nimic sigur. Cert este că, la 12 ianuarie 1546, logofătul Ioan Golia a dăruit acestei biserici un Tetraevanghel. Tot așa, în anul 1564, vornicul Maxim Burnar, vărul logofătului Ioan Golia, i-a dăruit o cruce în opt colțuri, frumos argintată, iar în anul 1575 Ioan Golia i-a mai dăruit o Evanghelie ferecată, pe care o răscumpărare de la
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
numea "Zlataust", construită din lemn, pe temelie de piatră, în anul 1562 de Ștefan Tomșa I., iar dintr-un pomelnic săpat în marmură și aflat în perete la sfânta Proscomidie, cât și dintr-o însemnare făcută fără dată pe un Tetraevanghel din 1545, am putea înțelege că biserica despre care vorbim ar fi fost ctitoria lui Istrate Dabija (cu care începe pomelnicul), ceea ce ar însemna cu vreo douăzeci de ani mai înaintea lui Duca, ginerele lui Dabija-Vodă (Eustratie Dabija a domnit
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]