516 matches
-
în lumea aceea fermecătoare, înmănușata mînă se putea desprinde de corpul-veninoasă-liană, începea să plutească lin, ca o pasăre suverană, așteptînd lucid apropierea buzelor virile. Ce lume! Dar tot în lumea aceea, de altfel atît de sobră, de austeră, a nordului teuton, sărutatul mîinii nu prea avea trecere. Femeia de lume întindea pur și simplu dreapta de obicei neînmănușată și i se răspundea la fel de simplu, de sobru, cu dreapta bărbatului. Care bărbat își înclina o secundă capul, gest aproape cazon. Cît de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
despre mitropolia Vicinei, probabil că aceasta și-a încetat activitatea.34 Viața bisericească în regiunile extra-carpatice Teritoriile respective erau dominate, în secolele X-XIII, de populații nomade, pecenegi și cumani. Împotriva acestora, regii unguri au adus în sud-estul Transilvaniei pe cavalerii teutoni (1211-1225). După îndepărtarea acestora, Ungaria, regii Andrei II și Bela IV au urmărit instalarea dominației proprii, la sud și est de Carpați, inclusiv prin creștinarea cumanilor. Episcopia cumanilor După înfrângerea lor la Kalka (1223), de către mongoli, cumanii supraviețuitori, prin haganul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Păcurariu, op. cit., p. 230-236. 35. R. Rosetti, Despre unguri și episcopiile catolice din Moldova, în AARMSI, t. XXVII, 1905, p. 247-332; C. Auner, Episcopia Milcoviei, în Revista Catolică, București, I, 1912, p. 533-551; I. Ferenț, Istoria catolicismului în Moldova. Epoca teutonă, în rev. Cultura creștină, Blaj, an IX, 1920, p. 136-154, 193-211; Idem, Cumanii și episcopiile lor, Blaj, 1931, 152 p. ; Const. I. Andreescu, Reacțiuni ortodoxe în contra catolicizării regiunilor carpato-dunărene în prima jumătate a sec. al XIII-lea, în B.O.
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
al împrumutului instituțional. Oricât de rudimentare, instituțiiile sociale, politice, militare nu pot fi împrumutate de la un alt popor, fiind rezultatul unei cerințe social-istorice, al unei evoluții interne, precum societatea românească din prima jumătate a secolului al XIII-lea. Aducera cavalerilor teutoni în Țara Bârsei, în 1211, de către regele Andrei II al Ungariei reprezenta un scut față de pericolul cuman, autoritatea regatului în sudul Transilvaniei încă nu era consolidată. În acești ani de la începutul secolului al XIII-lea, politica papală miza pe creștinarea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Acestora li s-au alăturat și cumanii, care dominau această regiune. Un nucleu politic cu alte trăsături s-a constituit în sud-vestul Moldovei, extinzându-se și în nord-estul Munteniei, în zona de curbură a Carpaților, aflat în sfera intereselor cavalerilor teutoni, la începutul secolului al XIII-lea. Concret, este vorba despre intervalul prezenței lor în Țara Bârsei (1211-1225), inclusă din 1228 în Episcopia cumanilor-a se vedea și scrisoarea papei Grigore IX din 1234, amintită de noi mai sus. Astfel, ierarhia
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
XII, XIII, p. 28; DIR C, sec. XIII, II, p. 187, 190-191, 193-194, 309-310; DIR C, sec. XIV, III, p. 134, 137; DIR C, sec. XI, XII, XIII, p. 31-32; Ibidem, I, p. 150-151; Ibidem, p. 208). 49 Instalarea cavalerilor teutoni în Țara Bârsei Acest fapt s-a petrecut aproximativ în aceeași vreme a colonizărilor inițiate de regii unguri. Ordinul teutonic a luat ființă în Țara Sfântă, în 1190, în timpul cruciadelor pentru eliberarea Ierusalimului. Ordin militar-religios, el era format din "frați
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
în timpul cruciadelor pentru eliberarea Ierusalimului. Ordin militar-religios, el era format din "frați cavaleri" care aparțineau nobilimii de origine germană și patriciatului urban, din "frați preoți" (călugări) ce constituiau clerul ordinului și din "frați slujitori" care aveau obligații față de nobili. Cavalerii teutoni au fost aduși în Țara Bârsei (colțul de sud-est al Transilvaniei) în scopuri militare, pentru apărarea graniței sudice a regatului împotriva cumanilor, dar și social-politice, pentru consolidarea regalității și feudalității ungare. În plus, cavalerii au fost aduși aici din rațiuni
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
apărarea graniței sudice a regatului împotriva cumanilor, dar și social-politice, pentru consolidarea regalității și feudalității ungare. În plus, cavalerii au fost aduși aici din rațiuni de prozelitism: aducerea sub ascultarea bisericii catolice a populației românești ortodoxe din aceste părți. Cavalerii teutoni sau "cruciații ospitalieri ai ordinului Sfintei Marii al teutonilor" au fost chemați de regele Ungariei, Andrei II (1205-1235), în anul 1211, în "țara Bârsei, din Transilvania" (terra Borza... ultra silvas). Această "țară" a Bârsei nu era încă la această dată
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
secui și nici de la unguri, reprezintă încă un argument pentru existența populației românești în Țara Bârsei, care era obligată la plata unor dări.50 Dar nu a trecut mult timp și un conflict a izbucnit între regele Ungariei și Ordinul teuton, încât dania din 1211 a fost anulată. Însă, în urma intervenției papale, regele Andrei a revenit asupra hotărârii sale, a repus pe cavaleri în drepturile din 1211 și le-a acordat chiar facilități noi, confirmându-le privilegiile pe care cavalerii și
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
prezența (dominația) dincolo de hotarele Țării Bârsei, la sud și est de Carpați. Cavalerii au încercat să-și asigure un statut autonom în cadrul regatului Ungariei, cee ce a provocat îngrijorarea acestuia. În aceste împrejurări, în 1225, cavalerii Ordinului Sf. Marii a teutonilor au fost izgoniți de regele Andrei prin forța armelor din Țara Bârsei, iar insistențele repetate ulterioare ale Papei de a fi readuși acolo nu au fost ascultate.51 NOTE 1. V. Spinei, Moldova în secolele XI-XIV, București, Editura Academiei, 1982
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
P. P. Panaitescu, op. cit., p. 234-235; C. Göllner, Studii de istorie a naționalităților. Naționalitatea germană, București, 1976; Th. Nägler, Studii de istorie a naționalităților. Naționalitatea germană, București, 1976, p. 27-114. 49. Istoria Românilor, vol. III, p. 423-425; Emil Lăzărescu, Cavalerii teutoni în Țara Bârsei, în rev. "Țara Bârsei¨, VII, 1935, p. 140-152; G. Bako, Cavalerii teutoni și Țara Bârsei, în Studii, X, 1957, 1, p. 143-160. 50. Istoria Românilor, vol. III, p. 426; P. P. Panaitescu, op. cit., p. 236-237; P. Binder
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
București, 1976; Th. Nägler, Studii de istorie a naționalităților. Naționalitatea germană, București, 1976, p. 27-114. 49. Istoria Românilor, vol. III, p. 423-425; Emil Lăzărescu, Cavalerii teutoni în Țara Bârsei, în rev. "Țara Bârsei¨, VII, 1935, p. 140-152; G. Bako, Cavalerii teutoni și Țara Bârsei, în Studii, X, 1957, 1, p. 143-160. 50. Istoria Românilor, vol. III, p. 426; P. P. Panaitescu, op. cit., p. 236-237; P. Binder, Contribuții la localizarea Cruceburgului și unele probleme legate de ea, în vol. Culegere de studii
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
al XIII-lea, se produce o activizare a inițiativelor războinice ale cumanilor împotriva vecinilor. În prima jumătate a secolului al XIII-lea, se intensifică atacurile cumane asupra Haliciului, ca și asupra Transilvaniei. Una din cauzele aducerii, în 1211, a cavalerilor teutoni în Țara Bârsei sunt și aceste atacuri. Iar când, în 1213, comitele Ioachim de Sibiu a fost trimis în fruntea oastei la Vidin, căpeteniile cumane din Câmpia munteană s-au opus pătrunderii de forțe militare străine în teritoriile aflate sub
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
orientarea politică sub presiunea externă ungară și latină, dar o importantă modificare avea loc chiar în nordul Dunării împotriva influenței puterii cumane. În 1211, regele Ungariei, Andrei II (1205-1235), i-a instalat în Țara Bârsei, la cererea papei, pe cavalerii teutoni "ultra silvas versus Cumanos", cu scopul declarat ca, prin acțiunea lor, "regatul să se întindă". Regele Andrei a acordat cavalerilor un șir de privilegii, precum construirea de fortificații de lemn "pentru întărirea regatului înspre Cumania". În 1212 și 1222, regele
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
lupta împotriva cumanilor. Ei s-au distins în apărarea regatului împotriva frecventelor incursiuni externe, prin înaintarea dincolo de munții de zăpadă, întărirea teritoriilor ocupate prin luptă împotriva cumanilor, înfrângerea acestora și convertirea unei părți a lor la creștinism. Deducem că Ordinul teuton a fost instalat în Țara Bârsei pentru a lupta împotriva cumanilor, misiunea lor fiind ofensivă, cuceritoare. Expansiunea cavalerilor dincolo de Carpați a fost rapidă, iar acțiunea lor a avut urmări considerabile. Mai trebuie să subliniem că instalarea Ordinului în sud-estul Transilvaniei
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
teritoriile noastre, cu misiunea de a-i combate pe cumanii păgâni. Legătura dintre orientarea principală a cruciatei din Țara Sfântă și Ierusalim și cea din din cotul Carpaților trecea prin Imperiul latin de Constantinopol, în fond, prin lupta lor, cavalerii teutoni slujeau statul latin. Înstalați în teritoriile noastre, teutonii și-au îndeplinit cu brio misiunea în cei 11 ani, urmărindu-i pe cumani dincolo de munți, ei și-au întins stăpânirea spre răsărit până la "hotarele brodnicilor", iar spre sud până la Dunăre.2
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
latin. Înstalați în teritoriile noastre, teutonii și-au îndeplinit cu brio misiunea în cei 11 ani, urmărindu-i pe cumani dincolo de munți, ei și-au întins stăpânirea spre răsărit până la "hotarele brodnicilor", iar spre sud până la Dunăre.2 Înaintarea cavalerilor teutoni dincolo de Carpați a pus capăt dominației cumane în teritoriile extra-carpatice, deschizând în același timp drumul spre Dunăre și Marea Neagră. Astfel, prin acțiunile Ordinului, Cumania neagră își înceta existența și, concomitent, dinspre răsărit, cumanii erau zdrobiți de mongoli la Kalka (1223
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
deschidea porțile Europei răsăritene lumii apusene. Dar, brusc, în 1225, regele Andrei II îi izgonește pe cavaleri, pentru a preveni constituirea unui stat propriu al Ordinului, sub autoritate papală, în sud-estul Transilvaniei și în regiunile extra-carpatice. Înaintarea victorioasă a cavalerilor teutoni a dus la anihilarea dominației cumane la sud și est de Carpați și la înlocuirea acesteia cu dependența de regatul ungar. După 1212, presiunea Ungariei asupra statului de la Târnovo a sporit considerabil, iar slăbirea și apoi subordonarea Cumaniei apusene, adică
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
invadat Polonia, străbătând mai întâi Haliciul. Mongolii au silit pe ruși, cumani și alte populații să-i însoțească în acest atac ce viza orașul polonez Sandomir. În 1260, ei au pătruns în Prusia, unde au angajat lupte sângeroase cu cavalerii teutoni. Noile acțiuni militare mongole au provocat îngrijorare în Ungaria, dar temerile nu s-au adeverit, efectivele lor erau reduse, întrucât principalele forțe ale Hoardei de Aur erau angajate în luptele cu hulaguizii din Persia. Dar neliniștea în spațiul Europei centrale
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
în grupuri mici, sași, unguri, secui, eventual. Cele mai vechi informații datează din 1234 și se referă la așezarea populației germane (Theutonici) și ungare (Ungari) în sud-vestul Moldovei și nord-estul Munteniei. Anterior, după 1211, au avut loc infiltrări ale cavalerilor teutoni dincolo de curbura Carpaților, dar acestea nu au lăsat urme durabile în structura etnică a zonei. Distrugerea episcopiei, în 1241, și perioada tulbure ce-a urmat ocupării teritoriilor de la nordul gurilor Dunării de către mongoli au dus la exodul coloniștilor din Transilvania
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
al XIII-lea, și anume continuitatea formelor tradiționale de organizare românească. O altă regiune românească, Țara Maramureșului, în secolele XIII-XIV, era înzestrată cu structuri cnezial-voievodale. La începutul secolului al XIII-lea, cu sprijinul secuilor, a coloniștilor germani și a cavalerilor teutoni, regatul ungar a depășit linia Carpaților și și-a extins dominația în regiunile de intensă locuire românească. Lumea românească, în prima jumătate a secolului al XIII-lea, era bine închegată, structurată politic, în "țări", cnezate și voievodate, neafectate de stăpânirea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
alcătuit din patru mari entități politice, laice și bisericești: Episcopia cumanilor (la est de Carpați), Regatul Cumaniei (în Muntenia), Banatul Severinului și Țara Severinului (țară cnezială și voievodală).25 Începutul pătrunderii ungurești dincoace de munți l-a reprezentat chemarea cavalerilor teutoni în Transilvania-acțiunea este strâns legată de rolul Ungariei de cruciată perpetuă în Răsărit. Chemarea cavalerilor este asociată cu un pact încheiat în Orient de regele Andrei II-cruciat, mergând până în Egipt, el a văzut la Locurile Sfinte pe călugării ostași germani
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Maicii Domnului a teutonilor" din Ierusalim, călugări-ostași, îngrijitori de spitale, ocrotitori de pelerini, auxiliari prețioși este un fapt de cea mai mare importanță pentru "rostul românesc" (Iorga), la începutul secolului al XIII-lea. Din Țara Bârsei, unde fuseseră instalați, cavalerii teutoni și-au extins aria de locuire și stăpânire-ei puteau bate monede, cu acordul regelui. Cavalerii se pun pe lucru, acționează eficient și, până în 1218, ei prefac prin luptă o simplă concesie regală într-o "frumoasă stăpânire" (Iorga) pe teritoriul Țării
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
infiltrări și acțiuni misionare reușite, papalitatea a decis să înființeze o episcopie în teritoriile sud-est carpatice (de la curbura Carpaților), smulse în prealabil dominației cumane. Convertirea la creștinism a unor căpetenii cumane din stepa nord-pontică, stimulată de succesele militare ale cavalerilor teutoni, după 1211, și de irupția tătarilor în răsărit, după 1223, l-a determinat pe papa Grigore IX să răspundă favorabil, în 1227, la solicitarea arhiepiscopului de Esztergom de a-l învesti ca legat apostolic în "Cumania" și în "țara vecină
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
prădau sistematic dincolo de munți, regatul ungar însuși fiind amenințat de ofensiva populațiilor turanice. În acest context, dar și la intervenția papei de la Roma și a relațiilor cu Imperiul latin de Răsărit, regele Ungariei Andrei II face apel la cavalerii cruciați (teutoni) pentru apărarea hotarelor regatului, dar, în același timp, și pentru a lansa atacuri asupra cumanilor de la sud de Carpați ce primejduiau Imperiul de Constantinopol (vezi mai sus). Așa se face că pătrunderea bizantină la nordul Dunării a fost oprită încă
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]