177,866 matches
-
comună prin care susțineau strategia pe termen mediu pentru integrarea României în Uniunea europeană. Șefii cultelor și-au exprimat fiecare punctul de vedere, cu toții fiind de acord că integrarea în structurile euro-atlantice este soluția optimă pentru România. Prezentăm, în continuare, textul integral al acestei declarații: 1. Semnatarii prezentei declarații, având în vedere responsabilitatea ce ne revine în susținerea procesului de integrare a României în structurile Uniunii Europene și analizând situația generală în care se află țara noastră, ne exprimăm sprijinul nostru
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
Georgeta Minodora Resteman, Limassol, Cipru. PORTOFOLIU EDITORIAL ARMONII CULTURALE Până în acest moment, editura Armonii Culturale a inaugurat, cu noi titluri de carte următoarele colecții (vor urma, cu siguranta, altele): COLECȚIA ERUDIT (carte școlară, științifică și enciclopedica): 1.Adina Voica Sorohan - Textul liric: abordare transdisciplinară (nivel liceal); COLECȚIA LIRIK (poezie): 1.Andreea - Maria Dănilă, Femeia de zăpadă; 2.Ionel Marin - Picături de timp; 3.Speranța Miron - Gleznă Timpului; 4.Capricii Efemere - antologie de poezie Cleopatra (Casă Gândului); 5.Emil Druncea - Insula de
PASTEL DE VIORELE (VERSURI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 451 din 26 martie 2012 by http://confluente.ro/Colectia_magic_a_editurii_armonii_cul_gheorghe_stroia_1332775148.html [Corola-blog/BlogPost/346391_a_347720]
-
ideatica transformativă. În dinamica „reelaborării matricei categoriale a filosofiei contemporane” (Pârvu, 1985, p. 7) și trebuie să se caute răspuns implicit la o întrebare dublă: ce face ca filosofia să fie „filosofie” și ce individualizează discursul filosofic, făcând dintr-un text un „text filosofic”, o comunicare filosofică, un mesaj filosofic? “De ce s-ar numi ce facem noi aici <filosofie> ?” - se întreabă L. Wittgenstein (1993, p. 138). Ca răspuns, se va argumenta în direcția și cu convingerea demonstrării tezei duble că: 1
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
În dinamica „reelaborării matricei categoriale a filosofiei contemporane” (Pârvu, 1985, p. 7) și trebuie să se caute răspuns implicit la o întrebare dublă: ce face ca filosofia să fie „filosofie” și ce individualizează discursul filosofic, făcând dintr-un text un „text filosofic”, o comunicare filosofică, un mesaj filosofic? “De ce s-ar numi ce facem noi aici <filosofie> ?” - se întreabă L. Wittgenstein (1993, p. 138). Ca răspuns, se va argumenta în direcția și cu convingerea demonstrării tezei duble că: 1. esențial în
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
direcția și cu convingerea demonstrării tezei duble că: 1. esențial în comunicarea filosofică, precum în orice alt tip de comunicare, nu este producătorul, ci mesajul filosofic pe care acesta reușește să-l transmită; 2. trăsătura distinctivă a comunicării filosofice, a textului filosofic ca practică de comunicare, o constituie abordarea științifică a filosofemelor, mesajul „filosofematic”, iar acest mesaj vine întotdeauna după. Demersul poate cuprinde trei etape: - istoricizarea accesului termenului de mesaj la noțiunea de mesaj și ridicarea lui la concept; - desprinderea caracteristicilor
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
pe care simțul comun ar putea-o suspecta de petitio principii. „Orice comportament, orice fenomen uman în general - arăta J.- F. Lyotard (1997, p. 73) -este întâmpinat cu întrebarea: Ce semnificație are?” Ce semnificații teoretice se pot desprinde din examinarea textelor filosofice? Textul, discurs de tip scris, apare ca manifestarea unui comportament care, preciza același Lyotard (1997, p. 73), dacă este într-adevăr comportament, „are un sens”, iar percepția „evidentă și imediată a sensului constituie comprehensiunea”. Ansamblul proceselor de comunicare este
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
simțul comun ar putea-o suspecta de petitio principii. „Orice comportament, orice fenomen uman în general - arăta J.- F. Lyotard (1997, p. 73) -este întâmpinat cu întrebarea: Ce semnificație are?” Ce semnificații teoretice se pot desprinde din examinarea textelor filosofice? Textul, discurs de tip scris, apare ca manifestarea unui comportament care, preciza același Lyotard (1997, p. 73), dacă este într-adevăr comportament, „are un sens”, iar percepția „evidentă și imediată a sensului constituie comprehensiunea”. Ansamblul proceselor de comunicare este un sistem
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
a filosofiei, București, Academiei, vol. I, 1963. Hegel G.W.F., Fenomenologia spiritului, București, Editura Academiei, 1965. Hegel G.W.F., Principiile filosofiei dreptului, București, Editura IRI, 1996. Heidegger M., Repere pe drumul gândirii, București, Editura Politică, 1988. Jaspers K., Texte filosofice, București, Editura Politică, 1986. Kant Im., Logica, București, Editura Științifică, 1970. Kant Im., Critica rațiunii pure, București, Editura IRI, 1994. Lotman I., Studii de tipologie a culturii, București, Editura Univers, 1975. Lyotard J.-F., Fenomenologie, București, Editura Humanitas, 1977
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
responsabilitatea morală de a respecta legile umane și divine și a făcut constatarea că în fiecare act de mirungere există a față vizibilă și una invizibilă. A făcut o incursiune în istoria ceremonialului de încoronare de la vremurile vechi prezentate în textele biblice și până astăzi, cu referiri speciale la istoria Țărilor Române și a Marii Britanii. Regii biblici care au beneficiat de ritualul mirungerii au fost Saul și Solomon. În ceea ce privește Țările Române a prezentat descrieri ale ritualului încoronării și inclusiv ale mirungerii
FESTIVALUL „CONŞTIINŢA”, EDIŢIA A IV-A, 2016 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1476212563.html [Corola-blog/BlogPost/381009_a_382338]
-
religioase, a bibliografiei medicale, cât și pe propria practică. Dumnealui definește medicina creștină ca descoperire a cauzelor spirituale ale bolilor, ca ajutor acordat bolnavului de a-și descoperi singur aceste cauze și urmărire a pacientului până la sfârșitul vieții. Pornind de la textele biblice au fost menționate participarea efectivă a lui Dumnezeu în procesul de facere a omului după chipul și asemănarea sa când în actul creației universale pentru a face Universul material Dumnezeu a spus „Să fie lumină!”, iar pentru crearea omului
FESTIVALUL „CONŞTIINŢA”, EDIŢIA A IV-A, 2016 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1476212563.html [Corola-blog/BlogPost/381009_a_382338]
-
de la Nicolae, nicidecum de la Ion, (ca la Creangă). De altfel, la acea vreme, chiar el se semna - Nicu Iancu Vale și nu cum o va face mai târziu, cu numele de botez, adică Ion Iancu Vale. [3] Cuvântul, indescifrabil în text, l-am înlocuit cu ce am găsit mai apropiat, ca formă și sens. Referință Bibliografică: Ion IANCU VALE - FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU / Ion Iancu Vale : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1383, Anul IV, 14 octombrie
FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_iancu_vale_1413289455.html [Corola-blog/BlogPost/365982_a_367311]
-
acolo “băteam” - în ei și a lor birocrație. Da ! - mi-am zis. Caricatura deranjează. Și ca să pun sare pe rana lor m-am apucat și de scris umor. Rimă întâmplătoare. Nu întâmplătoare au fost apoi colaborările mele cu caricaturi și texte umoristice la ziarul “Înainte”, participări la festivaluri de umor din țară (Vaslui-“Constantin Tănase”, Bistrița-“Mărul de aur”, Râmnicu Vâlcea-“Tudor Mușatescu”, Brăila-“Serbările Dunării”, etc.) cât și numeroase expoziții de caricatură, personale și de grup, pe diverse teme. Înainte
LICĂ BARBU de LICĂ BARBU în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Lic%C4%83_Barbu.html [Corola-blog/BlogPost/342130_a_343459]
-
merge. Și ca să nu mă duc chiar cu mâna goală la festivaluri am luat cu mine și un grup de pantomimă și umor pe care l-am botezat “Logic”, venind acasă cu traista plină de premii - atât pentru caricatură și texte umoristice cât și pentru grupul “Logic”. Ei, chiar așa ? Nu-ți ajunge ?... Nu! - am răspuns. Pentru că eram îndemnat de colegii mei de “suferință” din cadrul cenaclului “Ciulinii Bărăganului” să nu stau cu mâna-n sân, s-o țin pe creion și
LICĂ BARBU de LICĂ BARBU în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Lic%C4%83_Barbu.html [Corola-blog/BlogPost/342130_a_343459]
-
cu Lică Barbu”, ziar înființat de bunul meu prieten Cezar Hârjescu. Rătăcind vreo zece ani și prin București am mai zvâcnit un pic în pasiunea mea la “Primul Salon Național-mileniul III” cu ajutorul cunoscutului caricaturist Albert Poch, cât și colaborarea cu texte umoristice la ziarul “7 plus”, cu spijinul scriitorului Miron Manega. Și tot prin București mi-am câștigat “pâinea” talentului meu cu scenarii de umor pe la câteva posturi de televiziune. Cam atât. Nu este un CV prea bogat în evenimente culturale
LICĂ BARBU de LICĂ BARBU în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Lic%C4%83_Barbu.html [Corola-blog/BlogPost/342130_a_343459]
-
Emil Botta, care părea să mă domine când am venit să văd recenta montare a Teatrului Dramatic ''Fani Tardini'' cu ''Năpasta'' lui Caragiale, considerat de Mihai Ralea ''cel mai național scriitor''. Este unica sa dramă. Acuzat că ar fi plagiat textul după un autor ungur neprecizat și poate inexistent, dramaturgul a avut succes abia târziu cu piesa jucată în țară la Cernăuți în 30 decembrie 1895 (n.r. nu 1985, cum a apărut eronat în cronica din VL), în traducerea germană a
NĂPASTA-UN ALTFEL DE TEATRU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Napasta_un_altfel_de_teatru_pompiliu_comsa_1357298825.html [Corola-blog/BlogPost/345196_a_346525]
-
pentru acest mare om, trebuia să se încadreze în limitele bunului simț. Mintea a început să-i lucreze asupra unei nedumeriri care îl lăsase în ceață; balada meșterului Manole nu poate trata nicidecum geniul constructiv al poporului român. A răstălmăci textele întru slăvirea propriului popor nu echivalează decât cu un patriotism rânced, leșinat. Să ți se dărâme noaptea tot ce zidești ziua înseamnă cel puțin nepricepere. În fapt, ni se prezintă o stare a lucrurilor la un moment dat, moment ce
IX. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1470738908.html [Corola-blog/BlogPost/365166_a_366495]
-
Dar noi la Lăicăi aveam lăutari vestiți, un cuplu invidiat: Ponchiș la vioară, Bânță la țambal./ Și printre atâți profeți mincinoși, instrumentele lor/ nici azi nu și-au pierdut în cartea albă, toată virtuțile". Expresivitatea poetică e mai mare în textele < >, laconice și fragmentare, decât în poemele încărcate de referințe și imagini de amploare simbolică: "Negru, negru, negru, negru:/ acesta e brațul meu drept, chiag de energii și emoții,/ brațul meu drept cu care încâlcesc noaptea când scriu". Gheorghe Izbășescu este
GHEORGHE IZBĂŞESCU-CÂNTECE DE MÂNTUIRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_izbasescu_cantece_de_mantui_al_florin_tene_1328504673.html [Corola-blog/BlogPost/346664_a_347993]
-
Opinii Ce mi-e și cu editorialele astea! Ba mă plâng că nu am subiect, ba că n-am timp, chef sau inspirație. Clar, săptămâna asta e una atipică. Primul text pe care l-am scris pentru numărul acesta a fost, ca niciodată, editorialul. Iar acum, la închiderea ediției, mă decid brusc să îl rescriu. Jur că nu mi s-a mai întâmplat așa ceva! Poate intuiți, poate nu, dar acest editorial
La cât mai multe zile și nopți înainte! by http://www.zilesinopti.ro/articole/4175/la-cat-mai-multe-zile-si-nopti-inainte [Corola-blog/BlogPost/98444_a_99736]
-
discursul doamnei Trump are multe părți comune cu discursul lui Michelle Obama, din anul 2008 și într-adevăr sunt multe asemănări în idei, formulări și în succesiunea paragrafelor. Este aproape sigur că cel care a scris discursul a plagiat alte texte și cei din echipa Trump nu au descoperit și corectat faptele, astfel că rezultatul este o pată mare pe reputația doamnei Trump. A doua zi după evenimentul larg comentat, autoarea discursului a recunoscut faptul că a preluat fragmente de text
efectele pe care le are asupra alegerii președintelui Statelor Unite by https://republica.ro/o-noua-forma-de-terorism-intern-american-efectele-pe-care-le-are-asupra-alegerii-presedintelui-statelor [Corola-blog/BlogPost/337711_a_339040]
-
texte și cei din echipa Trump nu au descoperit și corectat faptele, astfel că rezultatul este o pată mare pe reputația doamnei Trump. A doua zi după evenimentul larg comentat, autoarea discursului a recunoscut faptul că a preluat fragmente de text din alte discursuri. În cea de a doua zi a convenției, delegațiile statelor au comunicat rezultatele alegerilor preliminare și prin asta s-a oficializat nominalizarea lui Trump. Cei mai mulți își amintesc cum, dincolo de jumătatea preliminariilor, situația nu era deloc clară și
efectele pe care le are asupra alegerii președintelui Statelor Unite by https://republica.ro/o-noua-forma-de-terorism-intern-american-efectele-pe-care-le-are-asupra-alegerii-presedintelui-statelor [Corola-blog/BlogPost/337711_a_339040]
-
nestudiat de înaintași, apreciat doar ca realizare artistică fără analizarea din punct de vedere estetic nici a celor patru imagini ale evangheliștilor, pomenite doar prin simple descrieri iconografice sau aprecieri stilistice cu caracter general, și nici punerea în pagină a textului. Nu a fost inclus nici în istoria picturii moldovenești ci menționat doar în capitole secundare. În realitate acest Tetraevanghel, demonstrează Sorin Ullea, „constituie introducerea firească și necesară în istoria picturii medievale moldovenești”, căci Uric nu a făcut operă de copist
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
artist ci și un om de aleasă cultură, un bibliofil ce studiase la Constantinopol scrierile bizantine, scrieri din care a ieșit și alfabetul chirilic. Rafinamentul estetic al frontispiciilor sale precum și ornamentația primei litere cu care începe fiecare Evanghelie dar și textul deosebit de elaborat - așa-numita scriere uncială de lux în care literele sunt „desenate”; efortul de rafinare și reproporționare; înălțimea literelor, cu mici inovații; eleganța liniilor curbe și ductul lor specific; toate acestea sunt dovezi de cerebralitate care dovedesc cu hotărâre
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
locale. „Odată ajuns la scoala profesională aveam mult mai mult timp liber și am început să-l folosesc din plin. Profesorul nostru de limbă română, Marin Iacob, a auzit că am diverse încercări literare și m-a cooptat să realizez textele brigăzii artistice ale școlii. Dumnealui îmi dădea tema pe care trebuia să scriu textul și melodia care trebuia să însoțească acel text, iar eu scriam versurile. Pentru mine era un exercitiu benefic. Până atunci le făceam colegilor diverse epigrame și
POETUL MIHAI LEONTE A ÎMPLINIT 75 ANI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1863 din 06 februarie 2016 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1454709750.html [Corola-blog/BlogPost/354023_a_355352]
-
început să-l folosesc din plin. Profesorul nostru de limbă română, Marin Iacob, a auzit că am diverse încercări literare și m-a cooptat să realizez textele brigăzii artistice ale școlii. Dumnealui îmi dădea tema pe care trebuia să scriu textul și melodia care trebuia să însoțească acel text, iar eu scriam versurile. Pentru mine era un exercitiu benefic. Până atunci le făceam colegilor diverse epigrame și acrostihuri. Astfel că scrisul meu a început să fie axat pe anumite teme. După
POETUL MIHAI LEONTE A ÎMPLINIT 75 ANI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1863 din 06 februarie 2016 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1454709750.html [Corola-blog/BlogPost/354023_a_355352]
-
de limbă română, Marin Iacob, a auzit că am diverse încercări literare și m-a cooptat să realizez textele brigăzii artistice ale școlii. Dumnealui îmi dădea tema pe care trebuia să scriu textul și melodia care trebuia să însoțească acel text, iar eu scriam versurile. Pentru mine era un exercitiu benefic. Până atunci le făceam colegilor diverse epigrame și acrostihuri. Astfel că scrisul meu a început să fie axat pe anumite teme. După terminarea școlii profesionale am avut o perioadă scurtă
POETUL MIHAI LEONTE A ÎMPLINIT 75 ANI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1863 din 06 februarie 2016 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1454709750.html [Corola-blog/BlogPost/354023_a_355352]