190,155 matches
-
Radford: în prologul oferit de el ți se spune că evreii nu aveau voie să părăsească ghetoul noaptea, iar în film acest lucru se întâmplă des, fără a le cauza acestora vreo problemă. Oricum, regizorul merită urale pentru atenția dedicată textului: urmărește fiecare cuvințel. Homosexualitatea tratată prin aluzii, sugerată între Antonio și Bassanio, Portia și Nerissa, nu e invenția regizorului, are suficient sprijin textual. Bizareria acestui film este că reușește să fie bun - ca film - păstrând elementele teatrale, nereducând piesa la
Istoria se repetă... by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11306_a_12631]
-
îi asigură și lui un sentiment pervers, la limita plăcerii. Supus tuturor frustrărilor, deținutul sfîrșește prin a suferi, așa cum se întîmplă de obicei, de un complex de superioritate. El devine conștient de propria sa genialitate și caută în operele clasicilor texte care să-i susțină teza. ,Și ce e onania dacă nu slăbiciune? Și de unde vine geniul dacă nu din complex de inferioritate? Unii vin și contrazic asta amintind că Tolstoi, alt geniu corifeu al omenirii, spune că arta vine din
Între sublim și derizoriu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11293_a_12618]
-
prea multă osteneală, și-n cartea recentă a lui Ion Papuc, Cu fața spre trecut, publicată la editura Vergiliu. Ascultați-o în ce cheie ,cîntă"... Își dau binețe, vecine pe pagini, două lumi. Una de scriitori și artiști, reconstituită din texte în mare parte ocazionale, amestec ciudat - de nu l-am ști, bunăoară, din Limitele lui Dan Botta - de patos și de cumpănire, alta cu priză la actualitatea diversă, fie ea legată de urbanistică, ori de politică, ori de morala vreunei
Colaj din rame și coperți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11295_a_12620]
-
Cristian Ciocan Acest text a fost citit în cadrul ședinței din septembrie a Cenaclului Lovinescu, desfășurat sub coordonarea Ioanei Pârvulescu la Casa Lovinescu. În măsura în care unul dintre obiectivele cenaclului este acela de a arunca punți între literatură și filosofie, s-a propus discutarea abordării filosofice a
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
fost citit în cadrul ședinței din septembrie a Cenaclului Lovinescu, desfășurat sub coordonarea Ioanei Pârvulescu la Casa Lovinescu. În măsura în care unul dintre obiectivele cenaclului este acela de a arunca punți între literatură și filosofie, s-a propus discutarea abordării filosofice a unui text literar, în speță interpretarea lui Alexandru Dragomir la piesa lui Ioan Luca Caragiale, O scrisoare pierdută, publicată în volumul Crase banalități metafizice, Ed. Humanitas, 2004, pp. 3-38. În cele ce urmează, voi încerca să evaluez comparativ aceste tipuri de asimilare
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
a literaturii în filosofie (Heidegger - Noica - Dragomir). Pentru aceasta, ar trebui în principiu să lămurim câteva lucruri: bunăoară, cum sunt constituite aceste interpretări, ce intenție generală au ele, la ce anume slujesc, cu ce mijloace sunt realizate, ce tip de text literar este avut în vizor, ce anume este pus în lumină în respectivul text literar. Heidegger, fabula grijii și vocea poetică Să vedem, pentru început, cum stă situația cu Heidegger. După cum știm, mai ales după anii 1934-35, filozofia lui Heidegger
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
lămurim câteva lucruri: bunăoară, cum sunt constituite aceste interpretări, ce intenție generală au ele, la ce anume slujesc, cu ce mijloace sunt realizate, ce tip de text literar este avut în vizor, ce anume este pus în lumină în respectivul text literar. Heidegger, fabula grijii și vocea poetică Să vedem, pentru început, cum stă situația cu Heidegger. După cum știm, mai ales după anii 1934-35, filozofia lui Heidegger parcurge o cotitură foarte pronunțată. Este vorba de acea Kehre, de acea turnură care
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
consistentă? Sau mai corectă? Sau mai eficace, mai rodnică? Sau mai cuprinzătoare? Sunt tot atâtea motive ale preferabilului. Dragomir spune doar atât: ,pentru motive de continuitate, am ales-o pe cea platoniciană". Însă în ce sens ,continuitate"? Putem presupune, deși textul nu ne-o spune explicit, că e vorba de continuitatea unui fir hermeneutic: grila platoniciană ar străbate ca un fir roșu întreaga piesă, în timp ce celelalte grile nu ar acoperi decât parțial textul lui Caragiale. Dragomir propune așadar o interpretare platoniciană
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
Însă în ce sens ,continuitate"? Putem presupune, deși textul nu ne-o spune explicit, că e vorba de continuitatea unui fir hermeneutic: grila platoniciană ar străbate ca un fir roșu întreaga piesă, în timp ce celelalte grile nu ar acoperi decât parțial textul lui Caragiale. Dragomir propune așadar o interpretare platoniciană. Un cititor răutăcios ar putea spune că tocmai pentru că nu avea un ,concept propriu" a făcut Dragomir apel la Platon. Însă s-ar putea ca poziția lui Dragomir să fie mult mai
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
astfel de lectură ne permite să înțelegem ceea ce este ascuns, încriptat în comedia lui Caragiale. Nu e vorba de a căuta, euforic și narcisiac, oglindiri ale filosofiei tale în literatura universală, ci de a înțelege, la propriu, ceea ce are acel text literar de spus. Interpretând pe Caragiale, e vorba ,de a avea curajul să vedem și să auzim ce a spus." (Crase banalități..., p. 3) Dragomir subliniază: curajul. Acest lucru înseamnă că, de regulă, noi ne fofilăm în fața spuselor lui Caragiale
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
ne surprinde prin alegerea lui, încă și mai mult decât ne poate surprinde Noica (cu basmele) sau Heidegger (cu fabula), măcar pentru că aceștia din urmă aveau de partea lor arhaicul sedimentat care, în principiu, mustește de sensuri. Dragomir alege un text care aparent nu doar că e non-filozofic, ci e chiar anti-filozofic: o comedie. Căci, într-adevăr, ce îi este mai străin filosofiei decât râsul? (Să precizăm aici excepția lui Nietzsche!) Dragomir are însă acest curaj de a aborda cu armele
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
cultural. Dincolo, dincolo, ne întrebăm noi, dar în direcția a ce trimite o astfel de interpretare? Dincolo de cultură și dincolo de Caragiale - sau mai degrabă dincoace - nu este nimic altceva decât existența fiecăruia dintre noi. Spre deosebire de critica literară care, interpretând un text literar are ca obiect prim, ultim și exclusiv textul însuși, interpretarea filozofică țintește dincolo de text și vizează lucrurile însele pe care textul le pune în lumină. Ceea ce îl interesează în mod fundamental pe Dragomir citind această comedie a lui Caragiale
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
a ce trimite o astfel de interpretare? Dincolo de cultură și dincolo de Caragiale - sau mai degrabă dincoace - nu este nimic altceva decât existența fiecăruia dintre noi. Spre deosebire de critica literară care, interpretând un text literar are ca obiect prim, ultim și exclusiv textul însuși, interpretarea filozofică țintește dincolo de text și vizează lucrurile însele pe care textul le pune în lumină. Ceea ce îl interesează în mod fundamental pe Dragomir citind această comedie a lui Caragiale nu este, de exemplu, comicul acestui autor, structura piesei
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
interpretare? Dincolo de cultură și dincolo de Caragiale - sau mai degrabă dincoace - nu este nimic altceva decât existența fiecăruia dintre noi. Spre deosebire de critica literară care, interpretând un text literar are ca obiect prim, ultim și exclusiv textul însuși, interpretarea filozofică țintește dincolo de text și vizează lucrurile însele pe care textul le pune în lumină. Ceea ce îl interesează în mod fundamental pe Dragomir citind această comedie a lui Caragiale nu este, de exemplu, comicul acestui autor, structura piesei sau concretețea artistică a personajelor, ci
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
mai degrabă dincoace - nu este nimic altceva decât existența fiecăruia dintre noi. Spre deosebire de critica literară care, interpretând un text literar are ca obiect prim, ultim și exclusiv textul însuși, interpretarea filozofică țintește dincolo de text și vizează lucrurile însele pe care textul le pune în lumină. Ceea ce îl interesează în mod fundamental pe Dragomir citind această comedie a lui Caragiale nu este, de exemplu, comicul acestui autor, structura piesei sau concretețea artistică a personajelor, ci acel fenomen fundamental pe care piesa îl
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
comedie a lui Caragiale nu este, de exemplu, comicul acestui autor, structura piesei sau concretețea artistică a personajelor, ci acel fenomen fundamental pe care piesa îl indică: precaritatea noastră ontologică, provincialismul nostru cultural. O astfel de lectură filozofică a unui text literar pune în lumină nu cutare sau cutare trăsătură a piesei literare, ci ceea ce piesa însăși revelează dincolo și dincoace de piesa însăși și de autorul său. Tocmai acest lucru îl subliniază Dragomir când spune: ,Altceva se întâmplă când încerc
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
că prima caracteristică a abordărilor literaturii în filosofie este aceea, banală la prima vedere, că e vorba de interpretări. Raportul dintre un demers filozofic propriu-zis și literatură nu poate fi intermediat decât de discursul median al hermeneuticii. Filozoful interpretează respectivul text literar, având un anumit scop și o anumită direcție a interpretării: el vrea să ajungă undeva, și crede că respectiva piesă literară îi servește de minune pentru a ilustra cutare sau cutare scop. Tocmai de aceea, filozoful alege o piesă
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
cu una și nu s-a mai oprit până la 33, dăruind lumii o capodoperă despre care s-a spus că este ,un microcosmos al geniului beethovenian". Pianistul Gerhard Oppitz este unul dintre puținii interpreți care se pot aventura în acest text extrem de dificil, nu numai prin solicitarea tehnică ci și prin bogăția ideatică, prin substanțialitatea muzicii. Format la marea tradiție a școlii germane, el și-a dovedit capacitatea de a survola întreaga construcție cu o privire sintetică dominatoare. Căci problema principală
Momente de vârf by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/11307_a_12632]
-
țapului ?" Rezultatul călătoriei pe urmele pașilor tatălui ei sînt cele 220 de imagini care vorbesc despre paradisul căutat de Flora Tristán și Paul Gauguin și despre cum s-a născut romanul care îi are ca protagoniști. Fotografiile sînt însoțite de textul aceluiași Mauricio Bonnett, de data aceasta în calitate de ziarist care, notează sub formă de jurnal, reacțiile și senzațiile celor doi artiști: tată și fiică, în timpul voiajului de documentare. O călătorie prin viața a două personaje, dar și prin universul unuia dintre
Cu Mario Vargas Llosa în paradis by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11313_a_12638]
-
pe îndelete a lucrurilor ce apar într-un armonios și fericit împreună într-o revistă solidă și mereu frumoasă precum se dovedește a fi Lettre international, după o citire cu sufletul la gură, se impune ca o retraversare subiectivă a textelor, dar într-o ordine alta decât aceea din sumar, în cunoștință de cauză acum, pe autori preferați și genuri, în funcție de interesele cu accent estetic sau de informare pe care le ai în singurătate, conștiincios cu gusturile tale, dar și cu
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/11292_a_12617]
-
scriitoarea, la vreo 120 km. nord de Paris, și nu la Paris, cum eronat apare în Lettre..., pe coperta a treia, la rubrica Autori. Întrebări și răspunsuri Las cititorilor plăcerea întreagă, de a parcurge și a afla în Lettre..., în textul convorbirii lui Mircea Iorgulescu cu Oana Orlea. Despre plecarea ei din România, în urmă cu două decenii, în Franța, unde a redebutat scriind direct în franceză și publicând cărți de succes. Despre pseudonimul și numele real, povestea celei mai tinere
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/11292_a_12617]
-
spirituale și îl făcea să viseze, cu ochii larg deschiși, la o reconectare cu bunele tradiții interbelice: Nichifor Crainic și alte spirite cu o aură similară. Unul dintre pilonii acestui pod peste timp este, neîndoielnic, prolificul Cristian Bădiliță, ale cărui texte publicistice nu încetează să ne uimească printr-o progresivă spiritualizare. Dacă în ALA el are un dublu statut, de columnist și deopotrivă invitat, ba semnând medalioane și encomioane, ba fiind obiectul lor, în cotidianul Averea își zornăie amenințător armura din
Actualitatea by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11312_a_12637]
-
notației realiste maxima economie și stringență, triumfătoare în lapidaritatea memorabilă de edict latin a frazei". Elementele romantice primesc mereu ,replica echilibrată a construcției riguroase și a dicțiunii clasice, eliberând narațiunea... de vegetația retorismului". C. Negruzzi reușește performanța de a împinge textul ,spre zona înaltă de dincolo de curente, metode și stiluri", prevestind, conchide N. M. - opinia nu știu să mai fi fost exprimată - omnisciența și rigoarea lui Liviu Rebreanu. Recunoaștem în acest studiu unul dintre cele mai subtile ale volumului Centrul și
Creație și anticipare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/11304_a_12629]
-
opri/ să îmi fluture în față// și brusc simt nevoia/ să alerg/ oriîncotro" (o anume oră a dimineții). însă vitalitatea nu e aci amorală, cinică, așa cum se întîmplă adesea, ci pusă sub pavăza unei calde pietăți de natură infantilă. Coeziunea textului se produce în jurul acestei neputințe de-a accepta ordinea pragmatică, meschinăria, în numele unei candori funciare. în fond e o tulburătoare incapacitate de-a accede maturitatea: ,urletul meu de lup/ ce-și caută perechea/ se aude în noapte/ uneori/ pînă dincolo de
Extaz și materie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11298_a_12623]
-
era cel mai bine pregătit și cel mai bine plasat pentru o critică de direcție în sensul postmodernismului. Contribuția sa la ,dosarul" acestei bătălii e considerabilă, nu doar în faza de pionierat a anilor ´80, ci și în următoarele decenii. Textul cel mai important deschide prima secțiune a volumului, Modelul postmodern. Către clarificarea unui concept cultural, și a apărut inițial în ,Caiete critice", nr. 1-2 din 1986, număr de referință pentru declanșarea dezbaterii despre postmodernism la noi. Secvențele pe care le
Acreditarea postmodernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11323_a_12648]