6,328 matches
-
energie, necesare executării cu maximum de însuflețire a „pașilor”. Melodiile - 116 - comunicate, în opera sa, de Maestrul Gh. Popescu Județ sînt, din acest punct de vedere cît se poate de convingător grăitoare. Ele alcătuesc încă o valoroasă contribuție la mărirea tezaurului nostru folcloric. Demult, demult, poezia și muzica nu mai sînt un joc. Iată acum că nu mai e un joc nici jocul! Ci o muzică și o poezie chiar! O hrană pentru simțire și minte! Un motor pentru răscolirile vieții
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
de Muzică bizantină, Sibiu, august 2007, publicată în: Muzica, București, Serie nouă, Anul XIX, nr. 1 (73), ianuarie - martie 2008, pp. 127 - 136; footnote> și apoi ca prefață a primului volum ce a deschis drumul publicării cataloagelor complete ale bogatului tezaur de spiritualitate românească, scris în cele patru limbi amintite, în notații muzicale bizantine, cucuzeliene și hrisantice, dar și kieviene, kriuki și guidonice, corale<footnote Vasile, Vasile - Prolegomena; în: Catalogul manuscriselor de muzică sacră din Moldova secolele XI - XX, vol. II
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
a dovedit a fi departe de a acoperi realitatea, numai în Athos fiind identificate până în prezent și prezentate circa 500 de manuscrise datorate românilor, scrise cu semiografie muzicală bizantină, în limba română și greacă, de către muzicieni români<footnote Vasile, Vasile Tezaur muzical românesc din Muntele Athos, vol. I și vol. II, București, Editura muzicală, 2007 și 2008, volumul III în curs de tipărire; footnote>. Se impune observația că psalții români au creat și scris cântări în limba greacă în perioada în
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
tom III de Gregorios Stathis; în: Muzica, București, Serie nouă, An IX, nr. 2 (34), aprilie iunie 1998. footnote>, la 253, câte descrie Sebastian Barbu Bucur, în catalogul citat, unele inexistente în fondurile nominalizate, pentru a ajunge, după propriul catalog Tezaur muzical românesc din Athos la impresionantul număr de 500. Cea mai recentă surpriză o constituie după ce se acreditase ideea încheierii descoperirii fondului muzical bizantin identificarea și prezentarea, tot într-un demers doctoral, al unui important și inedit fond aflat la
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
și învățate, ale (lui) Popescu Costache de Georgie Căciulescu și legat în Sfânta Cetate Ierusalim, 1873, descris de Sebastian Barbu Bucur în volumul citat<footnote Sebastian Barbu Bucur Op. cit., pp. 105 - 107; footnote> și în volumul al III - lea al Tezaurului ce-și așteaptă publicarea. Dintre cântările acestui prețios document atrag atenția cele de pe fila 2 ,,Pripelile praznicilor împărătești și ale tuturor sfinților cari(i) au polieleu. Melosul este facere a lui Filoftei Monahul, iară firea cântării adică pe musică este
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
și Manuscrisul nr. 58 de la schitul românesc Prodromu tot din Athos, prezentate de cele două cataloage amintite, al bizantinologilor Sebastian Barbu Bucur<footnote Bucur, Barbu Sebastian - Op. cit., pp., p. 377 și 59 60. footnote> și Vasile Vasile<footnote Vasile, Vasile - Tezaur muzical românesc din Muntele Athos, vol. I, București, Editura muzicală, 2007, p. 155 și vol. II, 2008, pp. 101 - 102; footnote>, fondul sinait oferă posibilitatea completării catalogului caietelor lui Ucenescu, a creației sale și a celei a dascălului său, Anton
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
Prodromu, prezentat în detalii de cele două cataloage, al lui Sebastian Barbu Bucur, unde numărul de inventar este fictiv<footnote Bucur, Sebastian Barbu - Op. cit., pp., pp. 59 60, nr. 21/97. footnote>, respectiv al autorului acestui studiu<footnote Vasile, Vasile Tezaur muzical..., vol. II, p. 101; footnote>; Manuscrisul nr. 59 are în fondul Mănăstirii Sinaia numărul 42; Manuscrisul nr. 60 este cel cu numărul 43 din același fond sinait; Manuscrisul nr. 63 este în prezent în biblioteca chiliei românești Sfântul Ipatie
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
numărul 43 din același fond sinait; Manuscrisul nr. 63 este în prezent în biblioteca chiliei românești Sfântul Ipatie, la fel prezentat succint de Sebastian Barbu Bucur, în volumul citat și în cel de-al doilea catalog amintit<footnote Vasile, Vasile Tezaur muzical..., vol. I, 2007, p. 284; footnote> și apoi într-un studiu al bizantinologului Sebastian Barbu Bucur<footnote Bucur, Sebastian Barbu George Ucenescu și manuscrisele sale muzicale autografe din Muntele Athos; în: Muzica, București, Serie nouă, An XIII, nr. 4
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
textului grecesc Axion estin...Așa cum s-a putut vedea în prezentarea manuscriselor muzicale de la Provata din Muntele Athos, la chilia Sfântul Ioan Teologul se găsește un manuscris, prezentat în premieră absolută, cuprinzând numai axioane având același incipit<footnote Vasile, Vasile Tezaur muzical..., vol. I, p. 165; footnote>. Alte două prețioase documente muzicale sinaite sunt cele datorate unor figuri prea puțin cunoscute ale muzicii noastre de cult: Ioniță Stoicescu Logofețelul (născut la Ploiești în 1801 și înmormântat în același oraș în 1889
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
de față fiind, pe când aveam șaptezeci și doi de ani. Oricine Înțelege ceea ce spun și cugetă ca mine roage-se pentru Abercius. Nimeni să nu puie pe vreun altul În mormântul meu, căci altminteri va să plătească 2000 de monede de aur tezaurului Romei și alți 1000 iubitei mele patrii”. Un alt mijloc pentru a țese o credință comună și a păstra unitatea era elaborarea unor formule de credință (simboluri). În primele veacuri găsim numeroase mărturisiri de credință destul de deosebite Între ele.<footnote
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
sale moșteniri artistice, aduse din America la București) m-a determinat să le public în integralitate. Departe de a fi o simplă și banală mărturie de prietenie pasageră între doi colegi, corespondența lui Ionel Perlea cu Nicolae Lubomirov este un tezaur de idei, de sentimente umane, de surse de viață clocotitoare, de artă adevărată, consumată într-un mediu de intensă profesionalitate muzicală. Dirijorul obișnuia să scrie o epistolă fluviu (17 pagini, de pildă în 1947) care, trimisă soției, Lisette Cotescu sau
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
în vremea când s-a născut Iisus. Melodiile acolindelor u un melos fermecător, iar textele poetice ale lor sunt simple, directe, unice, inegalabile, merg direct în suflet. Tinerei generații îi revine rolul sacrul de a duce mai departe acest inestimabil tezaur popular. Adevarata înnoire a timpului are loc însă, de Anul Nou. întâmpinat cu mese îmbelșugate, petreceri și distracții deosebite printr-o serbare laică numită Revelion. Anul Nou este marcat de „urări”, făcute prin intermediul mai multor ritualuri populare: Plugușorul, Sorcova, Buhaiul
TRADIȚII, OBICEIURI, DATINI la români. [Corola-blog/BlogPost/93788_a_95080]
-
post pentru românii din diaspora? Ecaterina CÂMPEAN: Împreună cu domnul Robert Landmann din Germania, în anul 2009, am dorit crearea unui spațiu informațional și cultural unic în care valorile să circule nestingherit, având obligația să păstrăm tradițiile și obiceiurile care sunt tezaurul sufletului românesc, să le păstrăm și să le ducem mai departe fiindcă doar așa vom fi demni să viețuim pe plaiurile unde s-a zămislit neasemuita alcătuire de cuvinte romanești. Planurile noastre erau în 2009, de a cuceri Mapamondul... și
Interviu cu ECATERINA CÎMPEAN – Director General la RADIO „PRODIASPORA” [Corola-blog/BlogPost/93783_a_95075]
-
și Bobo compun muzică pentru diverse spectacole de teatru, dar cea mai mare satisfacție le-o oferă propriile evoluții scenice în concerte și spectalole de teatru. De la 18.30, atât sâmbătă, cât și duminică, TVR Timișoara ne ofera cântece de tezaur folcloric, interpretate La zile de sărbătoare! Dinu Iancu Sălăjanu și Adrian Stâncă sunt invitați speciali în spectacolul Ansamblului Banatul din Timișoara, alături de îndrăgiți artiști bănățeni: Mihaela Petrovici, Ramona Vită, Dumitru Teleaga, Nicu Novac și Adrian Stâncă, sub conducerea muzicală a
TVR 3 intră în 2016 cu cele mai frumoase concerte [Corola-blog/BlogPost/93793_a_95085]
-
păstrează propriile apariții? Nu, mi-a spus George Muntean, Perpessicius credea că Eminescu a dat la tipografie chiar volumele legate ale „Convorbirilor”, punînd semne la poeziile care trebuiau culese și intercalînd ineditele. Abia în anul 2000, ieșind la iveală noul tezaur de scrisori eminesciene, am înțeles că această teorie a lui Perpessicius se confirmă. Poetul îi scrie Veronicăi Micle în 8 februarie 1882: „Titus îmi propune să-mi editez versurile și am și luat de la el volumul 1870-71 din Convorbiri, unde
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
apoi și în volumul XVI de Opere. Nu mă întrebați de ce n-a fost luată în seamă această scrisoare de către editorii lui Eminescu ori de istoricii literari. Știam că Perpessicius și alți oameni de cultură au avut acces la acest tezaur de scrisori păstrat, apoi, într-o bancă din Elveția pînă în anul 2000, dar că n-au putut să le folosească. Augustin Z.N. Pop publică, spre 1980, două dintre ele fără a indica sursa. Nu intru în detalii aici
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
mai frumos în orice om,/ În fiecare-ai pus câte-o minune,/ Câte-o fărâmă de Hristos, în somn.” Unii dintre noi nu știu asta, alții au uitat! Ligya Diaconescu are însă răbdarea să caute înăuntru, să scormonească în fiecare. Tezaurul există...spun toate versurile ei! Poeziile pentru copii sunt simbolistice. Poeziile copiilor, fie ei chiar și copii mari, capătă o formă artistică mai rafinată, limbajul poetic este preponderent figurat. Așa sunt descrise ființele care au marcat copilăria fiecăruia: bunicile. Ale
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93853_a_95145]
-
dulcea și frumoasa Bucovină, de la Gura Humorului, Suceava loc încărcat cu tradiții, obiceiuri, dar și spiritualitate! Laureat la numeroase festivaluri de gen cu trofee și premii întâi dintre care amintim Trofeul Festivalului Mamaia 2008 și premiul 1 la concursul Moștenitorii - Tezaur Folcloric alături de regretata Mărioara Murărescu! Oana Tomoioagă și Șerban Horj formează un cuplu muzical care reprezintă esența cântecului autentic maramureșan. Oana, originară din comuna Moisei județul Maramureș, este absolventă a prestigiosului Colegiu național de muzică “Dinu Lipatti” din București. S-
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93924_a_95216]
-
remarcată chiar cu albumul ei de debut “Horincuță de cireșe” care reflectă seriozitatea și pasiunea ei pentru cântecul maramureșan. Oana este câștigătoare multor festivaluri de folclor printre care “Marile premii” la festivalul “Felicia Fărcaș” din Țebea, al concursului “Moștenitorii” din cadrul Tezaurului Folcloric de la TVR dar și al „Premiul tinereții de interpretare și originalitate” al festivalului concurs „Vara, vara primăvară ” din Sibiu. Oana și Șerban sunt colaboratori ai multor ansambluri și orchestre profesioniste cum ar fi “CindrelulJunii Sibiului,” “Ciocârlia,” orchestrele “Radio România
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93924_a_95216]
-
revărsarea Nilului prin măsurarea unor distanțe dintre Pământ, Soare, planete, stele etc. Numai că, la acea dată, studiind poziția planetelor pe cer, aceia nu făceau geometrie spațială ci... astrologie și se interesau nu doar de agricultură, ci și de sporirea tezaurului, de cheltuirea banilor statului prin investiții, războaie, tributuri (adică... plăți externe!). Arabii nu vând niciun cal dacă horoscopul nu le dă voie Arabii, care erau prin vocație mari negustori dublați și de mari călători, nu vindeau și nu cumpărau decât
Când s-a născut astrologia financiară? [Corola-blog/BlogPost/93951_a_95243]
-
trac, scit, bes, agatârș, get, ilir, dac, român, nume care a odrăslit în întreaga omenire, renume care a cunoscut cel dintâi Scrisul, Cultura, Monoteismul, Monahismul, Mistica isihasta, Înțelepciunea Bătrânilor, Sibilele-profetese, Sihaștrii și Schivnicele nemuritoare nu putea deci, să nu aibă Tezaurul Izvoarelor sale scrise, chiar dacă nemurirea salășluia pururea în faptele mărețe ale Marilor Daci. Bunul Dumnezeu-Ziditorul a toate ne-a hărăzit că Neam o Aură specială, cu harismele ei divine, deosebite de alte nații și anume: Autoritatea demnității spiritului că apoteoza
Un fiu ales al Daciei Mari – Gabriel Artur Silvestri [Corola-blog/BlogPost/93920_a_95212]
-
despre acest lexicon, pe care l-a elaborat ani întregi, un accent aparte fiiind pus pe activitatea muzicală, care îi exprimă cu fidelitate tinerețea sufletească și energia care o însoțesc și în prezent, dar și despre valorile artistice actuale și tezaurul folcloric de care dispunem în momentul de față. Ați crescut și copilărit în Toracul natal. Se spune că în anii aceia, pe scena muzicală cântau artiști de muzică populară românească din Banat. Prin ce era Toracul așa de deosebit? - Așa
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
membră a formației de dansatori, mi-am dat seama că muzica este viața mea. Mai mult de trei decenii ați fost angajata Postului de Radio Novi Sad, la care mai mulți ani ați fost redactoarea programului muzical. Cum vedeți astăzi tezaurul românesc? De ce dispunem? - A fi redactor muzical este foarte interesant și plăcut. Trebuie să ai idei, să fi inventiv și să oferi ascultătorilor muzică plăcută urechii. Am redactat emisiuni variate - de muzică ușoară, populară, cultă, emisiuni ocazionale, am semnat ilustrații
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
și plăcut. Trebuie să ai idei, să fi inventiv și să oferi ascultătorilor muzică plăcută urechii. Am redactat emisiuni variate - de muzică ușoară, populară, cultă, emisiuni ocazionale, am semnat ilustrații muzicale pentru piesele de teatru radiofonic etc. Referitor la actualul tezaur folcloric românesc din Voivodina aș cita acea zicătoare din bătrâni: „Aveți bucate bune, dar nu le știți pune”. Talente avem, tineri muzicieni români instruiți, cu academii, avem, dar ceva ne lipsește. Nu-i adunăm pe toți laolaltă, nu le oferim
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
informații prețioase despre creatorii muzicii de pe meleagurile noastre, care au cules, valorificat, completat fonoteca acestei instituții, îmbogățind și păstrând patrimoniul muzical al românilor din Voivodina. Înregistrările realizate în studiourile Postului de Radio Novi Sad reprezintă doar o parte din bogatul tezaur muzical-artistic al românilor din Voivodina. În cariera dumneavoastră, sunteți o solistă vocală apreciată, cu numeroase premii și distincții, înregistrări și concerte. Care dintre realizările de până în prezent v-au marcat? - Pot aminti concursul de rang iugoslav „Zvuci Panonije”, („Sunetele Panoniei
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]