135 matches
-
Trebuie să fiu! Crud și nemilos! Când o învăța omul, singur, să păstreze omenia din buna-voia lui, îmblânzim și noi pravila. Până atunci... Tăutu, pe gânduri, încetișor: Dacă eu... pe mine... dacă m-ar dovedi Măria ta că m-am ticăloșit... că am hiclenit... te-ar răbda inima să... să mă tai? Te-aș tăia, Ioane! Dreptatea e una pentru toți, spune Ștefan categoric, apoi vocea i se moaie. Măcar că apoi te-aș jeli... Aiasta aduce mai degrabă a mărturisire de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
o față de masă albă, curată...” N-am putut să-i întorc întocmai complimentul. I-am spus numai: „Lasă, nea Vasile, că nici a dumitale nu-i prea pătată...” „Ei, mă, nea Căline, a oftat el. Degeaba zici: eu m-am ticăloșit, cît de voie, cît de nevoie”. Se referea, desigur, la felul în care și-a folosit priceperea de a scrie. A dat-o mereu la prețuri mici... uneori pentru o votcă. Sub alte aspecte, nu încerc acum să-l judec
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
cursant care avusese această convingere înainte de participarea la seminarii: 1. De ce este greșită această opinie? Este incorect să spunem așa ceva deoarece eu cunosc multe persoane integre și de caracter printre cei foarte bogați. Dar mai știu și săraci care sînt ticăloși. În mod evident, starea financiară a cuiva nu are nimic de-a face cu caracterul său. Bogăția are o conotație pozitivă și în Biblie dat fiind că toți eroii Vechiului Testament erau oameni bogați. 2. Persoana care ți-a indus
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
pozitiv. V FELURI DE A FI Câteva specii de ticăloși Născut în zodia Fecioarei, simt, uneori, nevoia să-mi sistematizez până și furia. Am întâlnit, în câteva decenii de viață, o sumedenie de ticăloși și ticăloase, am văzut oameni normali ticăloșindu-se subit, am avut de-a face cu diferite forme de ticăloșie. E o experiență care merită, cred, câteva fișe preliminare, în vederea unei analize viitoare. (Orice asemănare cu personaje reale e, se înțelege, accidentală.) De cele mai multe ori, ticăloșia e un
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
accidentală.) De cele mai multe ori, ticăloșia e un viciu derivat. Anumite împrejurări, anumite configurații interioare o aduc la suprafață ca pe un derapaj colateral, surprinzător pentru cei din jur, dacă nu chiar pentru ticălosul însuși. Mulți ticăloși nu știu că sunt ticăloși, iar când află, nu acceptă o asemenea calificare în ruptul capului. Un caz, aș spune, „clasic“ e, de pildă, cazul celui care se ticăloșește din slugărnicie. Dispus să execute tot ceea ce i se ordonă, fidel unui șef, unei instituții sau
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
pentru cei din jur, dacă nu chiar pentru ticălosul însuși. Mulți ticăloși nu știu că sunt ticăloși, iar când află, nu acceptă o asemenea calificare în ruptul capului. Un caz, aș spune, „clasic“ e, de pildă, cazul celui care se ticăloșește din slugărnicie. Dispus să execute tot ceea ce i se ordonă, fidel unui șef, unei instituții sau unui partid, tică losul din această specie nu dă doi bani pe discernământul său și pe onoarea proprie. Încet-încet, el învață să ia directivele
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
convingeri individuale, cu judecăți „subiective“. El însă e exponentul unui „sistem“, e „om de echipă“, se lasă „ghidat“ de subtile strategii de culise. De aceea, e ticălos cu mândrie. Cu nesimțire. Cu panaș. Mai trist e cazul celui care se ticăloșește dintr-un amestec mucegăit de vanitate și sără cie. A avut, întotdeauna, un cult juvenil al posturii nobile și al conduitei sublime, dar viața l-a contrariat necruțător: a avut necazuri, a dus-o zgâriat, s-a simțit umilit de
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
cei „mari“), e și sărăntoc, dar e, mai ales, adumbrit intelectualmente și tembel. Nu poate fi vindecat, reorientat, strunit. E un ticălos somnambulic. Mai mult decât indignare, stârnește uimire și o resemnată bună dispoziție... Toți cei de mai sus sunt ticăloși secunzi, de mâna a doua. Ticălosul adevărat, ticălosul model, ticălosul de vocație e infinit mai spectaculos. Mediocru și veleitar, uleios ca o delațiune și călău ca un abur toxic, deopotrivă umil și obraznic, înzestrat prin naștere să lingă, să pupe
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
mai profundă, și anume, dintr-un faliment al capitalului social, al inteligenței comunitare, care, printr-un cocteil toxic de convingeri și sentimente greșite, a generat, În cele din urmă, mai multe probleme decât a reușit să rezolve. Societățile se pot ticăloși atunci când se complac În hedonism; În acest caz, le lipsesc trei sentimente de bază: compasiunea, respectul și admirația. A compătimi Înseamnă a fi afectat de durerea celorlalți, și acesta e fundamentul comportamentului moral. Să consideri compasiunea un sentiment paternalist și
[Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
promisiuni; propagandă; prosteală; o prostie la noi în țară; prostituată; rahat de porc; raționament; răi; rea; relații; România; rușine; scandal; schimbătoare; scîrbă; sens; simțire; soartă; social; socială; somnorari; stat, țară; Stat; strategie; suflet controversat; supărare; șmecherii; știință; teatru; televiziune; televizor; ticăloși; trist; tufiș; TVA; țipete; ură; urăsc; V. Filat; viziune; vînt; vorbe goale; ziare; zvonuri(1); 765/308/89/219/0 pom: copac (163); fructe (117); măr (62); fruct (38); mere (34); fructifer (32); verde (28); viață (19); roadă (17); arbore
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
întruchipată, parcă s-a născut cu țigara Bucegi în colțul buzelor, gata aprinsă. Cu toate acestea, scenariul este slab, discursul șarjat lasă să se vadă tot mecanismul poveștii, mi se explică inutil atunci cînd sare în ochi că ticăloșii sunt ticăloși. Grotescul nu mai trebuie îngroșat, riscă altfel să transforme filmul în autoparodie. Încercarea de a realiza o frescă a culiselor politice românești rămîne la jumătatea drumului, în cîteva momente și schițe regizorul a prins, totuși, esența democrației neaoșe, care aduce
Ticăloșii și România "care este"... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9733_a_11058]
-
adevărată nu prea se mai face nicăieri. Și atunci cred că e mai corect să mă apuc să cultiv mai bine roșii și castraveți. O bucățică de pământ găsesc eu să închiriez. Aș face oricum orice doar să nu mă ticăloșesc prea tare", a mai spus Oreste.
Oreste se retrage din televiziune: Mai bine cultiv castraveți by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/35028_a_36353]
-
succese pentru a sublinia indirect ceea ce face atât de interesant punctul de vedere existențial al autorului: omul este plin de slăbiciuni recunoscute, de complexe de inferioritate, de orgoliul suferitor care-l salvează; el pare a se disimula printre gălăgioșii, ambițioșii, ticăloșii dar și destuii semeni cu alese calități în mijlocul cărora își petrece existența. Întâmplarea, sau evoluția logică a situațiilor, l-au ridicat pe acest "marginal" la un rang social mai important decât s-ar crede, în elita intelectuală clujeană ca și
Despre jurnalul lui Victor Felea by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15860_a_17185]
-
o varietate de motive, unele nobile, altele nu. Cei mai mulți par să fie sincer convinși că pot face lumea mai bună. Și unii chiar au reușit, iar câțiva merită într-adevăr să fie numiți remarcabili. Oricum, nu cred că toți sunt ticăloși“, explică Jeremy Paxman. Jeremy Paxman: Animalul politic - o anatomie. Editura Nemira, București, 2005. Preț: 39,99 lei. Fantezie obsesivă Încă de la începutul romanului, amenințarea planează asupra micuțului Nicolas. Atmosfera este dominantă, plină de tensiuni. În timpul orelor de schi, temerile de
Agenda2006-02-06-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284629_a_285958]
-
din nou, la 1830, cu Hernani -, va da pe Rimbaud. Acesta tulbură (ori limpezește) și mai adânc clasica fântână horațiană. Marșul modern spre înăuntru, primenitor, deși scandalos și acesta, forează și mai departe în ființa umană... „Acum - scrie Rimbaud - mă ticăloșesc cât pot mai mult... De ce? Vreau să fiu preot și mă strădui să văd dincolo de ceea ce văd toți... " De fapt, această ticăloșire îngerește propusă este o reglare din nou a rațiunii... Disputa aceasta endemică, repetată de-a lungul secolelor, în
Modern ești cât nu devii clasic by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6097_a_7422]
-
contemporan? - Niciodată nu-mi construiesc personajele. Mereu le-am luat din viață, așa cum mi-au fost oferite de întâmplare și noroc. Relativ la psihologia individului contemporan, cred că-i aceeași de vreo cinșpe mii de anișori. Cu mențiunea că unii se ticăloșesc pe zi ce trece, iar alții devin din ce în ce mai umani. Mă rog, este și acesta unul din paradoxurile societății. - Sunteți un om curajos? - Aveți puțintică răbdare să-mi apară volumele 7 și 8 din Memorii aproximative, și-o să aflați singur cu
Vlad Mușatescu: "Nenorocirea-i că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/14440_a_15765]
-
de Bergson. Un sfert de veac a rezistat imaginea lui Ceaușescu, de-a lungul căruia nu doar el a albit, patru decenii și mai bine a durat comunismul, cu puseuri de extremă intensitate și perioade de adormire, ca bilanț a ticăloșit o lume și un ambient. Scuză, oare, pentru ce a urmat? Despre imaginea României în ultimul deceniu al veacului ce trecu, propulsându-ne într-un nou mileniu, ne lipsește darul descripției, vâna unui Dante, râca unui Jonathan Swift, verbul lui
Obsesiva, irepresibila imagine by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14945_a_16270]
-
Otrava Cititorul stă la porțile dimineții și așteaptă poeziile pe care, la lumina nopții, poetul le scrie cu propriul sînge, cu sîngele celorlalți îndoit cu apă, cu vin, cu virtute. E înduioșător, realitatea nu-i așa cum pare, Lumea nu-i ticăloșită de tot, încă mai are pentru cine Să înflorească dimineața trandafirul de hîrtie, Încă mai are cui să-i întindă inima aburindă Femeia născută pentru dragoste... Dacă poezia ar fi pîine, vă dați seama cum ar ieși Dimineața flămînzii pe
Poezie by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/8351_a_9676]
-
fie un Proust. Nici măcar al propriului timp irosit în joaca de-a demiurgia tehnologică. Atunci când nu sunt niște ticăloși patentați, veniți din spațiul televiziunii și presei scrise pentru a deversa surplusul de dejecții încă cenzurate în spațiul public, ori niște ticăloși gata să servească obscurele cauze ale luptei pentru putere, bloggerii îmi par, tot mai mult, niște victime. Deplâng sclavia voluntară în care s-au avântat cu o râvnă ce nu are decât o ieșire: colapsul psihic și ruina fizică. Dea
Cine sunt și ce vor blogger-ii? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7700_a_9025]
-
piramidă faraonică avînd puterea de decizie concentrată exclusiv la vîrf, în mîna a două persoane tabuizate care mințeau "în jos", în vreme ce baza piramidei nomenclaturiste mințea "în sus". Iar la nivelul lui "voi", al năpăstuiților inombrabili, fraternitatea "a fost fărîmițată și ticăloșită printr-o lentă uzură, obținută pas cu pas, favorizînd cvasi-insensibil, cînd pe unii în dauna altora, cînd pe alții în dauna unora, și apăsîndu-i alternativ, cu o agresivitate savant dozată, dar întotdeauna implacabilă". O grea vină pentru o astfel de
La antipod, Mihai Șora (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14491_a_15816]
-
chef: „Dar e sinistru, dragă. Ascultă,// coborîrea pe Phobos avînd să se facă după un drum de două/ sute de zile... Nu de 40, nu de jumătate de an,/ fără pomană? Fix// două sute: aici, unde e răstignită/ firea cea veche, ticăloșiți cum sîntem cu toții, vicioși./ Ticăloșiți din lipsă de lucru, strînși/ buluc în fața unei cariere de nisip, «îndeplinind/ închinăciunea/ față de Învățător», ca la cîrciumă: evoluînd pe baza unui/ moștenit «program/ chimic». Aici, unde se exercită o presiune dinlăuntru asupra/ ochilor, ochii
O tradiție eretică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13135_a_14460]
-
Ascultă,// coborîrea pe Phobos avînd să se facă după un drum de două/ sute de zile... Nu de 40, nu de jumătate de an,/ fără pomană? Fix// două sute: aici, unde e răstignită/ firea cea veche, ticăloșiți cum sîntem cu toții, vicioși./ Ticăloșiți din lipsă de lucru, strînși/ buluc în fața unei cariere de nisip, «îndeplinind/ închinăciunea/ față de Învățător», ca la cîrciumă: evoluînd pe baza unui/ moștenit «program/ chimic». Aici, unde se exercită o presiune dinlăuntru asupra/ ochilor, ochii fiind împinși înainte. La// o
O tradiție eretică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13135_a_14460]
-
des sunt confundate aceste două lucruri diferite. Edițiile critice în pregătire (nu, vai, și la noi!) conținând scrierile litigioase ale unor scriitori importanți din secolul trecut trebuie să țină seama de pragul care le desparte ideile de sentimente. Nu există ticăloși în literatură, Claude Simon are dreptate, dar există ticăloși care se servesc de literatură ca să predice ura și crima contra umanității. Aceștia din urmă nu merită să fie scoși din purgatoriul în care i-a așezat istoria, după cum cere un
Ideologie și ură by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4661_a_5986]
-
ne spunea că drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale sunt drepturi colective. Când am verificat, ele erau (și sunt), de fapt, drepturi individuale. Să vedem, acum, textele: Legea partidelor politice (legea nr. 14) a fost adoptată în 2003, în perioada „sistemului ticăloșit”, la inițiativa unor deputați și senatori liberali (Valeriu Stoica, Andrei Chiliman, Puiu Hașotti, Radu F. Alexandru etc.) și cu amendamente ale guvernului pe care îl conduceam. Această lege a înlocuit Legea partidelor politice din 1996. Legea din 2003 definește partidele
Năstase îl acuză pe Băsescu de tentativă de încălcare a Constituţiei () [Corola-journal/Journalistic/40660_a_41985]
-
cei care au murit și norocoși au fost cei care au scăpat", a mai declarat Mircea Badea, făcând referire la accidentele rutiere care au loc pe șoselele din România. De asemenea, pe blogul său, sub titlul "Prea multi “jurnaliști” sunt ticăloși", Mircea Badea a scris că: Nu pot pune doar pe seama prostiei manipulările grosolane și jegoase. Tonul a fost dat azi de imbecilii de la Adevărul preluați la foc automat, în spirit de oaie producătoare de cacareze, de toate jagardelele din “presă
Mircea Badea: Nu pot să mă tăvălesc de mila lui Huidu. Nu prea îmi este milă de Huidu! () [Corola-journal/Journalistic/24914_a_26239]