496 matches
-
în multe cazuri inoperantă. Libertatea canarului, un eseu din 1934, este văzut, de pildă, ca o premoniție a destinului său de "vultur în colivie", dar iată cum se încheie textul: "Canarul meu nu vrea libertatea ta poetică, ci captivitatea mea tihnită în care s-a născut. Aci este apa, aci sămînța, aci zahărul, aci căldura. Aci s-a născut și aci vrea să moară. A-l da afară e o acțiune tot așa de dureroasă pentru el ca o deportare a
În apărarea lui Călinescu? by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/8122_a_9447]
-
cunoscut și prietenii trădate - Aveți tabieturi care vi s-au accentuat cu timpul? Vă găsiți acum refugiu în altele decît cele de altădată? Ce mai face cîinele dvs., Roky? - Cuvînt de origine turcească, tabietul indică un mod de viață oriental, tihnit, dedat deliciilor confortului. Or, eu nu am parte de așa ceva, scrisul însuși fiind o ocupație stresantă. Neobișnuit cu delectantele preocupări ritualice ale vieții cotidiene, am nevoie în schimb de scurte pauze ale muncii mele, care nu se întrerupe nici măcar în
GHEORGHE GRIGURCU: "La judecata de apoi a literaților, nădăjduiesc să fiu sancționat cu precădere ca poet" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/8077_a_9402]
-
a amenințat că se va sinucide!" Ne scriem împreună cererea pentru posturi în anul școlar 1932. Mă întorc la Vincennes fericit; până la căsătorie, mă simt liber să fac amor cu cine vreau! Ciudat, "aspir la o viață plină de afecțiune, tihnită și plăcută", și în același timp mă culc fără remușcări cu o damă mai coaptă, frecventez un bordel de pe Rue d'Athčnes, și mă topesc la vederea unor sâni mulați de pulover! Duminică 17 iulie 1932, îndrăgostit din nou de
Marcel Mathiot - Jurnalul unui amant bătrân by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/6958_a_8283]
-
Radu Cosașu, transmit sentimentul trezirii dintr- o lentoare înșelătoare - o moarte ingenioasă, specifică prezentului. Cartea trădează un bonom predispus la fine extravaganțe, gata oricând să producă expresii memorabile. Pe măsura extravaganței sale delicate, Andrei Pleșu este un atlet al idiosincraziilor tihnite; el adăpostește cu grijă vitalități încordate, activate doar de ceilalți. Spre deosebire de G. Liiceanu, așezat în fotoliul singurătății confortabile, Pleșu are nevoie de energiile celorlalți; el trebuie să socializeze. Altminteri, satisfacția replicii, confecționarea rafinamentului hipnotic, exaltarea stilată, toate acestea nu dau
Portretul din portrete by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4337_a_5662]
-
slab zbârcindu-și nasul cu nările tremurânde, și buzele i se umflară dezvelindu-i dinții într-un râs plin, scurt, care-i trecu un fior prin coapse. Deasupra lui, pădurea vastă înflorea până-n cer, scuturată-n ninsoare. O ninsoare bogată, tihnită, mirosind a rufe curate și-a piele proaspăt spălată. Pădurea și cerul se contopeau. Pomii păreau că urcă spre cer și cerul cobora neîncetat, împrăștiindu-se în fierberea alburie a norilor ce se prăvăleau moale prin aerul de vată transformându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
de sus, poate puțin prea subțire, dar inva dată de gustul ei aerat și primăvăratec. Era... frumoasă. Știa. Știuse de la început. Erau tot ce-și dorise. Îl apăsau. Îl sufocau ca o bucătărie îmbâc sită de carne arsă. Fiecare moment tihnit, de... să fi fost fericire?, îl apropia puțin de moarte. Fiecare suflare a copilului lui cu obraji bucălați îi aducea aminte că într-o zi, poate peste un an, poate peste zece, poate peste cincizeci, el, Ivan, nu va mai
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
mai vestite restaurante inau guraseră seria, devenită în scurt timp tradițională, de oferte de slujbe pe uscat pentru bucătarul călător. Lui Ivan îi plăcea însă viața de marinar. O existență frustă, lipsită de orice fel de plăceri. Apusă era epoca tihnită a cutiilor de cretă colorată. Acum trăia într-un fel de teroare a rețetarului albastru, la care lucra ca posedat, în puținele ceasuri care-i rămâneau libere între două ospețe. Dominique a citit prima oară despre el într-un ziar
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
pradă îndestulătoare la masă; tot ei se asigurau că nici un intrus n-a pătruns pe teritoriul haitei și acela care descoperea vreun răuvoitor și-l înfrunta, luptînd sau alergîndu-l pînă dincolo de hotare, cîștiga respectul nedisimulat al celorlalți. Cînd, în după-amiezele tihnite, animalele se relaxau, sătule și dornice de distracție, lupii tineri făceau demonstrații de forță, străduindu-se pînă la epuizare să dărîme vechile ierarhii sau să-și consolideze pozițiile dobîndite. Și toată această muncă pentru ce? Oricît de mult ar fi
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
să-i lase în final) erau principalii vinovați de așa hărmălaie, dar știți chiar și dumneavoastră ce zgomot fac farfuriile pocnite unele de altele în grabă, iar dacă își mai bagă coada și vreo furculiță, s-a dus cu lupta tihnită! Pentru lămurirea cititorului, voi încerca să aduc puțină lumină asupra tacticii de lupte atât de minunat de complexe puse la cale de împărat. Până una, alta, după o matură și îndelungă gândire, împăratul hotărâse: dușmanul trebuia așteptat. Cum de era
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
tot mai multă oroare față de ideea războiului între națiuni: convențiile de arbitraj, Tribunalul de la Haga, Societatea Națiunilor iată materializarea unui sentiment unanim care va face ca războaiele să fie, de acum înainte, tot mai rare. Este rezultatul unei lungi și tihnite acțiuni, care s-a făcut simțită până și în limba cancelariilor, căci diplomația a fost auxiliarul activ, însă prudent, al acestei evoluții a spiritelor. Cine ar mai îndrăzni să vorbească astăzi despre un război de "magnificență"? Dar despre un război
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
avem a-i deosebi pe cei care lovesc din interes." Ne luptăm cu viața!" Într-o epocă în care mai toate interviurile se iau prin e-mail, e plăcut să dai într-o revistă (Noua literatur| nr. 12) peste o discuție tihnită, deschisă, amicală, în trei. Este inițiată de Ana Chirițoiu și Gruia Dragomir, iar interlocutoarea lor privilegiată este poeta și prozatoarea Ioana Nicolaie. Punctul de plecare este statutul scriitoarelor în România de azi, pe care intervievata îl socotește ceva mai dificil
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8771_a_10096]
-
s-avem un mousafiris, spuneai de câte ori cafeaua intra brusc în fierbere și dădea pe de lături. Ignoram pe-atunci că e vorba de fapt de turcescul misafir, vizitatorul. Adesea făceam și a doua cafea, savurând amândoi cu nesaț ceasurile de tihnit taifas. Prietenii mei nu pricepeau în ruptul capului cum pot să-mi petrec atâtea ore stând de vorbă cu tine câte-n lună și-n stele. Ei n-aveau posibilitatea să vorbească la ei acasă, rolul lor se reducea la
Vasilis Alexakis - Te voi uita în fiecare zi by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/9804_a_11129]
-
pe cât bănui, cu, între alții, Francis Jammes (căci despre el trebuie că e vorba într-una din paginile Caietelor lui Malte..., referitoare la o oră de lectură în Biblioteca Națională din Paris), acel "... poet ce are o casă-n munți, tihnită. Cu sunet de clopot în văzduhul pur. Un poet ferice, vorbindu-ne despre fereastra proprie și despre geamurile bibliotecii lui, care răsfrâng, pe gânduri, o profunzime singuratică și dragă. E chiar poetul ce-aș fi vrut să fiu; căci este
Șerban Foarță către Ioana Pârvulescu by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/8924_a_10249]
-
ani pe care Alexandra Noica îl va înfățișa cu ochii unei fetițe căreia climatul sumbru al epocii nu putuse să-i întunece dispoziția sufletească. "Avînd servitori în casă, mama a fost crescută în spiritul unei demnități aristocratice amintind de rigoarea tihnită a moravurilor secolului al XIX-lea. De altfel, părinții îi insuflaseră convingerea că viața ei va continua în acest fel pînă la moarte și că, în consecință, nu este nevoie să învețe să gătească, din moment ce întotdeauna va avea un bucătar
Fiica lui Noica by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8955_a_10280]
-
duplicitatea e mai puternică decît vanitatea. Așa se face că, oricît de orgolioși și de dornici de notorietate am fi, frica de a nu avea de suferit de pe urma unor imprudențe publice e mai mare. De aceea, ne mulțumim cu adevăruri tihnite și cu cunoștințe comode, dar în nici un caz nu mai vrem adevărul. Vorba lui Camus din Mitul lui Sisif, că fiecare om este victima adevărurilor pe care a apucat să le știe este de o valabilitate dureroasă, cu deosebirea că
Onestitate by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8979_a_10304]
-
protocolare însoțit de zâmbete false ascunde întotdeauna vrăjmășii sau invidii. Rol Pe scena vieții, masca nepotrivită și rolul prost jucat nu sunt agreate. Viața Vremea nu ne oferă numai zile însorite. Nici viața omului nu este alcătuită numai din zile tihnite și fericite. Meteahnă Cine își trădează prietenul dovedește o gravă meteahnă caracterială. Prietenie O prietenie adevărată poate fi mai prețioasă decât relația de rudenie. Prietenie Prietenia dintre două sau mai multe persoane se întemeiază și se menține prin puritatea și
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
cu incertitudini și surprize. Îndemn Trăiește, muncește și poartă-te în așa fel încât la trecerea în neființă să nu ți se îngroape și numele. Sărăcie Cine cu lenea s-a-nsoțit, Sărăcia îl paște, negreșit. Viața Viața omului ar fi mai tihnită și mai ferită de evenimente neplăcute dacă îndemnul inimii s-ar armoniza cu glasul conștiinței. Proiect Proiectarea drumului în viață este o treabă facilă și la îndemâna oricui. Parcurgerea traseului propus este mai dificilă și cu puține șanse de înfăptuire fără
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
de mister, de magie, de taine multiple. Cu cît experiența mea personală a prins cheag, cu atît dialogul cu cei de acolo, cu felul lor de a înțelege datul s-a nuanțat. În 1990, într-o vară fierbinte, am poposit, tihnit, prin acele locuri. Am simțit vibrațiile unui pămînt puternic, care mă accepta. Și pe care începeam să-l intuiesc, să-l iubesc profund, să-l înțeleg. Am fost inițiată cu tact și mi s-au deschis, rînd pe rînd, ca
Prizonierat și alienare by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9549_a_10874]
-
să ajute la sporirea fondului de premii scriitoricești a dat aprobarea sa în principiu". în sfârșit, Virgil Huzum, Mihai Moșandrei și N. Crevedia au dezbătut problema "utilizării scriitorilor în diferite funcțiuni de Stat, care să le asigure un trai mai tihnit". Căci unde altundeva puteau găsi mai multă "tihnă"? După câteva zile de la încheierea adunării, ca un făcut, în ziua de 13 mai multe publicații, care până atunci păruseră să ignore evenimentul, au început, brusc, să comenteze mesajul adresat scriitorilor de
Din activitatea S.S.R. by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8194_a_9519]
-
eclectice (la fel de lipsită de efect) să încercăm un minimal tur de orizont. De dragul atmosferei și al numelor grele care s-au pronunțat în această problemă aparent epidermică. Specificul destul de instabil al Bucureștilor, etalând - de când lumea - case mici locuite de oameni tihniți, a fost invocat încă de la începutul serii de Barbu Cioculescu. Linii de forță sau linii mediatoare erau, se pare, greu de găsit chiar și în idilicul interbelic. Că uniformizarea produsă în anii regimului comunist a fost extrem de nefastă, nu e
Dramele Bucureștiului istoric by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9718_a_11043]
-
povara cruntei boli care i-a lovit fiul. Un document de suflet impresionant (poetul are tăria de a nu se prăbuși în melodramă) al unui înstrăinat, pe care destinul l-a lovit dureros și care încearcă disperat să regăsească normalitatea tihnită a vieții. O experiență limită căreia Gheorghe Mocuța a reușit să-i dea o admirabilă expresie artistică.
Parisul sufletelor împovărate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9742_a_11067]
-
lui Iliu. Și totuși, totdeauna mi s-a părut un om complicat. Avea o reticență, o Îngîndurare incontinentă, o umbră pe chip care nu se „lipeau” de imaginea unui artist unanim recunoscut. Știam că viața nu i-a rezervat traiul tihnit pe care-l merita. Mi-era clar că nici teatrele, nici soțiile, nici prietenii nu au răspuns așteptărilor sale. Citind cartea, am Înțeles mai mult din drama cu reflexii tragice a acestui minunat om și creator. Aproape că nu-ți
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
îmbelșugate ședeau invitații. Didina, îmbujorată, își invita musafirii să-i guste bunătățile. Petrache, cu o oală fudulă în mâini din care adiau miresme de vin așezat, umplea ulcelele înșirate ca la paradă... Le-au ridicat, au ciocnit și au băut tihnit. Costăchel, ștergându-și mustața cu dosul palmei, a grăit: Apoi cu așa un vin nu-ți mai vine să pleci acasă. Așa că, Petrache băiete, s-ar putea să ne ai musafiri o săptămână întreagă. S-o tot ținem într-un
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
în slujba societății, fără patimi și orgolii, într-o reală democrație. Necazul este că iar mă lovesc la tot pasul de factorul „X”, politic, căruia trebuie să i te supui sau măcar să-i cânți în strună, ca să ai o viață tihnită, ori să alegi varianta protestului în stradă, devenit la modă după 22 decembrie 1989. Păcat că posturile de televiziune, aservite puterii, în care primează kitsch-ul și promiscuitatea, cu toate că „românii au talent”, au transformat mulți contestatari în veritabili plăpumari, comod
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
bine de doi ani. În timpul acesta, viața lor s-a adăugat vieților celorlalți copământeni, ca a orcărui soț și soție, deși căsătoria urma să aibă loc peste numai două săptămâni. Totul - normal; totul - echilibrat, în raport cu problemele pe care un trai tihnit, modest și îmbietor la tot mai bine, făcea, din acest cuplu, o pereche de invidiat, pentru mulți din preajmă. Se iubeau, se respectau, fiecare străduindu-se să facă din viața celuilalt un izvor de permanente satisfacții, de autentice bucurii. Ambii
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]