134 matches
-
zilnic mai multe trenuri personale, accelerate și un tren rapid. Există, de asemenea, și trafic de marfă. Declivitatea maximă atinge 17 mm/m între stațiile Miercurea Sibiului și Săliște. Un tronson foarte pitoresc al acestei linii se află între halta Tilișca și stația Apoldu de Sus. Pe această porțiune calea ferată se strecoară printr-o pădure deasă de foioase, trecând pe cinci viaducte spectaculoase și printr-un tunel în curbă, proiecte de măiestrie ale Școlii de Inginerie din Viena. Pe acest
Calea ferată Sibiu–Vințu de Jos () [Corola-website/Science/319769_a_321098]
-
Tilișca (în dialectul săsesc "Teliska", în , în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Sibiu, Transilvania, România. Localitatea este caracterizată prin case de lemn, înălțate pe postamente de piatră, prin bogăția țesăturilor decorative din interiorul acestora, prin
Tilișca, Sibiu () [Corola-website/Science/301748_a_303077]
-
satul de reședință al comunei cu același nume din județul Sibiu, Transilvania, România. Localitatea este caracterizată prin case de lemn, înălțate pe postamente de piatră, prin bogăția țesăturilor decorative din interiorul acestora, prin ceramică și prin icoanele pictate pe sticlă. Tilișca devine un loc atractiv pentru turiști, întrucât se construiesc tot mai multe pensiuni. O veche tradiție a tilișcanilor este prelucrarea pieilor și a lânii, ocupații care continuă să existe și în prezent fiind o sursă importantă de venit pentru locuitorii
Tilișca, Sibiu () [Corola-website/Science/301748_a_303077]
-
turiști, întrucât se construiesc tot mai multe pensiuni. O veche tradiție a tilișcanilor este prelucrarea pieilor și a lânii, ocupații care continuă să existe și în prezent fiind o sursă importantă de venit pentru locuitorii din zonă. De asemenea, în Tilișca încă se face brânză de oaie. Aici se mai produc și cojoace ciobănești, din piele de oaie, lungi până la calcâi, fără mâneci și neornamentate, purtate cu blana în interior de ciobani când urcă cu oile la munte. Totuși, acestea nu
Tilișca, Sibiu () [Corola-website/Science/301748_a_303077]
-
mai produc și cojoace ciobănești, din piele de oaie, lungi până la calcâi, fără mâneci și neornamentate, purtate cu blana în interior de ciobani când urcă cu oile la munte. Totuși, acestea nu se mai fac manual ci mecanizat. Perimetrul localității Tilișca este locuit încă din preistorie. Prima atestare documentară datează din anul 1366. În anii 1957-1958 a fost descoperită pe dealul Cățânaș o cetate dacică iar în 1963-1965 a fost descoperită pe dealul Cetate o cetate medievală. În evul mediu a
Tilișca, Sibiu () [Corola-website/Science/301748_a_303077]
-
cetate dacică iar în 1963-1965 a fost descoperită pe dealul Cetate o cetate medievală. În evul mediu a făcut parte din domeniul Amlașului, feudă acordată de Regalitatea Maghiară domnilor de peste munți (munteni), ca loc de refugiu și sursă de venit. Tilișca este situată la 26 km de Sibiu, pe DJ 106 E, care leagă localitățile Săliște, Galeș, Tilișca, Rod, Poiana, Jina, Șugag. Vatra satului Tilișca asezată la confluența apelor Râul Negru (zis și Lunca) și Valea (care în aval formează impreună
Tilișca, Sibiu () [Corola-website/Science/301748_a_303077]
-
a făcut parte din domeniul Amlașului, feudă acordată de Regalitatea Maghiară domnilor de peste munți (munteni), ca loc de refugiu și sursă de venit. Tilișca este situată la 26 km de Sibiu, pe DJ 106 E, care leagă localitățile Săliște, Galeș, Tilișca, Rod, Poiana, Jina, Șugag. Vatra satului Tilișca asezată la confluența apelor Râul Negru (zis și Lunca) și Valea (care în aval formează impreună râul Saliște) este inconjurată de 4 dealuri împădurite cu înălțimi între 700 si 750 m. Vatra se
Tilișca, Sibiu () [Corola-website/Science/301748_a_303077]
-
acordată de Regalitatea Maghiară domnilor de peste munți (munteni), ca loc de refugiu și sursă de venit. Tilișca este situată la 26 km de Sibiu, pe DJ 106 E, care leagă localitățile Săliște, Galeș, Tilișca, Rod, Poiana, Jina, Șugag. Vatra satului Tilișca asezată la confluența apelor Râul Negru (zis și Lunca) și Valea (care în aval formează impreună râul Saliște) este inconjurată de 4 dealuri împădurite cu înălțimi între 700 si 750 m. Vatra se află la altitudinea de 580 m. Cele
Tilișca, Sibiu () [Corola-website/Science/301748_a_303077]
-
a rămas necunoscut, după cum necunoscută este și data construirii ei. S.Lupșa o datează din secolele V - X ale erei noastre, în timp ce G.Bekó consideră a fi una dintre cele mai vechi cetăți feudale din Transilvania, contemporană cu cele de la Tilișca, Sibiel, Orlat și Rășinari, deci de prin secolele XII - XIII, construcția marcând totodată zona de frontieră a regatului feudal arpadian. Istoricul sibian, T.Nägler presupune că ea a fost zidită în a doua jumătate a secolului al XIII-lea, opinie
Fortificația medievală de la Avrig-Racovița () [Corola-website/Science/323305_a_324634]
-
opinie susținută la acei ani și de către arheologul sighișorean J.M.Ackner. K.Horedt se oprește asupra anului 1200, deci contemporană cu cetatea de la Breaza, sau cu cele de pe Tâmpa, Măgura Codlei, cea dintre Sadu și Cisnădie ori cele de la Orlat, Tilișca, Gârbova etc. Istoricul de artă V.Vătășianu, consideră datarea ei la anul 1200 prea timpurie, R. Heitel împărtășind la rândul său ipoteza lui Th.Nägler. De asemenea J. M. Ackner o consideră a fi și o veche cetate dacică, afirmație
Fortificația medievală de la Avrig-Racovița () [Corola-website/Science/323305_a_324634]
-
doilea război dacic. Abandonat de aliați, atacat prin Banat, Valea Oltului și Moldova, constrâns continuu la defensivă, Decebal se retrage în citadela din Munții Orăștiei. După cucerirea puternicelor cetăți care păzeau accesul spre capitală: Blidaru, Costești, Piatra Roșie, Bănița, Căpâlna, Tilișca, legiunile romane încep asediul Sarmizegetusei. În ciuda rezistenței, cetatea este cucerită și distrusă din temelii. Decebal, împreună cu câteva căpetenii, reușește să părăsească cetatea încercând să continue rezistența împotriva romanilor în interiorul țării. Este urmărit de cavaleria romană și pentru a nu cădea
Decebal () [Corola-website/Science/296674_a_298003]
-
din temelii istoria unor comunități românești din Transilvania: Deși Cadrilaterul a devenit parte a Regatului României abia în 1913, mocanii -în special cei mărgineni- au colonizat unele teritorii ale acestei provincii disputate deja cu multe decenii în prealabil. Mocanii din Tilișca sibiana au înființat localiatea Aidemir , aflată doar la 7 km. de Silistra deja prin 1860-1870. Aici, Eforia Școalelor românești a finanțat școli pentru copiii românilor mocani locali, în condițiile în care acest teritoriu era administrat de Bulgaria, ea însăși sub
Mocani () [Corola-website/Science/299686_a_301015]
-
parohială, așa încât aproape în fiecare an rubrica „investiții” din bugetul de cheltuieli consemnează șantiere la acoperiș, ziduri, interior, exterior. 7. Cântăreți Primul cântăreț, chiar de la înființarea parohiei Plevna, a fost Ion Nichifor. Conform unei însemnări din Psaltire, era originar din Tilișca, localitate istorică transilvăneană depinzând administrativ de Săliștea Sibiului, venit în regat anterior anului 1890, căci o inscripție din Psaltire îl atestă drept „"Cântărețu fiind din 1890 la Valea Rusului, servici Comuna Plevna din 1893, jud Ialomița"”. A cunoscut tipicul bisericesc
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
Rod este un sat în comuna Tilișca din județul Sibiu, Transilvania, România. A fost înființată în secolul XV de către oamenii ce locuiau în satele ce la ora actuală poartă denumirile de Apoldul de Jos și Apoldul de Sus. In urma expansiunii colonialiste a sașilor în Transilvania localnicii
Rod, Sibiu () [Corola-website/Science/301731_a_303060]
-
Oltului), pe atunci în comitatul Făgărașului, iar azi, în județul Brașov și a decedat la 30 noiembrie 1909, în Blaj, din actualul județ Alba. Tatăl său, Arsenie Bunea, preot greco-catolic la Vad, era originar din Mărginimea Sibiului (după unii din Tilișca, după alții din Săliște), iar mama sa, Veronica, era nepoată a colonelului - baron David Urs de Margina, care se remarcase în luptele de la Lissa, în Italia (1866). a avut un frate, "Ioan Bunea", care i-a urmat tatălui său în calitate de
Augustin Bunea () [Corola-website/Science/306800_a_308129]
-
de pe ,Calea Dumbrăvii” și zona ,Dealuri”. Laz - Căpâlna - Șugag - Tău - Oașa - cabana Tărtărău - Obârșia Lotrului Laz - Săsciori - Sebeș Laz - Loman - Cărări - Curmături - Dealul Tomnăticel - Dealul Păltinei - Curmătura Prisaca - Poiana Poarta Raiului - Iezerul Șurianului Laz - Deal - Marga - Jina - Poiana Sibiului - Rod - Tilișca - Galeș - Săliștea Sibiului
Laz (Săsciori), Alba () [Corola-website/Science/300247_a_301576]
-
Vâlcea. Aria naturală ocupă teritoriul sudic al județului Alba (Cugir, Pianu, Șugag), sud-estic al județului Hunedoara (Beriu, Orăștioara de Sus, Petroșani, Petrila), sud-vestic al județului Sibiu (Cisnădie, Boița, Cristian, Gura Râului, Jina, Orlat, Poplaca, Rășinari, Râu Sadului, Sadu, Săliște, Tălmaciu, Tilișca) și cel nordic al județului Vâlcea (Brezoi, Câineni, Malaia, Voineasa). Aceasta este străbătută de Transalpina (DN67C) și mărginită în extremitatea estică de drumul național DN7 (care leagă municipiul Râmnicu Vâlcea de Sibiu). Zona a fost declarată sit de importanță comunitară
Frumoasa (sit SCI) () [Corola-website/Science/332829_a_334158]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a V-a IUCN (parc natural), situată în județul Sibiu, pe teritoriile administrative ale comunelor Gură Râului, Jina, Rășinari și Tilișca. Parcul natural se află în limita sud-vestică a județului Sibiu cu județul Albă, în Munții Parâng, lanț muntos aparținând Carpaților Meridionali, în masivele montane ale Cindrelului cu Vârful Cindrel (2.244 m) și Lotrului cu Vârful Șteflești (2.242 m
Parcul Natural Cindrel () [Corola-website/Science/325531_a_326860]
-
Comuna Cotnari, satul Cotnari Iași (în punctul "Dealul Cătălina") e)27. Cetate dacică (în punctul Municipiul Piatra-Neamț Neamț "Dealul Cozla") e)28. Așezare fortificată Municipiul Piatra-Neamț Neamț dacică (în punctul "Dealul Bâtca Doamnei") e)29. Cetate dacică cu două Comuna Tilișca, satul Tilișca Sibiu turnuri-locuință (în punctul "Dealul Cătinaș") e)30. Cetate geto-dacică Orașul Zimnicea Teleorman e)31. Necropolă tumulară Orașul Zimnicea Teleorman și plană; necropolă epoca bronzului; așezare și necropolă medievală (în punctul "Câmpul morților") e)32. Cetate getică Comuna
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
satul Cotnari Iași (în punctul "Dealul Cătălina") e)27. Cetate dacică (în punctul Municipiul Piatra-Neamț Neamț "Dealul Cozla") e)28. Așezare fortificată Municipiul Piatra-Neamț Neamț dacică (în punctul "Dealul Bâtca Doamnei") e)29. Cetate dacică cu două Comuna Tilișca, satul Tilișca Sibiu turnuri-locuință (în punctul "Dealul Cătinaș") e)30. Cetate geto-dacică Orașul Zimnicea Teleorman e)31. Necropolă tumulară Orașul Zimnicea Teleorman și plană; necropolă epoca bronzului; așezare și necropolă medievală (în punctul "Câmpul morților") e)32. Cetate getică Comuna Mahmudia, satul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
Bazna, Bârghis, Biertan, Brăteiu, Brădeni, Bruiu, Cârța, Chirpăr, Cristian, Dârlos, Gura Râului, Hoghilag, Iacobeni, Laslea, Marpod, Merghindeal, Micăsasa, Miercurea Sibiului, Mihăileni, Moșna, Nocrich, Poplaca, Porumbacu de Jos, Racovița, Rășinari, Roșia, Sadu, Săliște, Șlimnic, Șeica Mare, Șelimbăr, Șura Mare, Șura Mica, Tilișca, Turnu Roșu, Valea Viilor, Vurpăr. SUCEAVA Municipii Suceava, Câmpulung Moldovenesc, Fălticeni, Rădăuți Orașe Gura Humorului, Siret, Solca, Vatra Dornei Comune Arbore, Baia, Bălcăuți, Botoșana, Breaza, Broșteni, Cacica, Cajvana, Calafindești, Dărmănești, Dolhasca, Dolhești, Drăgușeni, Milișăuți, Grămești, Grănicești, Horodnic, Marginea, Mănăstirea Humorului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
Aleea Sevis nr. 5, ap. 15 țel. 421055 18398 POPA MIHAELA VIORICA (n. 1963) Sibiu, str. Rotarilor, nr. 1 țel. 210918 6567 POPISCA LUCRETIA (n. 1930) Șeica Mare, Str. Principala nr. 448 țel. 853173 6705 PRODE C DUMITRU (n. 1949) Tilișca, Str. Iugesti nr. 217 țel. 553087 553523 6709 PUSTAI ȘTEFAN (n. 1938) Sibiu, Str. Vrancei, bl. 4, ap. 5 țel. 224684 6711 RADU EMILIA (n. 1946) Sibiu, Str. Ștefan Cel Mare nr. 51 țel. 436451 6714 RAICA LIDIA LUIZA (n.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
p Adrian Hatos Krisztina Bernáth Accesul la educație al maghiarilor din România. O analiză multivariată / 23 p Cosima Rughiniș „Filozofia medie”. Studiul concepțiilor despre fericire și iubire prin anchete sociologice cantitative / 14 p Marin Constantin Viziunea despre lume în satul Tilișca (județul Sibiu) / 12 p Ioana Petre Morbiditatea în colectivitățile rurale românești. Cauzalitate și consecințe sociale / 10 p Simona Ionela Stănică Definirea conceptului brain drain și categoriile de migrație highly skilled / 24 p Nicoleta Tufan Consecințe sociale ale fenomenului migrațional după
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Zamfir și L. Vlăsceanu (coord.). Dicționar de sociologie. București: Editura Babel, 79-80. Zamfir, Cătălin. (1999). Spre o paradigmă a gândirii sociologice. Iași: Editura Cantes (republicată în 2005 la Editura Polirom). Primit la redacție: august 2007 Viziunea despre lume în satul Tilișca (județul Sibiu) Marin Constantin Institutul de Antropologie „Francisc Rainer”, București The paper consists of an approach of the value orientations in the village of Tilișca (the county of Sibiu), from the perspective of the responses received to a proverb questionnaire
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
în 2005 la Editura Polirom). Primit la redacție: august 2007 Viziunea despre lume în satul Tilișca (județul Sibiu) Marin Constantin Institutul de Antropologie „Francisc Rainer”, București The paper consists of an approach of the value orientations in the village of Tilișca (the county of Sibiu), from the perspective of the responses received to a proverb questionnaire conceived by Gheorghiță Geană. The categories of analysis of such responses reproduce the scheme of the „human basic problems” which Florence R. Kluckhohn defined as
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]